Nicolae Sergiu Ciobanu, arestat pentru trafic de influență în dosarul decontărilor ilegale de la CASMB, s-ar fi lăudat în fața denunţătoarei sale la DNA cusforile pe care acesta le-ar fi tras pentru ca un constructor de spitale să ajungă profesor la Academia Națională de Informații, care, ulterior, ar fi participat la o licitație pentru o lucrare la un hotel al SRI în valoare de 5 milioane de euro.
Sergiu Nicolae Ciobanu fin al lui George Cristian Maior, a fost aghiotantul acestuia in perioada cand era secretar de stat la MApN, in anii 2000, guvernarea PSD/Nastase. A fost numit consilier al lui Maior cand acesta a ajuns director al SRI alaturi de Grosu, Sava si alte persoane aduse toate din MApN in anul 2006 generand astfel animozitati in randul ofiterilor de informatii fata de militarizarea de tip armata asupra SRI o structura de intelligence si nu de factura militara/cazona. Ciobanu este un profitor in fapt si el are o problema de caracter si anume imprumuta bani de la ofiteri sau alte persoane si nu mai restituie sumele solicitate si acordate. De multe ori solicita sume de bani si in numele unor sefi de ai sai ca sa rezolve unele probleme, ciudat mod de lucru al unui ofiter consilier al lui Maior, spun surse de incredere din interiorul unor institutii pe unde s-a plimbat Ciobanu. Interesant este ca alaturi de Ciobanu, Maior l-a mai adus consilier al sau si pe un ziarist Remus Stefureac, omul lui Geoana, care acum este consilier la Ambasada Romaniei in USA, alaturi de Maior. Cum o fi ajuns Stefureac la ambasada din cadru SRI si ce examen a dat pentru a ocupa un astfel de post? Stefureac facea diverse materiale sau sinteze pe care Ciobanu le agrea si apoi le furniza lui Maior pentru decizii functionale in SRI. Multi ofiteri erau solicitati de Ciobanu si Stefureac in numele lui Maior sa faca diverse activitati interne, sens in care poate Helvig va demara unele controale pe subiectele trecute in legatura cu consilierul Ciobanu si Stefureac. De altfel, sotia lui Ciobanu l-a interventia sotului si fostului sef de cabinet al lui Maior, gral. bg, Adrian Popescu a fost adusa ca asistent medical in SRI, dar acum dupa trecerea in rezerva alui Ciobanu a fost transferata in cadrul MApN. Semnificativ este faptul ca sotia lui Maior are o firma in domeniul asigurarilor sociale Just Life, sotia lui Helvig este medic si Ciobanu facea discutii telefonice din care reiese legaturi cu medicul Burcea de la CNAS. Interesant lantul de legaturi si poate ca DNA va descoperi si alte increngaturi intre Maior – Helvig- Ciobanu – Coldea. (Cerasela N.).
https://din-cuget-si-simtiri.blogspot.ro/?view=classicRemus Ioan Stefureac consilier Ambasada Romaniei în Statele Unite ale Americiieste doctorand al Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul“ (din subordinea SRI), membru al colegiului editorial al „Revistei Române de Studii de Intelligence“ (care funcţionează sub autoritatea Academiei Naţionale de Informaţii) şi fost consilier al directorului SRI, George Maior, fost director INSCOP…
„…doar nu era sa il lase acasa, l-a trimis la MAE, facut diplomat, luat bilet avion Washington…”
„De la Geoana am invatat meserie…”
Politologul Remus Ştefureac, fost consilier al lui George Maior şi fost membru în consiliul editorial al Revistei Române de Studii de Intelligence, publicație editată sub egida SRI, îşi aduce aminte de surpriza pe care a avut-o la alegerea lui Maior pentru cârma serviciului.
După opt ani de mandat, Ștefureac vede un serviciu reformat, cu “o poveste de succes recunoscută de partenerii din principalele state democratice”. Evoluţia SRI, conchide politologul, este datorată și lui George Maior, un om pe care îl caractizează ca fiind “integru şi credibil”.
În martie 2009, la bilanţul SRI pe anul anterior, nici Traian Băsescu nu făcea economie de felicitări la adresa lui George Maior pentru reformarea instituţiei. Președintele lăuda atunci schimbările din SRI, de la cele de personal la cele de colectare şi livrare a informaţiei, de tehnică şi de cooperare cu alte instituţii şi structuri.
