Connect with us

Eveniment

Mister – de ce s-a opus UE imixtiunii serviciilor in Justitie? Si de ce s-a razgindit?

Published

on

V-am promis in articolul precedent ca vom mai publica extrase din petitiile, sesizarile, plangerile etc. celor doi ofiteri SRI de la Prahova, executati ca au dezvaluit coruptia din SRI.

Col. MARIN CONSTANTIN (fost sef al DJI Prahova, ulterior sef al DJI Dambovita, in prezent pensionar de lux pe banii prostilor, care, desi ofiter de Securitate, a ocupat in ultimii ani functii de comanda), a fost sustinut ilegal in functie de conducere in SRI.

Justitia română este selectivă, abuzivă si demonstrativă: îi execută în pas de defilare pe diverşi oponenţi sau pe cei care mediatic susţin  alte interese, iar apropiaţii sunt protejaţi. Undeva, mai la vale, oricum toţi ajung la o înţelegere; dacă justiţia ar fi fost corectă, ar fi fost la datorie pentru toţi, iar corupţilor din puşcărie le-ar fi fost confiscate averile. Sumele uriaşe furate de la statul român ar fi putut constitui o bază bună pentru proiecte naţionale de investiţii – ceea ce nu se întâmplă.

Prin fapte de coruptie si abuz in serviciu, col. SRI MARIN CONSTANTIN a dobandit partial illicit (in perioada de referinta 2001-2014), bunuri imobiliare si mobiliare, a beneficiat abuziv de lucrari de investitii si servicii (la care se adauga mobilele / utilitatile cu care sunt dotate aceste proprietati, inclusiv in / la imobilele parintilor si socrilor sai) si trei autoturisme noi marca „KIA”, toate in valoare de aproximativ 1 (un) milion euro, suma evaluata extrajudiciar de consultanti in domeniul real estate si, respectiv, rezultata pe baza preturilor de achizitie a bunurilor mobile, manoperei si tarifele serviciilor de pe pietele de profil.

Concret, acestea sunt:

  • apartament cu 3 camere ultracentral Ploiesti, complet si modern mobilat si utilat (achizitionat de la SRI, instrainat in 2014);
  • vila de lux la Nistoreşti-Breaza (175 mp construiti, parter si mansarda, 3 dormitoare, 3 grupuri sanitare, living cu dining, bucatarie, 3 terase, 3 garaje, complet mobilata si utilata), casuta de gradina, cu terenul aferent de 000 mp cu livada si pomi-arbusti ornamentali, avand in spate padure);
  • un imobil rezidential duplex, „la gri”, in Cartierul de lux „Albert” din Ploiesti, cu teren de 518 mp;
  • alt teren ultracentral pentru constructii rezidentiale in orasul climateric Breaza, in suprafata de 700 mp, cu toate utilitatile;
  • 3 (trei) autoturisme noi marca „KIA”;
  • lucrari si servicii de modernizare / reabilitare ale vilei / curtii de la Breaza (achizitionata in 2007 cu imprumut de la subalternii col. PRUNA EUGEN – ulterior sanctionat disciplinar si eliberat din functia de sef sector si col. SIRBU DRAGOS FLORIN- ulterior promovat ca loctiitor al sau pentru informatii operatiuni, direct din functia neoperativa de sef de cadre) si ale imobilelor parintilor si socrilor din sat Pantazi, com. Valea Calugareasca, respectiv Aricestii Rahtivani, sat Targsoru Nou, folosind abuziv autovehicule si cadre ale UM 0735 Ploiesti.

Nici conducerea SRI nu a dispus masuri obiective de verificare, si nici organul judiciar nu a cercetat sursele tuturor veniturilor menite să justifice cheltuielile cu dobândirea averii si stabilirea eventualei diferente nejustificate dintre veniturile legale si cheltuielile reale, efectiv facute, raportate la standardul sau de trai (pozitia socio-profesionala).

 Foarte grav, MARIN CONSTANTIN, ofiter SRI cu grad si functie superioare, colonel respectiv de general, comandant de unitate, si-a permis sa afiseze pe internet, in 26.08.2013, ora 07:01:29, cu nr. de telefon al SRI, urmatorul anunt de „samsar de terenuri si vile”: BREAZA – CASA LA COMANDA ! – PE 400 SAU 700 MP !. BREAZA – CONSTRUIM CASA LA COMANDA CLIENTULUI, PROIECT ALES DE CUMPARATOR, MATERIALE: CARAMIDA + LEMN SAU LEMN. SUPRAFATA CONSTRUITA 150 MP, AMPRENTA LA SOL 75 MP. PRETUL CASEI LA STADIUL FINISATA ESTE 89.000 EURO”.

In plangerea adresata Curtii Militare de Apel Bucuresti impotriva Ordonantei nr. 129/II-2/2014 din 15.12.2014 prin care i s-a respins plangerea impotriva Ordonantei din 31.10.2014 de clasare si disjungere a cauzei nr. 109/P/2014 a DNA – Structura centrala, col. Gulianu Florin in referire, de fapt, la toate dosarele „trantite” de generalul magistrat Lupulescu Nicolae (sursa plagiatului lui Kovesi) si colonelul magistrat Văetiși Marian, respectiv cele cu nr. 83/P/2014 (la care s-a reunit nr. 84/P/2014) si 109/P/2014 (la care s-a reunit nr. 125/P/2014) – , petentul a fost si putin profet si a avut si un curaj mai rar intalnit, „intrand la rupere”, avand in vedere ca „marele” general Coldea era inca „pe val” !!!

