Connect with us

Eveniment

Site-ul ziarului Incisiv de Prahova a fost din nou atacat cybernetic

Published

on

Dosarele facute pe interceptari dispuse in baza art. 3 lit. f) din Legea 51/1991 pentru amenintari impotriva “altor asemenea interese ale tarii” sunt nule.

CCR: “Dispozitiile criticate nu instituie reguli clare pentru a oferi cetatenilor o indicatie adecvata cu privire la circumstantele si conditiile in care organele cu atributii in domeniul securitatii nationale sunt imputernicite sa recurga la masura supravegherii tehnice” (Decizia)

Dosarele facute in baza interceptarilor dispuse pentru amenintari impotriva “altor asemenea interese ale tarii” sunt nule. Asta intrucat masurile de supraveghere puse in practica de Serviciul Roman de Informatii in baza mandatelor de siguranta nationala (MSN) emise pentru existenta unor actiuni care pot aduce atingere “altor asemenea interese ale tarii” sunt ilegale. CCR a facut publica miercuri, 6 martie 2019, motivarea Deciziei 802 din 6 decembrie 2018, prin care s-a constatat neconstitutionalitatea sintagmei „ori altor asemenea interese ale tarii”, cuprinsa in dispozitiile art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, conform celor de la Lumea Justitiei.

Inainte de a prezenta motivarea CCR, iata ce prevede art. 3 lit.f) din Legea nr.51/1991:

„Constituie amenintari la adresa securitatii nationale a Romaniei urmatoarele: […] f) subminarea, sabotajul sau orice alte actiuni care au ca scop inlaturarea prin forta a institutiilor democratice ale statului ori care aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani sau pot aduce atingere capacitatii de aparare ori altor asemenea interese ale tarii, precum si actele de distrugere, degradare ori aducere in stare de neintrebuintare a structurilor necesare bunei desfasurari a vietii social-economice sau apararii nationale”.

Ei bine, Curtea Constitutionala a decis ca sintagma “altor asemenea interese ale tarii” este una extrem de larga, ce permite introducerea sau eliminarea, in si din aceasta categorie, a unor elemente considerate de catre autoritati ca fiind unele ce tin de interesele tarii. Iar asta fara ca destinatarul legii, persoana supusa masurilor de supraveghere, sa poata cunoaste limitele de aplicare a dispozitiei, si fara sa isi poata corecta conduita. “Asadar, Curtea constata ca dispozitiile criticate nu instituie reguli clare pentru a oferi cetatenilor o indicatie adecvata cu privire la circumstantele si conditiile in care organele cu atributii in domeniul securitatii nationale sunt imputernicite sa recurga la masura supravegherii tehnice”, arata CCR. Or, Curtea subliniaza ca, avand in vedere caracterul intruziv al activitatilor specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului, este obligatoriu ca aceste actiuni sa fie realizate intr-un cadru normativ clar, precis si previzibil, atat pentru persoana supusa acestei masuri, cat si pentru organele de urmarire penala si pentru instantele de judecata. In caz contrar, exista riscul incalcarii in mod abuziv a drepturilor fundamentale ale omului privind viata intima, familiala si privata si secretul corespondentei.

Trebuie spus ca practica interceptarilor realizate in baza unor mandate de siguranta nationala emise pentru amenintari impotriva „altor asemenea interese ale tarii” a fost utilizata la scara larga atat in dosare cu infractiuni economice, cat si in dosare de coruptie (desi coruptia nu se incadreaza conform CCR printre amenintarile la siguranta nationala), mai ales in anii de glorie ai „Binomului SRI-DNA” condus de Florian Coldea (foto stanga) si Laura Kovesi (foto dreapta).

Decizia CCR a fost luata la sesizarea Curtii de Apel Brasov, in urma unei exceptii ridicate de avocatul Flavius Radu din Baroul Bucuresti (click aici pentru a citi mai multe detalii despre exceptia avocatului Flavius Radu).

Iata fragmente din Decizia CCR pe care o atasam integral la finalul articolului:

“71. (vi) In ceea ce priveste sintagma ‘altor asemenea interese ale tarii’, Curtea observa ca, in jurisprudenta sa (a se vedea Decizia nr.91 din 28 februarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.348 din 20 aprilie 2018, paragrafele nr.46-53, si Decizia nr.451 din 28 iunie 2018, publicata in 28 Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.646 din 25 iulie 2018, paragrafele 72 – 83), a constatat ca notiunii de ‘securitate nationala’ nu i se poate atribui o definitie, aceasta fiind un concept plurivalent, cu implicatii in varii domenii. Curtea a constatat ca exista concepte pentru care oferirea unei definitii abstracte, atotcuprinzatoare, este un deziderat imposibil de realizat. Aceasta deoarece, in functie de materia in legatura cu care conceptul este analizat, elementele luate in considerare vor fi diferite (Decizia nr.551 din 13 iulie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.977 din 8 decembrie 2017, paragraful 28). In acest context, Curtea observa ca notiunea de ‘interes al tarii’ nu beneficiaza de o definitie la nivel legislativ sau constitutional. Curtea constata ca, in jurisprudenta sa, a apreciat, de exemplu, ca dezideratul de aderare a Romaniei la structurile euroatlantice este legitimat de interesul tarii (a se vedea Decizia 148 din 16 aprilie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.317 din 12 mai 2003).