“Relaţia lui Traian Băsescu cu serviciile a fost constituţională, iar detaliile se trec sub tăcere în intelligence”, Vasile Dâncu, sociolog
„Faptul că serviciile de informaţii sunt mai eficiente este confirmat şi de îmbunătăţirea imaginii acestor instituţii, evaluată pozitiv de opinia publică. În 10 ani, încrederea românilor în servicii s-a triplat. În SRI, de exemplu, încrederea a crescut de la 15% -17%, în urma cu 10 ani, la peste 50% în prezent”, Remus Ştefureac, politolog
“Mai există o problemă în România, noi avem destul de multe servicii în raport cu alte ţări şi se mai întâmplă suprapuneri, există paralelisme şi, de ce să nu o recunoaştem, chiar şi competiţie între ele”, Ion Stan, parlamentar
“Ca om de interior al sistemului, preşedintele a știut că nu există putere reală fără servicii secrete. Nu era el omul destinat să fie înfrânt de servicii, el fiind reprezentantul sistemului în mai multe operaţiuni înainte și după ‘89. Și așa a fost: toate mandatele sale au fost sprijinite de establishmentul agenţiilor de informaţii, care servicii secrete au fost aduse la dimensiunea cea mai mare din Europa și pe locul II în lume ca angajaţi și colaboratori ai serviciilor secrete la suta de mii de locuitori”, Liviu Mihaiu, jurnalist şi activist.
Industria ospitalității este susținută în continuare de români – aceștia au cheltuit peste 1,8 miliarde de euro în turismul romanesc în semestrul I din 2024, în timp ce străinii doar puțin peste 300 de milioane de euro
România are nevoie de susținere legislativă pentru a putea contribui la micșorarea deficitului bugetar
Federația Ospitalității solicită ferm reducerea impozitului pe salarii și venituri, menținerea TA la 9% și menținerea tichetelor de vacanță
Fără oricare dintre aceste măsuri, acest segment nu poate supraviețui. Iar presiunea merge pe consumator
Federația Ospitalității averizează că, în acest moment, toată industria HoReCa se află la punctul 0. Pentru următorii ani, ori alegem să mâncăm de la marile lanțuri ori alegem să susținem jucătorii români mici și mijlocii.
Federația solicită ferm Guvernului reducerea impozitelor pe salarii și venituri ale angajaților, menținerea TVA la 9% pentru mâncare și păstrarea tichetelor de vacanță.
„Marea majoritate a business-urilor din ospitalitate nu au rezultate financiare mai bune decât anul trecut, iar cele care reușesc au, în mare parte, creșteri mici, de maximum 6%. Industria traversează o perioadă dificilă, pentru că nu doar materiile prime s-au scumpit, ci sunt majorări de costuri pe toate planurile, iar asta duce la creșteri foarte mari, pentru că majorările au un efect multiplicator. În prezent, foarte puține afaceri din această industrie mai pot supraviețui, pentru că devine tot mai greu să rămâi la fel de competitiv ca înainte și să susții prețurile”, a declarat Valentin Șoneriu, președintele Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR).
Orice creștere a prețurilor se va simți în buzunarul sau satisfacția clienților
Orice creștere a cheltuielilor avute de companiile din industrie generează, automat, o evoluție similară a prețurilor către consumatorul final. Situația este critică, cu atât mai mult cu cât se estimează că, de anul viitor, vor fi introduse noi majorări de taxe, iar plafonarea prețului la energie va dispărea. Mai mult decât atât, business-urile din sectorul ospitalității este dependentă de calitatea angajaților, mâna de lucru reprezentând 30% din cheltuielile din această industrie.
„Suntem martorii unei premiere: pentru prima oară în 30 de ani, industria ospitalității din România prinde putere și intră într-o fază de consolidare. În ultimii ani, companiile din ospitalitate s-au tot eficientizat, au construit modele de business flexibile și adaptate, dar s-a ajuns la un punct de plafonare de la care nu mai pot susține creșterile de cheltuieli. Mulți antreprenori sunt pe un minimum de profit, motiv pentru care orice creștere va deveni un compromis – fie vor fi nevoiți să facă rabat de la calitatea serviciilor, adică să scadă numărul de angajați și să le crească nivelul de muncă, lucru care se va simți în scăderea calității serviciilor turistice din România, fie vor face rabat de la calitate. În ambele cazuri, vom fi martorii unui nou lanț de falimente a business-urilor românești. Acesta va fi încă un motiv pentru ca românii să plece în străinătate și pentru alte lanțuri internaționale să acapareze piața ospitalității din România.”, a mai precizat președintele FPIOR.