Va redam mai jos un extras din aceasta plangere, care a facut obiectul ds. nr. 25/81/2014 al instantei militare, cauza fiind solutionata cu… respingerea plangerii (ce, va asteptati la alt verdict!?!) de judecatorul de Camera preliminara, colonel magistrat Stancu Radu, prin sentinta din 15.04.2015 (exact in perioada in care generalul SRI Dumbrava isi tot facea de lucru pe la conducerea si judecatorii Curtii Militare de Apel).

Nota redactiei: Pentru ca deontologia jurnalistica ne obliga, trebuie sa spunem tot adevarul si sa facem mentiunea ca, intre timp, colonel magistrat Stancu Radu si-a revenit!! Miraculos! Probabil stia ca se pensioneaza si i   s-a mai indreptat putin coloana vertebrala, fiind satul de pozitia de „ghiocel”!!

Asadar, nu stim ce l-a apucat, dar, impreuna cu colonelul magistrat Udrea Constantin s-a remarcat prin acuzaţii potrivit cărora SRI s-a implicat în Justiție. Cei doi judecători au reclamat în trecut că toate plângerile împotriva generalilor SRI erau soluţionate la Curtea Militară de Apel București (CMAB) de către colegii lor, Cezarian Buga şi Gheorghe Manea. Noi si un site de ştiri am publicat şi o fotocopie a registrului de intrări de la CMAB, unde se putea observa că un anume Dumitru Dumbravă intrase în sediu. A fost vorba de generalul SRI Dumitru Dumbravă (trecut recent în rezervă), care s-a întâlnit cu magistratul militar Gheorghe Manea.

Pe 12 iulie 2018, cei doi magistrați, Stancu și Udrea, au dat o sentință definitivă prin care l-au achitat pe jandarmul plutonier major Marin Groza Cantemir de la Inspectoratul de Jandarmi Bihor. Acesta fusese trimis în judecată pentru luare de mită de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj. În primă instanță, în noiembrie 2017, Tribunalul Militar Cluj Napoca îl condamnase pe jandarm la 3 ani de închisoare cu suspendare. În motivarea deciziei definitive de achitare, judecătorii militari Udrea și Stancu au arătat că au anulat probele împotriva jandarmului pe motiv că au fost strânse de Parchet cu SRI.

Deci, oamenii se mai si pocaiesc cu inaintarea in varsta!!! (Cerasela N.).

Iata fragmentul din plangere:

<<<< Este adevarat ca nu ma asteptam ca g-ral. lt. Coldea Florian sa fie tras la raspundere penala (cel putin nu acum, desi eu, personal, am convingerea ca sanctionarea acestui demnitar este ineluctabila in viitorul apropiat) si, pe de alta parte, cunoscand sistemul si modul sau de a functiona, am prevazut ca-l va proteja si sustine, in context, si pe col. Marin Constantin, pentru a nu „cadea” impreuna. Aceasta cu atat mai mult cu cat acuzatiile pe care eu i le aduc col. Marin Constantin pot sa apara ca fiind chiar derizorii comparativ cu cele formulate, de alte persoane avizate, in sarcina prim-adjunctului directorului SRI, asupra sa planand multiple banuieli legitime de frauda si delapidare a unor sume de vreo trei-patru ori mai mari decat in cazul subalternului sau.

In „PRĂDAREA ROMÂNIEI, cu subtitlul Cum pradă Traian Băsescu România. Crima organizată. Interesele externe”, carte a autorilor Victor Gaetan, scriitor româno-american şi Ciprian Nastasiu, fost procuror-şef adjunct al DIICOT, se descriu concret faptele si imprejurarile delapidarii unei sume de trei-patru milioane USD.

Prin mărturisirea făcută lui Victor Gaetan, Ciprian Nastasiu a fost primul oficial român implicat în criza ostaticilor, care a confirmat răscumpărarea ziariştilor din Irak, dar pune totodată într-o lumină proastă Celula de criză constituită la Cotroceni în cazul jurnaliştilor răpiţi. Nastasiu cunoaste si mărturiseşte că autorităţile de la Bucureşti au trimis la Bagdad, prin intermediul serviciilor secrete şi cu ştiinţa preşedintelui Traian Băsescu (şef oficial al celulei de criză şi coordonator de facto al tutu­ror operaţiunilor de salvare), aproximativ 12-13 milioane de dolari pentru a-i aduce înapoi acasă pe jurnaliştii Marie-Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian. Din toată suma de bani însă, conform fostului procuror sef adjunct al DIICOT, mâini iscusite ar fi extras aproximativ 4 milioane de dolari, astfel încât răpitorii ar fi trebuit să se mulţumească cu în jur de 9 mi­lioane de dolari.

