Pe adresa de mail a redacţiei am primit o scrisoare de la mai mulţi candidaţi la la examenul de primirie în profesia de avocat de anul acesta. O redăm integral şi aşteptăm ca cei care conduc UNBR să ia măsuri. Este regretabil că o astfel de instituţie permite ca an de an să fie emise subiecte pline de greşeli impardonabile. Faptul că povestea se repetă ridică multe suspciuni şi pare că totul ar fi planificat pentru a putea intra în profesie un număr limitat de candidaţi, mare parte dintre ei fiind pregătiţi de cei care ar avea conexiuni cu profesorii din comisiile de examen, acuză candidaţii.
Scrisoarea candidaţilor la examenul de primire în profesia de avocat către UNBR
„Examenul de primire în profesia de avocat este organizat anual de către Uniunea Naţională a Barourilor din România şi Institutul Naţional de Pregătire şi Perfectare a Avocaţilor. Este al doilea an în care examenul este susţinut în mod unitar, în clădirile Universităţii din Bucureşti, lucru decis de Consiliul UNBR, deşi până în 2016 inclusiv, examenul putea fi susţinut în centrele teritoriale ale INPPA. Taxa de înscriere la examen este de 1000 de lei, astfel că, în urma examenului de pe 31 august s-au strâns aproximativ 3 milioane de lei, anul trecut 4 milioane de lei, ş.a.m.d.
Toată lumea se întreabă la ce e bună această taxă pentru că sunt oameni care susţin examenul a doua, a treia, a patra oară şi ştiu deja condiţiile în care au dat examenul. S-ar zice că primim şampanie, ca la decolare, creveţi ori candy bar, însă aşteptările sunt, de fapt, invers proporţionale cu realitatea. Exisă nişte reguli de respectat la intrarea în sală, ce fac obiectul poveştilor ce răsar după examen, una mai captivantă ca alta, în funcţie de sală ori de supraveghetori. Examenul durează 4 ore plus o oră de stat în sală înainte de sosirea subiectelor, timp în care, ce să vezi, ai putea să bei nişte apă, că aşa se face.
Au fost situaţii în care candidaţilor nu li s-a permis să intre cu propria apă la jumate în sală, aparent din aceleaşi motive pentru care nu au voie cu telefon, fiţuici, pixul propriu, ceas deştept etc. Deşi nu seamănă şi nu au aceeaşi utilitate, aceste obiecte păgâne au, desigur, un numitor comun – copiatul – care le interzice la intrarea în solemna sală de examen. Dar relax, au ei şi pix, şi apă (banane şi Twix nu) să-ţi dea, după pofta inimii. Pe catedră se află sticle de 2L de apă, izvor nesecat în astfel de clipe încordate, precum şi pahare de plastic de aproximativ 100 ml. Numai priveliştea te face să simţi că delirezi în Deşertul Namib.
Pe cale de simetrie, ai zice că ar fi ideal să existe nişte aparate de aer condiţionat, având în vedere că dai examenul vara, însă te resemnezi cu geamurile deschise larg direct spre vacarmul de pe stradă, că doar eşti în centrul Capitalei. Toate acestea incluse în cei 1000 de lei pe cap de candidat. Cu apa, aerul şi fraierul am lămurit, însă omul de rând se întreabă dacă îşi poate alina suferinţa cu nişte subiecte concepute în mod profesionist, aşa cum s-ar aştepta din partea unor profesionişti cu minim 10 ani de experienţă în spate – că aşa zice regulamentul.
În fiecare an se strecoară greşeli de diferite grade printre subiecte. Se mai fac contestaţii, se mai face scandal, însă mereu cu acelaşi rezultat: rezolvarea contestaţiilor NU se motivează şi candidaţii rămân în ceaţă, ştiind că au învăţat conform tematicii.
Examenul de pe 31 august a constat, ca de obicei, în 100 de grile din 5 materii: organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, drept civil, drept de procedură civilă, drept penal şi drept de procedură penală. La fiecare materie au existat grile pertinente, grile interpretabile şi grile greşite, care sfidează logica şi legea.