  1. Pe de alta parte, Curtea observa ca, la nivel constitutional, legiuitorul constituant a utilizat termenul de ‘interes national’, Legea fundamentala facand referire la acest concept dupa cum urmeaza: art.87 alin.(1) dispune ca ‘Presedintele Romaniei poate lua parte la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, in alte situatii’, art.90 dispune ca ‘Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national’, art.135 alin.(2) lit.b) si d) prevede ca statul trebuie sa asigure protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara, precum si exploatarea resurselor naturale, in concordanta cu interesul national, art.136 alin.(3) se refera la ‘apele cu potential energetic valorificabil, de interes national’. Avand in vedere aceste aspecte, Curtea constata ca cele doua notiuni – ‘interes al tarii’ si ‘interes national’ – sunt echivalente, din punct de vedere semantic si au aceeasi sfera de cuprindere. Curtea constata ca ‘interesul tarii’/’interesul national’ reprezinta el insusi un concept plurivalent, care nu comporta o definitie abstracta, ci se determina prin circumstantierea elementelor ce il compun.
  2. In acest context, Curtea constata ca, in ceea ce priveste materia activitatilor specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului, legiuitorul trebuie sa reglementeze cu atentie sfera elementelor a caror afectare determina existenta unei amenintari la adresa securitatii nationale. Acestea, in conditiile imposibilitatii definirii obiective, trebuie sa poata fi cel putin determinabile prin stabilirea concreta a elementelor componente. Pe de alta parte, Curtea constata ca notiunea de ‘securitate nationala’ este indisolubil legata de elementele prevazute de art.3 din Legea nr.51/1991, sfera de cuprindere a acestei notiuni fiind determinata si de acestea. Or, in ceea ce priveste dispozitia de lege criticata, Curtea constata ca legiuitorul a ales sa utilizeze o notiune – ‘interese ale tarii’ – a carei sfera de cuprindere necesita ea insasi identificarea elementelor ce o compun. Cu alte cuvinte, legiuitorul a ales sa determine limitele unei notiuni generice prin utilizarea unei alte notiuni care este caracterizata, de asemenea, prin generalitate.
  3. In continuare, Curtea constata ca, in cadrul sintagmei criticate, legiuitorul utilizeaza adjectivul ‘asemenea’, care are semnificatia de ‘asemanator; care seamana cu cineva sau cu ceva’. Astfel, Curtea apreciaza ca, din modul de redactare, rezulta ca sintagma criticata trebuie analizata si in corelatie cu sintagma ‘capacitatii de aparare’.
  4. Curtea constata ca notiunea de ‘capacitate de aparare a tarii’ are o sfera de cuprindere care inglobeaza elementele necesare definirii si determinarii ei. Cu alte cuvinte, activitatile prevazute de art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 care pot aduce atingere capacitatii de aparare presupun in mod necesar posibilitatea producerii unui efect negativ cel putin asupra unui element dintre cele care concura 30 la definirea si determinarea ‘capacitatii de aparare’. Or, acest fapt presupune ca toate elementele care tin de capacitatea de aparare sunt in sfera de cuprindere a acestei notiuni, neputandu-se pozitiona in cadrul ‘altor interese ale tarii’.
  5. Asa fiind, Curtea apreciaza ca folosirea adjectivului ‘asemenea’ este utilizata de legiuitor pentru a sublinia, eventual, o alta caracteristica a ‘intereselor tarii’. Curtea apreciaza ca acest lucru presupune ca exista deja o clasificare a ‘intereselor tarii’, ‘institutiile democratice ale statului’ si ‘capacitate de aparare’ apartinand aceleiasi categorii, astfel ca folosirea sintagmei ‘altor asemenea interese ale tarii’ ar determina aplicarea celorlalte elemente continute de aceasta categorie. Or, o astfel de clasificare nu exista la nivel legislativ, pentru a putea fi aplicata in coroborare cu dispozitiile de lege criticate. Totodata, Curtea apreciaza ca determinarea continutului unei astfel de categorii nu poate fi realizata nici prin coroborarea anumitor dispozitii legislative. Astfel, continutul si limitele sintagmei ‘altor asemenea interese ale tarii’ raman la libera apreciere a organului abilitat sa aplice legea, in/din aceasta categorie putand fi, astfel, introduse sau excluse elemente, care desi se circumscriu ‘intereselor tarii’ nu pot fi cunoscute de destinatarul normei.
  6. Pe de alta parte, Curtea retine ca analiza existentei amenintarilor la adresa securitatii nationale a Romaniei, in cazul dispozitiei de lege criticate, trebuie sa se realizeze prin corelarea formei/modalitatii de manifestare a activitatilor prevazute de art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 cu scopul urmarit/valoarea lezata prin acea activitate.