“Solicităm cu fermitate menținerea sistemului tichetelor de vacanță – soluție vitală pentru susținerea industriei ospitalității din România. Datorită tichetelor de vacanță, a crescut cu 60% procentul unităților de cazare și alimentație care au ieșit din zona de negru în zona albă a autorizării și a fiscalizării, ceea ce a crescut considerabil veniturile încasate de stat, ce provin de la industria ospitalității. Știm că România nu atrage un număr însemnat de turiști străini, față de destinațiile vecine și concurente și asta se întâmplă pentru că, în fiecare an, guvernele României nu alocă bugete de promovare turistică care să ne facă mai cunoscuți și mai vizibili în lume, astfel încât să atragem mult mai mulți turiști străini.
Ce înseamnă asta pentru industrie? Înseamnă că mecanismele și politicile statului român nu susțin, ci afectează, industria ospitalității din România!
În aceste condiții , eliminarea tichetelor de vacanță, creșterea TVA la mâncare și la pachetele de cazare cu mic dejun și eventuale noi măriri de taxe și impozite vor detemina o nouă presiune asupra operatorilor HORECA și, desigur, acestea se vor reflecta în prețuri mai mari, necompetititve față de destinațiile externe concurente.” (Corina Martin, Secretar General FPIOR)
Efectele se propagă în lanț
Creșterea cheltuielilor va accelera însă și fenomenul de închidere a multor companii, dar și la apariția unor afaceri mici în zona de fast-food, unde prețurile care pot fi practicate sunt mai accesibile. De asemenea, este foarte posibil ca produsele de foarte bună calitate să înceapă să dispară din meniuri, pentru că nu vor mai fi consumate și vom asista la o reorientare către produse mai populare, mai ieftine.
„Un alt efect vizibil deja este scăderea numărului de clienți. Iar mulți dintre cei care totuși merg la restaurant au început să consume mai puțin. De exemplu, sar peste aperitive, consumă două beri în loc de trei, nu mai mânâncă deserturi. Și acest lucru se vede și în programul de funcționare al firmelor – majoritatea închid la ora 22:00, nu la 24:00, unele nu mai deschid lunea, altele o fac doar după-amiaza și tot mai multe au renunțat la un schimb complet, din cele două care lucrau anterior prin rotație. Totul pentru a reduce cheltuielile, cu energia, cu salariile, cu impozitele”, a explicat Csaba Ludescher, directorul Departamentului de dezvoltare al Federației.
Ce soluții propun antreprenorii?
Toate aceste efecte, cumulate, vor contribui, potrivit reprezentanților FPIOR, la creșterea numărului românilor ce vor alege destinații externe pentru a-și petrece concediile și care își vor cheltui banii în afara țării. Un rezultat total contrar celui declarat de guvern și autoritățile de resort, care susțin că ȋși doresc creșterea încasărilor din turism.
Valentin Soneriu, președintele Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România, suține că sunt soluții posibile pentru prevenirea acestor riscuri: „În primul rând, trebuie găsită o formulă pe zona de taxare a muncii, deoarece industria ospitalității este dependentă de bacșiș, din cauza salariilor mici. Apoi, ar trebui să ne asigurăm că TVA-ul la mâncare rămâne la 9%, pentru că vom ajunge să ne batem cu prețurile din supermarketuri. De asemenea, este vital ca tichetele de vacanță este vital să rămână valabile, la fel ca și plafonarea la energie, pentru că suntem o industrie puternic influențată de aceste costuri.”
Reprezentanții FPIOR susțin că, ȋncă din primăvara lui 2024, multe afaceri din industria ospitalității au ȋnceput să se ȋnchidă. Un număr tot mai mare de unități sunt puse la vânzare, pe site-urile de profil, dar și bucătării ȋntregi, mobilate și utilaje de bucătărie, pensiuni, sau mobilier hotelier. Efectul de domino se resimte și ȋn cazul firmelor care furnizează utilaje și materii prime pentru restaurante și hoteluri. Deși au scăzut prețurile, vânzările lor sunt mai mici, au greutăți la încadrarea la termen, iar restanțele clienților se tot măresc.