Există situaţia mai multor candidaţi care nu vor promova examenul din cauza grilelor de drept penal greşite. Spre exemplu:
G2-77 . În cazul în care instanţa pronunţă o soluţie de condamnare la pedeapsa închisorii, a cărei executare este suspendată sub supraveghere:
a) este obligatorie aplicarea unei pedepse accesorii;
b) este obligatorie impunerea în sarcina inculpatului a unor obligaţii dintre cele prevăzute de art. 93 alin. 2 C.pen.;
c) pedepsele complementare urmează să fie executate după împlinirea termenului de supraveghere.
Baremul este AB, în condiţiile în care nu există o prevedere legală care obligă instanţa să aplice o pedeapsă accesorie în caz de suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Nu a existat o erată care să corecteze baremul.
O alta grila care controversata care reinventeaza Codul Penal este
G2 – 63. Pentru a exista concurs ideal de infractiuni este necesar ca:
a) infractiune comise sa fie savarsite doar cu intentie, sau doar din culpa;
b) infractiunile sa fie savarasite de aceeasi persoana, chiar si cu forme de vinovatie diferite;
c) sa existe unitate de subiect pasiv secundar.
Baremul la aceasta grila este A, in conditiile in care infractiunile care intra in componenta concursului ideal de infractiuni pot fi comise cu orice forma de vinovatie, deci nu doar cu intentie, sau doar din culpa. Aceasta teza este confirmata atat de jurisprudenta insantelor de judecata romane, cat si de marii doctrinari ai Roaniei, si aici ma refer la V. Cioclei, G. Bodoroncea etc.
Tot la Drept Penal, celebra comisie de elaborare a subiectelor a reinventat participatia impropie prin grila
G2 – 68. Participatia penala este improprie cand:
a) toti participantii contribuie din culpa la savarsirea faptei prevazute de legea penala;
b) autorul actioneaza cu intentie si complicele fara vinovatie;
c)complicele actioneaza cu intentie, iar autorul fara vinovatie.
Baremul este BC, in conditiile in care art. 52 alin. 1 C. penal, care reglementeaza participatia improprie, prevede: Savarsirea, nemijlocita, cu intentie, de catre o persoana a unei fapte prevazute de legea penala la care, din culpa sau fara vinovatie, contribuie cu acte de executae o alta persoana (adica un coautor, nu un complice), se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta comisa cu intentie. Prin urmare, modalitatea lipsa de vinovatie si intentie, in care contributia participantului este fara vinovatie la fapta savarsita de autor cu intentie se poate referi doar la coautor, care, in viziunea Codului penal, este considerat participant, un indiciu in acest sens fiind si titlul capitolului (Autorul si participantii). Intr-adevar, coautorul poate savarsi fapta atat cu intentie, culpa sau fara vinovatie, insa nu este si cazul complicelului, care asa cum este prezentat mai sus, savarseste fapta prevazuta de legea penala numai cu intentie, insa probabil comisia de elaborare a subiectelor s-a substituit legiutorului roman, incercand si modificarea institutiei participatiei improprii prevazuta de Codul penal.
De asemenea, domnii care au elaborat cu sudoare subiectele, au inventat infracţiunea de favorizare a infractorului, deşi în Noul Cod Penal există doar favorizarea făptuitorului. Tâlhăria în formă agravată s-a strecurat şi ea printre grile, în timp ce Codul Penal prevede doar tâlhăria(simplă) şi tâlhăria calificată. Acestea sunt doar exemple de delir academic, ce ştirbesc importanţa şi exigenţa acestui examen.
Facem precizarea ca acestea sunt doar unele din grilele gresite cu care candidatii inscrisi la examenul de primire in prosesie ca avocar stagiar au fost rasplatiti in schimbul sumei de 1000 lei.
Acestea fiind zise, a mai trecut un an iar UNBR si INPPA si-au facut iar jumatatea de milion de euro, iar candidatii raman cu acelasi gust amar pe care l-au avut si in anii precedenti. Va intrebati cum e sa isi bata cineva joc de tine pe banii si sacrificiile tale? Inscrieti-va la examenul de intrare in profesia ca avocat si cu siguranta o sa aflati”.