„Ştiam că banii veniseră dintr-un fond special administrat de SIE român. Eu însumi l-am văzut pe maiorul SRI Coldea (în prezent general şi director adjunct al SRI) la Bagdad, atunci când ostaticii au fost eliberaţi, asumându-şi o mare responsabilitate pentru deznodământul crizei. Ştiam cu toţii că preşedintele era implicat în fiecare detaliu. Aşadar, nu mi-am putut imagina că vreun ofiţer escroc putea pierde pur şi simplu 3-4 milioane de dolari, pe drumul unde trebuia plătită răscumpărarea. Poate că grupul de criză estimase costurile Guvernului român, care dura deja de aproape două luni şi implicase o muncă intensă, suplimentară, la 3-4 milioane de dolari, astfel încât i le-au rambursat Guvernului din fondul special… sau poate că anumite persoane, care au avut acces şi au participat la acţiunea de eliberare, au scos aceşti bani din suma totală de răscumparare şi i-au împărţit între ele.”

Nu as dori sa exced rigorilor prezentei cai de atac impotriva Ordonantei din 15.12.2014 (prin care mi s-a respins plangerea impotriva Ordonantei din 31.10.2014), dar va asigur ca este utila si interesanta, pentru profilul moral al prim-adjunctului directorului SRI, si lectura DECLARAŢIEI POLITICE a senatorului Valer Marian din Circumscripţia electorală Satu Mare, facuta in sedinta Senatului Romaniei din 22.05.2013, cu titlul “Generalul Coldea, cȃinele de pradă al democraţiei”[1].

In alta ordine de idei, dar circumscris aceluiasi scop (de a va contextualiza cauza penala nr. 109/P/2014), va sensibilizez profesional cu informaţii apărute tot în cartea fostului procuror şef adjunct al DIICOT, Ciprian Nastasiu[2], potrivit carora Laura Codruţa Kovesi era perfect şantajabilă din partea fostului şef al statului (pana pe 20.12.2014) şi a serviciilor secrete. La numirea sa în funcţia de procuror general, în octombrie 2006, preşedintele Traian Băsescu a fost informat că soţul (Eduard Kovesi) şi tatăl acesteia (Ioan Lascu) se aflau sub urmărirea informativă a SRI. Eduard Kovesi avea dosar de verificare informativă la SRI Sibiu din 1995, iar din acest dosar rezulta că ar fi furnizat date şi informaţii de interes operativ unui ofiţer de informaţii maghiar, care ulterior a fost si europarlamentar din partea Ungariei. Tatăl actualului procuror sef al DNA, Ioan Lascu, a fost timp de 30 de ani procuror şef al Procuraturii locale Mediaş. In exercitarea funcţiei, a fost un colaborator apropiat al Securităţii şi al Miliţiei.

Se afirma in numeroase surse dechise ca, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, este notorie obedienţa sefei DNA faţă de şefii serviciilor secrete, indeosebi fata de g-ral. lt. Coldea Florian, iar daca adaugam si „amanuntul” ca MARIN CONSTANTIN:

  • a fost lucrator al Securitatii, ofiter cu gradul de locotenent in perioada august 1987 – decembrie 1989, in cadrul Departamentului Securitatii Statului, Inspectoratul Judetean Prahova al Ministerului de Interne, Securitatea Judetului Prahova, ca absolvent al Scolii Militare de Ofiteri Activi a Ministerului de Interne Bucuresti, arma „Securitate” si ca
  • este suspect ca a desfasurat activitati prin care a suprimat sau a ingradit drepturi si libertati fundamentale ale omului, in calitate de ofiter al Serviciului Special „S” – Supraveghere Corespondenta – scrisori anonime din cadrul Securitatii Judetene Prahova, cu loc de munca conspirat / acoperit in cadrul Oficiului special PTTR Gara de Sud – Mesagerie Ploiesti, ar trebui sa aveti o imagine clara si reala asupra asa-zisei „legalitati si temeinicii” a solutiei de clasare dispusa in nr. 109/P/2014 (similar si in ds. nr. 83/P/2014)… >>>>

Nota redactiei: In urma verificarilor cerute de Gulianu si Florea (si nu de SRI, asa cum institutia este obligata de OUG nr. 24/2008 aprobata cu completari si modificari prin Legea nr. 293/2008), in lucrarea cu nr. P 2551/14, CNSAS a stabilit, in sfarsit, pe 22.08.2017, ca MARIN CONSTANTIN a fost lucrator al Securitatii ca organ represiv al regimului comunist si a incalcat drepturile si libertatile cetatenesti. Prin Sentinta nr. 4987/18.12.2017, Curtea de Apel Bucuresti a admis cererea de chemare în judecată formulate de CNSAS si a constată că pârâtul Marin Constantin a fost „lucrător al Securităţii” în sensul art. 2 lit. a din O.U.G. nr. 24/2008.

N.R.2. In concluzie, Marine, pana va muri Gulianu de cancer, mai ai de tras, parvenitule! Ia gandeste putin cu bibilica aia a ta de securist: mai are ăsta ceva de pierdut ?? Daca nu esti in stare sa-ti raspunzi, iti comunicam noi: NIMIC!!!