  7. Astfel, forma/modalitatea de manifestare a activitatilor prevazute de art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 ramane fara semnificatie, din perspectiva existentei unei amenintari la adresa securitatii nationale, daca nu este realizata cu scopul de a inlatura prin forta institutiile democratice ale statului sau daca nu poate aduce atingere capacitatii de aparare a tarii. Acest lucru nu semnifica insa ca faptele respective nu pot intra sub incidenta raspunderii penale sau a altor forme de raspundere.
  8. In acest context, Curtea reitereaza cele retinute in Decizia nr.91 din 28 februarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.348 din 20 aprilie 2018. Cu acel prilej, instanta de contencios constitutional a constatat ca modul de reglementare a sintagmei ‘aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani’, cuprinsa in dispozitiile art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991, determina o sfera larga de aplicare a acesteia, ceea ce contravine art.1 alin.(5) care consacra principiul legalitatii, art.26 referitor la viata privata si art.53 care reglementeaza conditiile restrangerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertati. Curtea a retinut ca, din analiza dispozitiilor art.3 din Legea nr.51/1991, amenintarile la adresa securitatii nationale sunt privite fie din perspectiva faptelor concrete savarsite de catre o persoana, fie din perspectiva subiectului care poate suferi o vatamare/atingere ca urmare a unei fapte. Astfel, se poate afirma ca amenintarile la adresa securitatii nationale se obiectivizeaza, pe de-o parte, in acele actiuni/fapte care, indiferent de faptuitor, prin efectul lor sunt prezumate absolut a avea un impact direct asupra societatii, in ansamblu, si, pe de alta parte, in acele actiuni/fapte care prin efectul lor au un impact direct asupra anumitor persoane determinate si un impact mediat asupra societatii, in ansamblu. Curtea a retinut ca, in esenta, amenintarile la adresa securitatii nationale mentionate in art.3 din Legea nr.51/1991 pot fi circumscrise fie din perspectiva faptelor concrete savarsite de catre o persoana, fie din perspectiva subiectului care poate suferi o vatamare/atingere ca urmare a unei fapte.
  9. Or, Curtea constata ca sfera de cuprindere a sintagmei ‘altor asemenea interese ale tarii’ ramane la libera apreciere a organului abilitat sa aplice legea, fara a putea fi circumstantiata de destinatarul normei. Astfel, prin corelarea intre forma/modalitatea de manifestare a activitatilor prevazute de art.3 lit.f) din Legea 32 nr.51/1991 cu scopul urmarit/valoarea lezata prin acea activitate, in acest caz posibilitatea aducerii atingerii ‘altor interese ale tarii’, nu se mai poate determina limita de aplicare a dispozitiei de lege criticate. Caracterul deschis al sintagmei criticate determina posibilitatea introducerii sau excluderii de elemente in/din aceasta categorie, actiune care se rasfrange si asupra limitelor de aplicare a dispozitiei de lege criticate. In acest mod, limitele de aplicare a dispozitiei de lege criticate nu mai pot fi cunoscute de destinatarii normei, care, astfel, nu-si pot corecta conduita si nu pot fi capabili sa prevada, intr-o masura rezonabila, consecintele care pot aparea dintr-un act determinat.
  10. Asadar, Curtea constata ca dispozitiile criticate nu instituie reguli clare pentru a oferi cetatenilor o indicatie adecvata cu privire la circumstantele si conditiile in care organele cu atributii in domeniul securitatii nationale sunt imputernicite sa recurga la masura supravegherii tehnice.
  11. Avand in vedere aceste aspecte si caracterul intruziv al activitatilor specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului, Curtea constata ca este obligatoriu ca acestea sa se realizeze intr-un cadru normativ clar, precis si previzibil, atat pentru persoana supusa acestei masuri, cat si pentru organele de urmarire penala si pentru instantele de judecata. In caz contrar, s-ar ajunge la posibilitatea incalcarii intr-un mod aleatoriu/abuziv a drepturilor fundamentale, esentiale intr-un stat de drept, privind viata intima, familiala si privata si secretul corespondentei. Este indeobste admis ca drepturile prevazute la art.26 si art.28 din Constitutie nu sunt absolute, insa limitarea lor trebuie sa se faca cu respectarea dispozitiilor art.1 alin.(5) din Legea fundamentala, iar gradul de precizie a termenilor si notiunilor folosite trebuie sa fie unul ridicat, data fiind natura masurilor intruzive reglementate (a se vedea, in acelasi sens, Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, precitata, par.48). 33
  12. Pentru toate aceste argumente, Curtea constata ca sintagma ‘ori altor asemenea interese ale tarii’, cuprinsa in dispozitiile art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, incalca prevederile constitutionale cuprinse in art.1 alin.(5) care consacra principiul legalitatii, art.26 referitor la viata privata si art.53 care reglementeaza conditiile restrangerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertati”. (Irinel I.).