Aceștia fac apel la instituțiile statului pentru a susține dezvoltarea industriei prin păstrarea unei stabilități legislative, pe de o parte, și prin investiții în promovarea turismului românesc în rândul străinilor, de cealaltă parte.
Secțiunea de tehnologie a TopUpdates24.com explorează lumea inovării, aducând cele mai recente știri despre noile descoperiri tehnologice și lansările de produse. De la inovații în inteligența artificială și tehnologia verde, până la cele mai noi gadgeturi și aplicații mobile, această secțiune acoperă o gamă largă de subiecte de interes.
Cititorii care doresc să fie la curent cu cele mai noi tendințe tehnologice vor găsi în TopUpdates24.com o sursă de informații de încredere și ușor de parcurs. Platforma oferă articole ce explică impactul tehnologiei asupra vieții de zi cu zi și inovațiile care modelează viitorul. Prin intermediul acestei secțiuni, utilizatorii au ocazia să descopere noutățile din domeniu și să exploreze noi oportunități oferite de tehnologie.
Semnal de alarmă Federația Ospitalității: Punctul 0 în turismul românesc: orice creștere a costurilor poate însemna prăbușirea HoReCa. Profiturile nu depășesc 6% într-o industrie vitală pentru economia României
Industria ospitalității este susținută în continuare de români – aceștia au cheltuit peste 1,8 miliarde de euro în turismul romanesc în semestrul I din 2024, în timp ce străinii doar puțin peste 300 de milioane de euro
România are nevoie de susținere legislativă pentru a putea contribui la micșorarea deficitului bugetar
Federația Ospitalității solicită ferm reducerea impozitului pe salarii și venituri, menținerea TA la 9% și menținerea tichetelor de vacanță
Fără oricare dintre aceste măsuri, acest segment nu poate supraviețui. Iar presiunea merge pe consumator
Federația Ospitalității averizează că, în acest moment, toată industria HoReCa se află la punctul 0. Pentru următorii ani, ori alegem să mâncăm de la marile lanțuri ori alegem să susținem jucătorii români mici și mijlocii.
Federația solicită ferm Guvernului reducerea impozitelor pe salarii și venituri ale angajaților, menținerea TVA la 9% pentru mâncare și păstrarea tichetelor de vacanță.
„Marea majoritate a business-urilor din ospitalitate nu au rezultate financiare mai bune decât anul trecut, iar cele care reușesc au, în mare parte, creșteri mici, de maximum 6%. Industria traversează o perioadă dificilă, pentru că nu doar materiile prime s-au scumpit, ci sunt majorări de costuri pe toate planurile, iar asta duce la creșteri foarte mari, pentru că majorările au un efect multiplicator. În prezent, foarte puține afaceri din această industrie mai pot supraviețui, pentru că devine tot mai greu să rămâi la fel de competitiv ca înainte și să susții prețurile”, a declarat Valentin Șoneriu, președintele Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR).
Orice creștere a prețurilor se va simți în buzunarul sau satisfacția clienților
Orice creștere a cheltuielilor avute de companiile din industrie generează, automat, o evoluție similară a prețurilor către consumatorul final. Situația este critică, cu atât mai mult cu cât se estimează că, de anul viitor, vor fi introduse noi majorări de taxe, iar plafonarea prețului la energie va dispărea. Mai mult decât atât, business-urile din sectorul ospitalității este dependentă de calitatea angajaților, mâna de lucru reprezentând 30% din cheltuielile din această industrie.
„Suntem martorii unei premiere: pentru prima oară în 30 de ani, industria ospitalității din România prinde putere și intră într-o fază de consolidare. În ultimii ani, companiile din ospitalitate s-au tot eficientizat, au construit modele de business flexibile și adaptate, dar s-a ajuns la un punct de plafonare de la care nu mai pot susține creșterile de cheltuieli. Mulți antreprenori sunt pe un minimum de profit, motiv pentru care orice creștere va deveni un compromis – fie vor fi nevoiți să facă rabat de la calitatea serviciilor, adică să scadă numărul de angajați și să le crească nivelul de muncă, lucru care se va simți în scăderea calității serviciilor turistice din România, fie vor face rabat de la calitate. În ambele cazuri, vom fi martorii unui nou lanț de falimente a business-urilor românești. Acesta va fi încă un motiv pentru ca românii să plece în străinătate și pentru alte lanțuri internaționale să acapareze piața ospitalității din România.”, a mai precizat președintele FPIOR.