 

          CURTEA MILITARA DE APEL BUCURESTI

          JUDECATOR DE CAMERA PRELIMINARA

      Obiect: PLÂNGERE SOLUŢII DE NEURMĂRIRE/

           NETRIMITERE JUDECATĂ (art.340 NCPP)

 

                                                                D O M N U L E  P R E S E D I N T E ,

 

       Subsemnatul GULIANU FLORIN, domiciliat in Ploiesti___, CNP ____, legitimat cu CI seria ___, nr. ___, telefon ___, avand calitatea de persoana vatamata si denuntator in ds. nr. 109/P/2014 al Sectiei Sectiei de combatere a infractiunilor de coruptie savarsite de militari din cadrul DNA, in temeiul art. 340, alin. 1, raportat la art. 39, alin. 1, lit. e, ambele din Codul de procedura penala, formulez

 

                                                                            P L A N G E R E

 

Impotriva Ordonantei nr. 129/II-2/2014 din 15.12.2014 prin care mi s-a respins plangerea impotriva Ordonantei din 31.10.2014 de clasare si disjungere a cauzei nr. 109/P/2014.

Va rog ca, in temeiul art. 341, alin. 6, lit. b Cod procedura penala, prin Incheierea ce o veti pronunta, sa dispuneti:

  • admiterea plangerii,
  • desfiintarea solutiei atacate si
  • trimiterea cauzei la procuror pentru a completa urmarirea penala si a pune în mişcare acţiunea penală pentru savarsirea infractiunilor pentru care s-a inceput urmarirea penala in rem la 09.09.2014, respectiv pentru cele pentru care s-a extins urmarirea penala la 17.10.2014.

                                                                                           M O T I V E :

CONSIDERATII PRELIMINARE:

           Domnule presedinte,

  1. Fara discutie ca ceea ce a facut SRI-ul in ultimii ani este un lucru fara precedent: a obtinut rezultate extraordinare care au facut sa creasca increderea in serviciile secrete si sa ajunga la cote de performanta pe care, pana acum, institutia nu le-a avut dupa ’89.

Dar, aceasta nu inseamna ca trebuie respinsa a priori posibilitatea ca in acest Serviciu sa se comita si infractiuni si nici sa se considere ca, datorita unor realizari profesionale, anumite cadre militare au impunitatea penala, cu atat mai mult cu cat SRI-ul nu inseamna, ca organizatie, numai g-ral. lt. COLDEA MIHAIL FLORIAN, sau col. MARIN CONSTANTIN de la Dambovita, fost la Prahova, si nici, in fine, alti cativa ofiteri, limitativ nominalizati in sesizarea mea. Mai mult, astfel de angajati ai SRI nu trebuie sa maculeze imaginea institutiei si sa anuleze eficienta de succes a acesteia (in unele cazuri chiar propria munca), prin savarsirea unor infractiuni de abuz in serviciu, fals, uz de fals, delapidare si coruptie.

Sustin cu convingere ca acesti anumiti indivizi din SRI, fara sa gandeasca rational si cu o doza incredibila de imaturitate profesionala si de viata, au actionat ilegal si subiectiv, motivati de resorturi personale si de grup pernicioase, complet straine deontologiei profesionale si rigorilor statului de drept, in asa fel incat, la un moment dat, au basculat totul impotriva structurii militare si eficientei sale, per ansamblu.

Or, din punct de vedere al dreptului, cand se face un astfel de demers de sanctionare a trei ofiteri pentru abateri disciplinare inventate, culminand cu trecerea lor arbitrara in rezerva, din oficiu, toate pe baza unor inscrisuri contrafacute, numai ca o contramasura lamentabila la faptul ca au raportat constant adevaruri care nu convin conducerii si, astfel, au devenit extrem de incomozi in interiorul structurii, mie mi se pare ca se naste si subzista, cel putin, un mare semn de intrebare cu privire la existenta si functionarea reala a statului de drept. Grav este ca, pentru atingerea acestui scop ignobil, s-a apelat la tertipuri pseudo-juridice (in care faptuitorii nominalizati in plangere s-au incurcat singuri), bazandu-se pe pactizarea procurorilor militari de la DNA cu propria lor cauza nelegitima si construita pe interese personale de mentinere la comanda / conducere, de nesanctionare a vinovatilor si de nezdruncinare a unui anumit statu quo confortabil lor.

Injustitiile, in ordinele elitare, de regula, se indura de dragul mentinerii rolului coagulant al ierarhiei. Dar nu este cazul meu, particularitate care ma determina sa supun controlului dv. judiciar solutia din acest dosar, cu atat mai mult cu cat practica CEDO imi da dreptate.

Astfel, in Hotararea din 8 ianuarie 2013 in cauza Bucur si Toma impotriva Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului formuleaza, printre multe alte critici la adresa SRI si a Guvernului Romaniei, si:

102. Pe de alta parte, insasi Curtea a fost preocupata sa se convinga in repetate randuri de existenta unor garantii corespunzatoare si suficiente impotriva abuzurilor in materie, intrucat un sistem de supraveghere secreta destinat apararii sigurantei nationale implica riscul de a submina, ba chiar de a distruge, democratia sub pretextul apararii ei (Klass si altii impotriva Germaniei, 6 septembrie 1978, pct. 49-50, seria A nr. 28 si Rotaru, citata anterior, pct. 59-60).”