N.R – Reamintim cititorilor ca, incepand cu anul 2015, directorul general al ziarului nostru, a devoalat ilegalitatea acestor mandate atat in declaratii de presa cat si in emisiunile tv de la B1 si Nasul Tv.

 

Facebook Comments

Eveniment

Cum se spala rufele murdare romanesti in copaia Europei

Published

on

By

COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS.RO):

28 februarie 2019 – Ludovic Orban, președintele PNL:
”Obtuzitatea și aversiunea personală împotriva unui român, care are șansa de a ocupa o poziție de prim rang în arhitectura europeană, a făcut ca reprezentanții PSD și ALDE să exporte la nivelul UE o mizerie greu de imaginat, față de care reacția involuntară a oricărui oficial european este de a se ține de nas. Ajunge! PSD și ALDE și-au pierdut complet credibilitatea și le va lua enorm de mult timp ca cineva să le mai ia în serios la nivelul UE și să le asculte(…)
Doar în neagra perioadă comunistă statul român își prigonea cetățenii într-un asemenea mod stalinist precum cel pe care îl vedem astăzi, dar chiar și în perioada comunistă deveneau subiect de mândrie unii dintre cei care reușeau să obțină recunoaștere internațională.
Vă invit să respectați deviza „mândru că sunt român” și în acest caz al procurorului șef european, întrucât mandatul popular pe care îl tot invocați nu a făcut referire la acțiunile împotriva sistemului de justiție sau împotriva unor anumite personaje.
Situația în care Laura Codruța Kovesi va obține poziția de Procuror șef european împotriva poziției Guvernului României va arunca un stigmat nu doar asupra formațiunilor politice care se află la guvernare, ci asupra țării în ansamblul său, ceea ce reprezintă un grav act de trădare și de nedreptate”.

21 martie 2019 – Rareș Bogdan, liderul candidaților PNL pentru P.E.:
„Niciodată, cât eu voi fi acolo, nu voi vota împotriva unui român, chiar dacă românul respectiv este în țară cel mai mare dușman al meu sau face parte dintr-un partid diferit, sau face parte dintr-o instituție care m-a călcat pe cap în România! Niciodată nu voi vota împotriva intereselor țării mele sau împotriva României, dacă respectivul cetățean care ar urma să ocupe o funcție europeană, este român.”

21 martie 2019 – Ludovic Orban, președintele PNL:
„Noi, ca PPE am început să facem curat în formaţiunea noastră politică la nivel european şi aşteptăm acelaşi lucru să îl facă şi alte formaţiuni de la nivelul UE, respectiv formaţiunea ALDE şi formaţiunea social-democrată de la nivel european. Dacă vor să facă curaţenie trebuie să facă acelaşi lucru cu două partide din România care fac acelaşi lucru pe care l-a făcut FIDESZ”.

Comentariile sunt de prisos. (B.T.I.)

 

Facebook Comments
Continue Reading

Eveniment

O BOMBA STA SA EXPLODEZE IN JUSTITIE SI IN PRAHOVA/ ÎNCEPE JIHADUL

Published

on

By

Portocala va fi stoarsa ca o lamaie, dupa ce si-a tradat amicii/ ÎNCEPE JIHADUL

Adevarata problema pentru procurorul Negulescu Mircea va incepe de acum incolo.

In data de 21.03.2019, omul de afaceri Nistoroiu-Vuta Adrian s-a prezentat la DNA Structura Centrala, unde comisarul sef Visan Cristina i-a restituit cele doua telefoane, conform procesului-verbal nr 703/P/2016, telefoane retinute la perchezitia efectuata sub indrumarea lui Topala Bogdan Teodor, procuror de caz in dosarul 1539/P/2016 de la Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti.

Cu aceasta ocazie, omul de afaceri Nistoroiu-Vuta Adrian s-a convins inca o data ca in spatele dosarului fabricat de Topala Bogdan Teodor s-a aflat procurorul periculos Negulescu Mircea, paraditor de „destine” care l-a tradat si pe el pe metoda patentata pana in prezent de acesta.

Nistoroiu-Vuta Adrian  va ÎNCEPE JIHADUL impotriva procurorului si din cat il cunoastem pe acesta, adevaratele probleme in justitie pentru Negulescu Mircea de abia acum vor veni (ce a patit pana acum este doar o “piscatura” de tantar fata de ce va urma).

Deci, “Portocala” va fi stors ca o lamaie, atat el cat si prietenii care il mai sustin. Vom reveni. (Irinel I.).

 

 

Articolul O BOMBA STA SA EXPLODEZE IN JUSTITIE SI IN PRAHOVA/ ÎNCEPE JIHADUL apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.

Facebook Comments
Continue Reading

Eveniment

Directorul Parcului Industrial Ploiesti in stare avansata de ebrietate la locul de munca

Published

on

By

“Găinarii din Prahova plini de fapte de corupție, mândria si candidații lui Ponta la europarlamentare.