“Solicităm cu fermitate menținerea sistemului tichetelor de vacanță – soluție vitală pentru susținerea industriei ospitalității din România. Datorită tichetelor de vacanță, a crescut cu 60% procentul unităților de cazare și alimentație care au ieșit din zona de negru în zona albă a autorizării și a fiscalizării, ceea ce a crescut considerabil veniturile încasate de stat, ce provin de la industria ospitalității. Știm că România nu atrage un număr însemnat de turiști străini, față de destinațiile vecine și concurente și asta se întâmplă pentru că, în fiecare an, guvernele României nu alocă bugete de promovare turistică care să ne facă mai cunoscuți și mai vizibili în lume, astfel încât să atragem mult mai mulți turiști străini.
Ce înseamnă asta pentru industrie? Înseamnă că mecanismele și politicile statului român nu susțin, ci afectează, industria ospitalității din România!
În aceste condiții , eliminarea tichetelor de vacanță, creșterea TVA la mâncare și la pachetele de cazare cu mic dejun și eventuale noi măriri de taxe și impozite vor detemina o nouă presiune asupra operatorilor HORECA și, desigur, acestea se vor reflecta în prețuri mai mari, necompetititve față de destinațiile externe concurente.” (Corina Martin, Secretar General FPIOR)
Efectele se propagă în lanț
Creșterea cheltuielilor va accelera însă și fenomenul de închidere a multor companii, dar și la apariția unor afaceri mici în zona de fast-food, unde prețurile care pot fi practicate sunt mai accesibile. De asemenea, este foarte posibil ca produsele de foarte bună calitate să înceapă să dispară din meniuri, pentru că nu vor mai fi consumate și vom asista la o reorientare către produse mai populare, mai ieftine.
„Un alt efect vizibil deja este scăderea numărului de clienți. Iar mulți dintre cei care totuși merg la restaurant au început să consume mai puțin. De exemplu, sar peste aperitive, consumă două beri în loc de trei, nu mai mânâncă deserturi. Și acest lucru se vede și în programul de funcționare al firmelor – majoritatea închid la ora 22:00, nu la 24:00, unele nu mai deschid lunea, altele o fac doar după-amiaza și tot mai multe au renunțat la un schimb complet, din cele două care lucrau anterior prin rotație. Totul pentru a reduce cheltuielile, cu energia, cu salariile, cu impozitele”, a explicat Csaba Ludescher, directorul Departamentului de dezvoltare al Federației.
Ce soluții propun antreprenorii?
Toate aceste efecte, cumulate, vor contribui, potrivit reprezentanților FPIOR, la creșterea numărului românilor ce vor alege destinații externe pentru a-și petrece concediile și care își vor cheltui banii în afara țării. Un rezultat total contrar celui declarat de guvern și autoritățile de resort, care susțin că ȋși doresc creșterea încasărilor din turism.
Valentin Soneriu, președintele Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România, suține că sunt soluții posibile pentru prevenirea acestor riscuri: „În primul rând, trebuie găsită o formulă pe zona de taxare a muncii, deoarece industria ospitalității este dependentă de bacșiș, din cauza salariilor mici. Apoi, ar trebui să ne asigurăm că TVA-ul la mâncare rămâne la 9%, pentru că vom ajunge să ne batem cu prețurile din supermarketuri. De asemenea, este vital ca tichetele de vacanță este vital să rămână valabile, la fel ca și plafonarea la energie, pentru că suntem o industrie puternic influențată de aceste costuri.”
Reprezentanții FPIOR susțin că, ȋncă din primăvara lui 2024, multe afaceri din industria ospitalității au ȋnceput să se ȋnchidă. Un număr tot mai mare de unități sunt puse la vânzare, pe site-urile de profil, dar și bucătării ȋntregi, mobilate și utilaje de bucătărie, pensiuni, sau mobilier hotelier. Efectul de domino se resimte și ȋn cazul firmelor care furnizează utilaje și materii prime pentru restaurante și hoteluri. Deși au scăzut prețurile, vânzările lor sunt mai mici, au greutăți la încadrarea la termen, iar restanțele clienților se tot măresc.
Aceștia fac apel la instituțiile statului pentru a susține dezvoltarea industriei prin păstrarea unei stabilități legislative, pe de o parte, și prin investiții în promovarea turismului românesc în rândul străinilor, de cealaltă parte.