  1. Cu siguranta, Curtea admite ca este in interesul general sa se mentina increderea cetatenilor in respectarea principiului legalitatii de catre serviciile de informatii ale statului. Totodata, cetateanul are interesul ca neregulile imputate unei institutii publice sa conduca la o ancheta si unele clarificari. Acestea fiind spuse, Curtea considera ca interesul general pentru divulgarea unor informatii privind actiuni nelegale in cadrul SRI este atat de important intr-o societate democratica, incat depaseste interesul de a mentine increderea publicului in aceasta institutie.”
  2. Daca asa arata o urmarire penala intr-o cauza de coruptie, abuz in serviciu, fals, delapidare etc., atunci este inexplicabil cum reusesc procurorii anticoruptie din celelalte sectii ale DNA sa solutioneze, cu rechizitorii, dosare penale complexe, confirmate de instantele judecatoresti, iar cei ai Sectiei militare, nu.

Imi permit a evoca, ca fiind perfect aplicabila si atitudinii magistratilor militari ai organului judiciar, opinia judecatorului Mircea Aron din CSM (care a criticat, recent, o actiune disciplinara initiata de procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, si pe procurorii din unitatea de parchet anticoruptie) si care a afirmat ca procurorii DNA ar trebui sa citeasca timp de o saptamana, in fiecare zi, art. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, care prevede caMagistratura este activitatea judiciara desfasurata de judecatori in scopul infaptuirii justitiei si de procurori in scopul apararii intereselor generale ale societatii, a ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor”.

Sustin ca, si in aceasta cauza penala nr. 109/P/2014, procurorii au neglijat, in partea ce-i priveste, menirea magistraturii.

De asemenea, tot inspirandu-ma din cele expuse de judecatorul CSM Mircea Aron, consider ca cei din Sectia pentru combaterea infractiunilor de coruptie savarsite de militari din cadrul DNA, care au solutionat dosarele nr. 83/P/2014 (la care s-a reunit nr. 84/P/2014) si 109/P/2014 (la care s-a reunit nr. 125/P/2014), „ar trebui sa bata 100 de matanii, tot zilnic”, pentru modul subiectiv, lipsit de curaj, in care au actionat in aceste cauze[1].

  1. Este adevarat ca nu ma asteptam ca g-ral. lt. Coldea Florian sa fie tras la raspundere penala (cel putin nu acum, desi eu, personal, am convingerea ca sanctionarea acestui demnitar este ineluctabila in viitorul apropiat) si, pe de alta parte, cunoscand sistemul si modul sau de a functiona, am prevazut ca-l va proteja si sustine, in context, si pe col. Marin Constantin, pentru a nu „cadea” impreuna. Aceasta cu atat mai mult cu cat acuzatiile pe care eu i le aduc col. Marin Constantin pot sa apara ca fiind chiar derizorii comparativ cu cele formulate, de alte persoane avizate, in sarcina prim-adjunctului directorului SRI, asupra sa planand multiple banuieli legitime de frauda si delapidare a unor sume de vreo trei-patru ori mai mari decat in cazul subalternului sau.

In „PRĂDAREA ROMÂNIEI, cu subtitlul Cum pradă Traian Băsescu România. Crima organizată. Interesele externe”, carte a autorilor Victor Gaetan, scriitor româno-american şi Ciprian Nastasiu, fost procuror-şef adjunct al DIICOT, se descriu concret faptele si imprejurarile delapidarii unei sume de trei-patru milioane USD.

Prin mărturisirea făcută lui Victor Gaetan, Ciprian Nastasiu a fost primul oficial român implicat în criza ostaticilor, care a confirmat răscumpărarea ziariştilor din Irak, dar pune totodată într-o lumină proastă Celula de criză constituită la Cotroceni în cazul jurnaliştilor răpiţi. Nastasiu cunoaste si mărturiseşte că autorităţile de la Bucureşti au trimis la Bagdad, prin intermediul serviciilor secrete şi cu ştiinţa preşedintelui Traian Băsescu (şef oficial al celulei de criză şi coordonator de facto al tutu­ror operaţiunilor de salvare), aproximativ 12-13 milioane de dolari pentru a-i aduce înapoi acasă pe jurnaliştii Marie-Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian. Din toată suma de bani însă, conform fostului procuror sef adjunct al DIICOT, mâini iscusite ar fi extras aproximativ 4 milioane de dolari, astfel încât răpitorii ar fi trebuit să se mulţumească cu în jur de 9 mi­lioane de dolari.

„Ştiam că banii veniseră dintr-un fond special administrat de SIE român. Eu însumi l-am văzut pe maiorul SRI Coldea (în prezent general şi director adjunct al SRI) la Bagdad, atunci când ostaticii au fost eliberaţi, asumându-şi o mare responsabilitate pentru deznodământul crizei. Ştiam cu toţii că preşedintele era implicat în fiecare detaliu. Aşadar, nu mi-am putut imagina că vreun ofiţer escroc putea pierde pur şi simplu 3-4 milioane de dolari, pe drumul unde trebuia plătită răscumpărarea. Poate că grupul de criză estimase costurile Guvernului român, care dura deja de aproape două luni şi implicase o muncă intensă, suplimentară, la 3-4 milioane de dolari, astfel încât i le-au rambursat Guvernului din fondul special… sau poate că anumite persoane, care au avut acces şi au participat la acţiunea de eliberare, au scos aceşti bani din suma totală de răscumparare şi i-au împărţit între ele.”