REBEGA LAURENȚIU, la data faptelor vicepreședinte al Consiliului județean Prahova și persoană care controla activitatea mai multor firme cu profil agricol, iar în prezent membru al Parlamentului European, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– instigare la folosirea cu rea-credință de documente false pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene
– instigare la schimbarea fără drept a destinației fondurilor europene
– participație improprie la folosirea cu rea-credință de documente pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene
– două infracțiuni de spălare de bani
– două infracțiuni de efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția
– complicitate la folosirea cu rea-credință de documente false pentru obținerea de fonduri europene

În cauză a fost instituit sechestrul asigurător și s-a propus instanței menținerea măsurii asupra bunurilor inculpatului REBEGA LAURENȚIU până la concurența sumei de 144.367 lei (reprezentând cumulul sumelor dobândite prin infracțiunile descrise la punctele 2 și 3)”, precizeaza pe pagina sa de socializare cunoscuta jurnalista Sorina Ruxandra Matei.

Redăm mai jos integral comunicatul DNA

”Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată a următorilor inculpați

REBEGA LAURENȚIU, la data faptelor vicepreședinte al Consiliului județean Prahova și persoană care controla activitatea mai multor firme cu profil agricol, iar în prezent membru al Parlamentului European, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

– instigare la folosirea cu rea-credință de documente false pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene
– instigare la schimbarea fără drept a destinației fondurilor europene
– participație improprie la folosirea cu rea-credință de documente pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene
– două infracțiuni de spălare de bani
– două infracțiuni de efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția
– complicitate la folosirea cu rea-credință de documente false pentru obținerea de fonduri europene

CHIVU MARIAN CONSTANTIN, la data faptelor funcționar public cu funcții de conducere în cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), pentru comiterea infracțiunii de complicitate la folosirea cu rea-credință de documente false pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene,

COMĂNIȚĂ DUMITRU, la data faptelor manager al Grupului de Acțiune Locală Treimea Colinelor pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la folosirea cu rea-credință de documente false pentru obținerea de fonduri europene și fals intelectual,

MIHAI IULIAN, la data faptelor șef serviciu al Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Prahova, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la folosirea cu rea-credință de documente false pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene

STAVRESCU IULIANA RODICA, expert al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), pentru comiterea infracțiunii de complicitate la folosirea cu rea-credință de documente false pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene

IACOB LELIOR, director al Agenției Naționale de Zootehnie, pentru comiterea infracțiunii de neîndeplinire a obligației de sesizare

POPA ROXANA GABRIELA, administrator de societate comercială, pentru comiterea infracțiunilor de participație improprie la folosirea cu rea-credință de documente pentru obținerea de fonduri europene și spălare de bani,

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

În cele trei situații de fraudare a proiectelor cu finanțare din fonduri europene destinate agriculturii și educației cu care a fost sesizată instanța de judecată, inculpatul Rebega Laurențiu a avut un rol central. Ca modalitate de comitere a faptelor, într-o formulare sintetică, inculpatul s-a folosit de o persoană pe care o controla pentru întocmirea formalităților necesare obținerii unor fonduri UE pentru finanțarea unui proiect apicol fictiv, însușindu-și peste 90% din produsul infracțional (frauda din anul 2014), iar în perioada 2012-2013, inculpatul a acționat ca partener al altor persoane, printr-o firmă-paravan pe care o administra în fapt, participând la falsificarea și folosirea documentelor, disimulând și distribuind produsul infracțional al fraudelor, cu reținerea unei părți de aproximativ 10%.

  1. Infracțiunile comise în legătură cu contractul de finanțare a unei stupine fictive prin Programul Instalarea Tânărului Fermier (Măsura 112) din 16.04.2014

În perioada noiembrie 2013 – aprilie 2014, având cadrul relațional și material necesar, inculpatul Rebega Laurențiu Constantin a întreprins o serie de demersuri pentru fraudarea unei finanțări pentru un proiect agricol fictiv. Astfel, a determinat și ajutat un fost subordonat să folosească înscrisuri false pe baza cărora, la data de 16 aprilie 2014, s-a încheiat un contract de finanțare a unei stupine (crescătorii de albine) fictive, pentru care s-au alocat 40.000 euro (din care 95% fonduri UE). Aceasta, în condițiile în care Rebega Laurențiu Constantin cunoștea că persoana respectivă nu îndeplinea condițiile necesare pentru obținerea finanțării europene.

În noiembrie 2013, Rebega Laurențiu i-a solicitat lui Chivu Marian, din cadrul Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (O.J.P.D.R.P) Prahova, să faciliteze obținerea finanțării pe numele fostului său subordonat Ionescu Mălăncuș Marius, prin îndrumarea și punerea la dispoziție a înscrisurilor și stupilor necesari simulării funcționării fermei apicole.

De asemenea, Rebega Laurențiu i-a solicitat lui Comăniță Dumitru, manager al Grupului de Acțiune Locală Treimea Colinelor Brebu-Aluniș-Vărbilău, să selecteze cererea de finanțare care urma să fie întocmită de fostul său subordonat și să îl ajute cu arendarea unei suprafețe de teren în Brebu și amplasarea cutiilor goale de stupi, în vederea simulării exploatației apicole.