Nu as dori sa exced rigorilor prezentei cai de atac impotriva Ordonantei din 15.12.2014 (prin care mi s-a respins plangerea impotriva Ordonantei din 31.10.2014), dar va asigur ca este utila si interesanta, pentru profilul moral al prim-adjunctului directorului SRI, si lectura DECLARAŢIEI POLITICE a senatorului Valer Marian din Circumscripţia electorală Satu Mare, facuta in sedinta Senatului Romaniei din 22.05.2013, cu titlul “Generalul Coldea, cȃinele de pradă al democraţiei”[2].

In alta ordine de idei, dar circumscris aceluiasi scop (de a va contextualiza cauza penala nr. 109/P/2014), va sensibilizez profesional cu informaţii apărute tot în cartea fostului procuror şef adjunct al DIICOT, Ciprian Nastasiu[3], potrivit carora Laura Codruţa Kovesi era perfect şantajabilă din partea fostului şef al statului (pana pe 20.12.2014) şi a serviciilor secrete. La numirea sa în funcţia de procuror general, în octombrie 2006, preşedintele Traian Băsescu a fost informat că soţul (Eduard Kovesi) şi tatăl acesteia (Ioan Lascu) se aflau sub urmărirea informativă a SRI. Eduard Kovesi avea dosar de verificare informativă la SRI Sibiu din 1995, iar din acest dosar rezulta că ar fi furnizat date şi informaţii de interes operativ unui ofiţer de informaţii maghiar, care ulterior a fost si europarlamentar din partea Ungariei. Tatăl actualului procuror sef al DNA, Ioan Lascu, a fost timp de 30 de ani procuror şef al Procuraturii locale Mediaş. In exercitarea funcţiei, a fost un colaborator apropiat al Securităţii şi al Miliţiei.

Se afirma in numeroase surse dechise ca, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, este notorie obedienţa sefei DNA faţă de şefii serviciilor secrete, indeosebi fata de g-ral. lt. Coldea Florian, iar daca adaugam si „amanuntul” ca MARIN CONSTANTIN:

  • a fost lucrator al Securitatii, ofiter cu gradul de locotenent in perioada august 1987 – decembrie 1989, in cadrul Departamentului Securitatii Statului, Inspectoratul Judetean Prahova al Ministerului de Interne, Securitatea Judetului Prahova, ca absolvent al Scolii Militare de Ofiteri Activi a Ministerului de Interne Bucuresti, arma „Securitate” si ca
  • este suspect ca a desfasurat activitati prin care a suprimat sau a ingradit drepturi si libertati fundamentale ale omului, in calitate de ofiter al Serviciului Special „S” – Supraveghere Corespondenta – scrisori anonime din cadrul Securitatii Judetene Prahova, cu loc de munca conspirat / acoperit in cadrul Oficiului special PTTR Gara de Sud – Mesagerie Ploiesti,

ar trebui sa aveti o imagine clara si reala asupra asa-zisei „legalitati si temeinicii” a solutiei de clasare dispusa in ds. nr. 109/P/2014 (similar si in ds. nr. 83/P/2014).

PE FOND:

  1. CU PRIVIRE LA SOLUTIA DE CLASARE A CAUZEI AVAND CA OBIECT ABUZ IN SERVICIU DACA FUNCTIONARUL PUBLIC A OBTINUT PENTRU SINE SAU PENTRU ALTUL UN FOLOS NECUVENIT, UZURPAREA FUNCTIEI, OMISIUNEA SESIZARII ORGANELOR JUDICIARE, FALS INTELECTUAL SI UZ DE FALS
  2. In primul rand, se impune o critica legitima cu privire la lipsa evidenta a probatoriului prin care sa se tinda la dovedirea savarsirii acestor infractiuni.

Astfel, contrar tuturor argumentelor solide si pertinentei probelor solicitate a se administra, procurorul militar de caz a refuzat, de plano (prin Ordonanta din 27.10.2014), cu o motivatie penibila, probele propuse, pentru ca apoi, imediat, pe 31.10.2014, sa pronunte o solutie de clasare „in orb”, fara a solicita si examina inscrisurile invocate si indicate nominal de subsemnatul si fara a audia martorii propusi, ambele mijloace de proba avand vocatia a dovedi sustinerile din plangerea penala.

  1. a) In aceasta imprejurare, apare ca fiind inexplicabila posibilitatea efectiva, reala, a procurorului militar de caz si a procurorului militar sef de sectie de a concluziona, respectiv de a accepta / a confirma, ca „faptele nu sunt prevazute de legea penala ori nu au fost savarsite cu vinovatie” – s.n. – (filele 3-4 din Ordonanta din 15.12.2014 de respingere a plangerii impotriva solutiei de neurmarire/netrimitere in judecata).