La data de 30 noiembrie 2013, Rebega Laurențiu împreună Ionescu Mălăncuș Marius (presupusul apicultor), prezentând o factură falsă privind cumpărarea a 175 de familii de albine cu prețul de 48.125 lei, a preluat și transportat de la un apicultor din Măneciu aproximativ 130 de cutii goale de stupi, pe care le-a amplasat pe terenul arendat pentru ferma apicolă fictivă din Brebu.

După controlul din data de 10 februarie 2014, Rebega Laurențiu l-a determinat pe inculpatul Iacob Lelior, șef al Centrului Tehnic de Zootehnie Prahova, să își exercite necorespunzător atribuțiile de control cu ocazia constatării că, în stupina presupusului apicultor Ionescu Mălăncuș Marius din Brebu Mânăstirei, nu existau albine și să permită acordarea numerelor de înregistrare a stupilor.

Prin contractul de comodat din 18.03.2014, în vederea înregistrării în Registrul Comerțului a persoanei fizice autorizate Ionescu Mălăncuș Marius, Rebega Laurențiu a pus la dispoziție gratuit casa de vacanță proprietate personală din Brebu și i-a solicitat unui intermediar să efectueze formalitățile necesare la Oficiul Registrul Comerțului Prahova pentru înregistrarea în data de 21 martie 2014 a respectivului PFA.

În perioada aprilie-august 2014, inculpatul Rebega Laurențiu l-a determinat prin dispoziții repetate pe Ionescu Mălăncuș Marius să schimbe ilicit destinația sumei de 97.128 lei din fondurile europene nerambursabile virate în data de 02 mai 2014 în contul P.F.A. astfel:

– în perioada 02-25 mai 2014, i-a solicitat în mod repetat să retragă din contul P.F.A. și să îi remită suma totală de 83.000 de lei, pe care Rebega Laurențiu a folosit-o pentru finanțarea campaniei pentru alegerile europarlamentare din 25 mai 2014;
– în zilele de 15 și 18 iulie 2014, prin intermediar, respectiv personal, a retras din contul P.F.A., folosind cardul remis de deținătorul scriptic al PFA – presupusul apicultor, 10.000 de lei, respectiv 4.000 de lei;
– în data de 26 august 2014, i-a cerut lui Ionescu Mălăncuș Marius să îi achite cu cardul P.F.A. o factură de telecomunicații în valoare de 128 de lei pentru un imobil pe care îl deținea în București.
În zilele de 13.01.2015, 16.01.2015 și 23.04.2015, în scopul obținerii celei de-a doua tranșe de finanțare în valoare de 16.000 de euro și pentru a evita descoperirea fraudei, Rebega Laurențiu i-a remis presupusului apicultor, prin intermediar și personal, suma totală de 17.000 de euro, pentru a-i returna în contul P.F.A.

  1. Infracțiunile comise în legătură cu contractul din 12.07.2012 între FAXIROM INTERNAȚIONAL S.R.L. și MINISTERUL EDUCAȚIEI, finanțat prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (PODCA)

La data de 07 mai 2012, s-a lansat o cerere de oferte pentru adjudecarea unui contract de consultanță în valoare de 63.568 lei, bugetat cu fonduri europene în cadrul unui proiect derulat de Ministerul Educației Naționale. Inculpata Popa Roxana Gabriela l-a cooptat pe Rebega Laurențiu, asociat unic și administrator la FAXIROM INTERNATIONAL SRL pentru a participa la o procedură de atribuire a contractului de consultanță.

FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL era o firmă de apartament, fără activitate, dotări sau angajați, pe care inculpatul Rebega Laurențiu a folosit-o în perioada 2012-2014 pentru obținerea frauduloasă a unor sume de bani din contracte finanțate cu fonduri UE, bani pe care ulterior, în proporție majoritară, îi transfera adevăraților beneficiari, sub justificări fictive.

La data de 31 mai 2012, inculpatul Rebega Laurențiu, în calitate de administrator al FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL, a semnat și prezentat reprezentanților Ministerului Educației documentele falsificate (oferta tehnică, curriculum vitae-uri și acte de studii ale unor experți pe care i-a prezentat ca fiind ”echipa” FAXIROM) care fuseseră întocmite din dispoziția inculpatei Popa Roxana Gabriela. Rebega Laurențiu știa că documentele falsificate vor fi folosite de autoritatea contractantă Ministerul Educației, prin managerul de proiect, ca documente justificative pentru cererea de plată a fondurilor UE în cadrul proiectului.

În data de 30 iunie 2012, Rebega Laurențiu a fost ales vicepreședinte al Consiliului județean Prahova și, pentru a masca situația de incompatibilitate generată de prevederile Legii nr. 161/2003, la începutul lunii iulie 2012, l-a împuternicit administrator al firmei pe un fost subordonat în firme cu specific agricol la care Rebega Laurențiu lucrase anterior, însă Rebega Laurențiu a rămas unic împuternicit pe unicul contul bancar al FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL.

În perioada 27 iulie 2012-23 septembrie 2013, Rebega Laurențiu l-a determinat pe administratorul împuternici să semneze în numele FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL o serie de înscrisuri redactate de Popa Roxana Gabriela și angajații firmei conduse de aceasta, pentru a fi folosite la Ministerul Educației în vederea creării aparenței executării contractului menționat, între care: 2 rapoarte de activitate, un proces-verbal de recepție, 6 facturi fiscale.
În cadrul contractului de consultanță, FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL, controlată de Rebega Laurențiu, a încasat pe nedrept, fără a presta vreun serviciu, suma de 68.448 lei (din care 85% fonduri europene).

Având în vedere că FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL fusese doar o interfață folosită pentru a induce și menține în eroare Ministerul Educației Naționale, Popa Roxana și Rebega Laurențiu au căutat o modalitate de a scoate banii din FAXIROM în condiții care să nu prezinte suspiciuni. Astfel, din contul FAXIROM, inculpatul Rebega Laurențiu a transferat prin online banking în contul VISION GRUP CONSULTING MANAGEMENT SRL, firmă administrată de Popa Roxana, suma totală de 62.959 lei (32.240 lei în 11.01.2013 și 30.719 lei în 17.10.2013) și a disimulat natura circulației banilor sub pretextul plății unor facturi emise în baza unui contractului fictiv între FAXIROM și VISION GRUP CONSULTING MANAGEMENT SRL, având ca obiect consultanță pentru înființarea unui service auto, care nu a fost prestată în realitate. De asemenea, din suma obținută fraudulos de la Ministerul Educației, Rebega Laurențiu a retras în numerar din contul FAXIROM sumele de 2.500 lei (în 21.02.2013) și 1.500 lei (în 01.11.2013), disimulând retragerea banilor sub motivul fictiv al efectuării de plăți către diverse persoane juridice.

Prin efectuarea transferurilor bancare și retragerile de bani operate, Rebega Laurențiu a acționat ca administrator de fapt si beneficiar real al FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL, deși în acea perioadă deținea și funcția de vicepreședinte al Consiliului județean Prahova, încălcând dispozițiile privind regimul incompatibilităților stabilit prin Legea nr. 161/2003.

  1. Infracțiunile comise în legătură cu contractul din 28.08.2012 între FAXIROM INTERNAȚIONAL S.R.L. și Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigații Perișoru

În data de 28 februarie 2012, în calitate de reprezentant legal al O.U.A.I. PERIȘORU S.P.P. 5, inculpatul Mihai Ion a încheiat cu Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit – denumită în prezent Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) – un contract cu finanțare nerambursabilă în cadrul Măsurii PNDR 125 în valoare de 997.869 euro, pentru proiectul „Modernizarea sistemului de irigații”. În cadrul finanțării a fost prevăzută și suma de 61.229 lei fără TVA, echivalent 14.095 euro pentru cheltuieli de consultanță.

În acest context, Mihai Ion a discutat cu inculpatul Rebega Laurențiu, coleg de partid și firmă, despre încheierea unui contract de consultanță. Rebega Laurențiu s-a ocupat de întocmirea contractului și i-a adus lui Mihai Ion două exemplare din contractul de prestări servicii de consultanță, înregistrat la 28 august 2012 între OUAI PERIȘORU SPP 5, în calitate de beneficiar, și FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL în calitate de prestator, semnat de un administrator fictiv, controlat de Rebega Laurențiu.

Ulterior încheierii contractului, nu a existat nicio prestație din partea FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL în executarea contractului de consultanță din 28.08.2012.

Pe baza folosirii de către inculpatul Mihai Ion a înscrisurilor false, cu ocazia depunerii cererii de plată în cadrul contractului de finanțare anterior menționat, A.F.I.R. a plătit O.U.A.I. PERIȘORU S.P.P.5, în data de 17.02.2014, suma de 75.919 lei, pentru decontarea cheltuielilor cu consultanța fictivă ”prestată” de FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL.
Pentru a ascunde proveniența infracțională a sumei de 75.919 lei încasate de la O.U.A.I. Perișoru S.P.P.5 și a distribui produsul infracțional, inculpatul Rebega Laurențiu a efectuat 7 retrageri de numerar de câte 10.000 de lei (în datele de 30.01.2014; 3, 5, 6, 7 și 10.02.2014; 11.04.2014) de la mai multe agenții bancare din București și Prahova, disimulând circulația sumei sub pretextul fictiv ”plăți diverse către persoane juridice”.

Inculpații IONESCU MĂLĂNCUȘ MARIUS, ANTONIE VASILE, CHIVU CRISTINA și MIHAI ION au încheiat acorduri ca urmare a recunoașterii vinovăției.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Agenția Pentru Finanțarea Investițiilor Rurale s-au constituit părți civile. În cauză a fost instituit sechestrul asigurător și s-a propus instanței menținerea măsurii asupra bunurilor inculpatului REBEGA LAURENȚIU până la concurența sumei de 144.367 lei (reprezentând cumulul sumelor dobândite prin infracțiunile descrise la punctele 2 și 3) și asupra bunurilor inculpatei POPA ROXANA GABRIELA până la concurența sumei de 68.448 lei. Prejudiciul produs prin fapta descrisă la punctul 1 a fost recuperat integral.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

 

 

Facebook Comments
Continue Reading

Parteneri

Ultimile stiri locale

Eveniment11 ore ago

Cum se spala rufele murdare romanesti in copaia Europei

COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS.RO): 28 februarie 2019 – Ludovic Orban, președintele PNL:”Obtuzitatea și aversiunea personală împotriva unui...

EvenimentO zi ago

O BOMBA STA SA EXPLODEZE IN JUSTITIE SI IN PRAHOVA/ ÎNCEPE JIHADUL

Portocala va fi stoarsa ca o lamaie, dupa ce si-a tradat amicii/ ÎNCEPE JIHADUL Adevarata problema pentru procurorul Negulescu Mircea...

Eveniment2 zile ago

Directorul Parcului Industrial Ploiesti in stare avansata de ebrietate la locul de munca

“Găinarii din Prahova plini de fapte de corupție, mândria si candidații lui Ponta la europarlamentare. REBEGA LAURENȚIU, la data faptelor...

Eveniment3 zile ago

Esecul referendumului pentru justitiei ar insemna si esecul politicilor din cel putin ultimii zece ani

In data de 19.03.2019, omul de afaceri prahovean Nistoroiu Vuta Adrian a fost audiat, in calitate de martor, mai bine...

Eveniment4 zile ago

Shalom! Dancila e aleasa! – Ziarul Incisiv de Prahova

(Preluare National  – Catalin Tache): Atat de ”legendat” a fost ”Daddy”  Liviu Dragnea ca ”El lider maximo” al partidului si...

Eveniment5 zile ago

EXCLUSIV/SRI si BCCO ce parere au?

Un nou scandal al dezifectanţilor folosiţi în spitale a izbucnit, marți, în România. Mai multe percheziții au avut loc în...

Eveniment6 zile ago

“Primarul plângăcios a cântat iar, cât a putut de tare, cucuriguuuuu!”

Primarul plângăcios a cântat iar, cât a putut de tare, cucuriguuuuu! și a produs, pentru ploieșteni… o biată mărgică, și...

Exclusiv6 zile ago

Salonul de infrumusetare si cum il alegi pe cel potrivit?

Salonul de infrumusetare este unul dintre acele locuri unde femeile si barbati merg pentru a avea parte de momente de...

Eveniment7 zile ago

EXCLUSIV/UNELTELE PROCURORULUI NEGULESCU MIRCEA, DIPI, SRI, DNA SI CATEVA MUSAMALIZARI ORDINARE

Ofiterii SRI, Florea Daniel- Mr ® si Gulianu Florin –col ® au fost abuzati de perchezitii ilegale tipic securiste ordonate...

EvenimentO săptămână ago

EXCLUSIV/Fost șef la contraspionaj din SRI depune plangere penala impotriva procurorilor de la unitatea de “elita” a DNA din Ploiesti

Ofiterii SRI, Florea Daniel- Mr ® si Gulianu Florin –col ® au fost abuzati de perchezitii ilegale tipic securiste ordonate...

EvenimentO săptămână ago

“Nu cu mii de selfie-uri egolatre, cu poze la profil cu LCK, veți schimba țara”!

Cu toată bună voința pentru opoziție, sunt câțiva pe listele USR PLUS pe care îi apreciez și chiar cred că...

EvenimentO săptămână ago

Sebastian Ghita revine in forta, in mediul online!

România TV anunţă  informații în exclusivitate din cel de-al treilea dosar penal pentru Laura Codruța Kovesi. Aceasta este acuzată că...

Eveniment2 săptămâni ago

AVERTIZAREA PUBLICA DE ACUM 4 ANI DE ZILE A DIRECTORULUI ZIARULUI INCISIV DE PRAHOVA PRIVIND IMPLICAREA SRI IN ACTIVITATEA ANAF

In urma cu 4 ani, mai exact pe data de 3 mai 2015, intr-o Declaratie de Presa preluata de multe...

Afaceri2 săptămâni ago

Rafturi modulare metalice

Rafturile modulare metalice sunt  ideale ca mijloc de stocare a diferitelor lucruri, documente si asa mai departe. Acestea sunt raspandite...

Eveniment2 săptămâni ago

In urma managementului exceptional al primarului, ploieştenii raman fără apă caldă şi căldură!

Veolia demarează concedierile colective şi predarea instalaţiilor! Veolia a notificat Primăria Ploieşti cu privire la încetarea contractului de concesiune a...

Eveniment2 săptămâni ago

Ziua maghiarilor, 15 martie 1848: de la Revoluție la anexare abuzivă!

Prin OUG 114 s-a încercat pentru prima dată chiar privatizarea ANAF, în condițiile în care efectul global al OUG114 a...

Știrile Săptămânii