Atata timp cat un magistrat nu cunoaste continutul unor inscrisuri (si nici nu doreste a-l afla), acestuia ii este interzis a se pronunta asupra temeiniciei si/sau legalitatii acestora, precum si asupra caracterului lor abuziv sau nu, de a fi false sau care contin fapte / imprejurari adevarate. Similar se pune problema si cu privire la existenta faptei de uzurpare a functiei.

Nota: Aceste probe/inscrisuri, propuse pe data de 07.10.2014, sunt:

  1. A) Inscrisuri despre care exista indicii rezonabile ca, cel putin in parte, nu au fost promovate ierarhic la nivelul directorul SRI (sau i-au fost prezentate formal) si pe care / in baza carora, prin uzurparea functiei directorului, prim-adjunctul a dat ordine verbale si rezolutive olograf si dovedesc, prin continutul lor, infractiunile de abuz in serviciu savarsite de persoanele nominalizate in conditiile / imprejurarile descrise detaliat in plangere:

Rapoartele nr. 001.156.585 din 04.02.2014 si nr. 01.410.641 din 03.03.2014 ale Directiei Generale Securitate Interna;

Adresa nr. 01410542 / 27.02.2014 a Directiei Generale Resurse Umane si Organizare prin care mi s-a comunicat ca am fost sanctionat disciplinar. Literele si textele invocate in adresa, ca temei legal, nu au corespondent cu textele respectivului act normativ intern, respectiv niciuna din literele invocate nu are textul indicat, iar lit. r) nu exista in cuprinsul OD SRI nr. 00894/04.03.2003. Astfel, textele reale ale literelor din art. 18, alin. 3 din OD SRI nr. 0894/04.03.2003, modificat si completat prin OD SRI nr. 001054 din 20.10.2005 referitor la activitatea de securitate interna sunt altele, iar lit. r) – nu exista, textul oprindu-se la lit. n).

Mai grav, se va observa ca raportul invocat ca fiind concluziile verificarii speciale nu este al comisiei numite de director a efectua verificarea, ci al unei alte entitati din SRI, respectiv o unitate centrala, cea de „Securitate Interna”.

Ordinul directorului SRI nr. DP 054 din 27.02.2014 prin care am fost eliberat din functia de sef sector de la DJI Prahova si pus la dispozitia Directiei Generale Resurse Umane si Organizare in vederea numirii in alta functie, masura careia i s-a conferit natura falsa de „act managerial”;

Intreaga documentatie / toate inscrisurile (cu suportii digitali de memorie anexati) care au constituit lucrarile comisiei de verificare speciala constituita de directorul SRI in baza OD SRI nr. 001010 / 2004, inclusiv a raportului meu personal (formulat in scris) cu problemele in legatura cu care am fost chestionat in data de 18.12.2013, document predat pe condica de corespondenta sefului comisiei, col. ANGHEL GABRIEL;

Raportul personal inregistrat la DJI Prahova cu nr. B/ S/ 3217015 / 03.03.2014, prin care, in termenul legal de 5 (cinci) zile de la luarea la cunostinta, am contestat cele doua masuri sanctionatorii[4] si care nu a fost prezentat directorului SRI, desi acestuia ii fusese adresat personal – prin unitatea Cabinet director – ca autoritate care emisese ordinul contestat;

Raportul personal inregistrat la DJI Prahova cu nr. B / S / 3217023/26.03.2014 transmis comisiei de solutionare a contestatiei, care m-a audiat, formal, la Bucuresti, pe 25.03.2014 (deoarece am observat, fara niciun efort, ca membrii acesteia aveau deja luata hotararea respingerii), raport personal care nu a fost prezentat directorului SRI (ci numai prim-adjunctului), desi ii fusese adresat primului demnitar, ca autoritate care emisese ordinul de numire a comisiei de solutionare a contestatiei;

Raspunsul cu nr. S 15 / 008767029 / 02.04.2014 la contestatia adresata directorului SRI impotriva sanctiunii disciplinare si a masurii luate „ca act managerial”, transmis de Directia Generala Securitate Interna la Directia Judeteana de Informatii Prahova, in atentia sefului acestei unitati, col. Marin Constantin. Am rugat a se retine acest aspect si a fi valorificat in cercetari, deorece este deosebit de important sub urmatoarele aspecte:

  • Din punct de vedere juridic, dovedeste ca raspunsul la contestatie nu a fost semnat de directorul SRI (respectiv nu a fost intocmit si transmis de la acest nivel, prin seful unitatii militare „Cabinet Director” sau prin seful unitatii militare „Secretariat General”[5]).
  • Tot cu relevanta juridica, actul atesta fara echivoc ca raspunsul a fost intocmit si transmis de o unitate militara din SRI (sub semnatura sefului acesteia), careia nu m-am adresat si care nici nu avea competenta sa se pronunte asupra contestatiei subsemnatului, cu atat mai mult cu cat entitatea respectiva efectuase „verificarea speciala” si propusese – la ordinul si sub coordonarea / supravegherea prim-adjunctului – masurile sanctionatorii si asa-zis „manageriale” impotriva mea.
  • Din punct de vedere procedural, probeaza modalitatea de viciere a comunicarii: nu a fost adresata subsemnatului, col. Gulianu Florin, cu atat mai mult cu cat ma identific cu nume, prenume, CNP, domiciliu, loc de munca (care era chiar intr-o unitate a SRI), astfel ca exista reala posibilitate sa primesc adresa cu raspunsul la contestatie, fie prin sistemul de transport al corespondentei clasificate gestionat tot de SRI, fie prin Sistemul de Management Electronic al Documentelor (intern si securizat), ambele cu asigurarea dovezii de receptionare prin semnatura olograf pe condica de primire / borderoul de insotire a trimiterii, respectiv prin semnatura electronica. Mai grav, raspunsul a fost adresat si transmis, intuitu personae, Marin Constantin[6], care era in conflict de interese cu subsemnatul, deoarece: declansase intreaga procedura abuziva, insistase pe langa membrii comisiei de „verificare speciala” sa retina cele mai grave fapte posibile in sarcina mea, solicitase prim-adjunctului directorului sa dispuna cele mai grave masuri sanctionatorii sub diverse motive inventate;

Orice alt inscris / suport care a rezultat in contextul verificarilor si subsecvent acestora (de ex. Raportul privind constatarile, concluziile si propunerile urmare interviului de securitate realizat cu col. Gulianu Florin din cadrul UM 0356 Bucuresti din data de 04.06. 2014, la sediul Directiei Generale Securitate Interna intocmit de lt. col. Dumitrescu Marian – sef Sector Juridic in cadrul  Directiei Generale Securitate Interna si de cel de-al doilea ofiter prezent – ale carui grad, nume, prenume nu le cunosc, deoarece nu s-a prezentat);

Contestatia inregistrata la SRI cu nr. 53036 din 17.07.2014 impotriva deciziei de a nu mi se revalida avizul de securitate pentru acces la informatii clasificate si a ordinului directorului SRI nr. 0207/23.06.2014 prin care am fost trecut in rezerva, din oficiu;

Raspunsul nr. 53036 / 16.08.2014 al SRI la aceasta contestatie, formulat prin Sectorul relatii cu cetatenii, prin care mi s-a comunicat ca cererea de anulare a ordinului mi-a fost respinsa.

  1. B) Am mai propus, pertinent consider, ca procurorul de caz sa solicite Colegiului Consiliului National Pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS), in temeiul art. 3, alin. 1, lit. h din OUG 24 / 2008 aprobata prin Legea nr. 293 / 2008, daca Marin Constantin a fost lucrator al Securitatii si a desfasurat activitati prin care a suprimat sau a ingradit drepturi si libertati fundamentale ale omului in calitate de ofiter al Serviciului Special „S” – Supraveghere Corespondenta – scrisori anonime din cadrul Securitatii Judetene Prahova.

Prin aceasta s-ar fi dovedit cu prisosinta o alta infractiune de abuz in serviciu savarsita de cadrele responsabile din conducerea SRI, prin inactiune, in sensul ca, prin neindeplinirea atributiilor de serviciu, nu s-au adresat CNSAS, numindu-l si mentinandu-l pe Marin Constantin in functia de sef directie judeteana SRI, incalcand dispozitiile imperative ale OUG 24 / 2008 aprobata prin Legea nr. 293 / 2008, care interzice numirea acestei categorii de persoane in functii de conducere la nivelul „structurilor judeţene ale Serviciului Român de Informaţii”.

  1. C) Acte medicale / inscrisuri oficiale prin care dovedesc realitatea afectiunilor cardio-vasculare si de alta natura invocate si sustin afirmatia potrivit careia acestea s-au agravat in perioada decembrie 2013 – iunie 2014 deja anexate plangerii (copii xerox conforme cu originalul ale biletelor de iesire din spital, certificatelor medicale, alte asemenea acte), care au valenta de a dovedi ca intreaga procedura aplicata in intervalul decembrie 2013-iunie 2014, asupra unui militar declarat chiar de Comisia medico-militara centrala a SRI „apt limitat”, a fost

Probabil ca o ironie procesuala, procurorul militar de caz a admis prin Ordonanta din 27.10.2014 numai probele cu privire la imprejurarile si modul in care au fost dobandite de catre col. Marin Constantin cele trei autoturime KIA si cu privire la modul in care se pretinde ca a efectuat unele lucrari de constructii si amenajari, folosind personalul din subordine si logistica apartinand DJI Prahova, adica exact faptele pentru care a dispus, apoi, disjungerea prin Ordonanta din 31.10.2014.

Mai mult, in ambele Ordonante se evoca un Raport al col. Marin Constantin care a stat la baza intregii proceduri bizare si abuzive (fila 4 a Ordonantei de respingere a plangerii din 15.12.2014 si fila 6 a Ordonantei de clasare din 31.10.2014), dar care – nici acesta nesolicitat a se depune la dosarul cauzei – este referit, comentat si analizat in totala necunostinta de cauza.

Dovada sta eroarea impardonabila a ambilor procurori de a consemna in Ordonante (dand chiar citate), ca in acest document, col. Marin Constantin m-ar fi acuzat de:

  • crearea … unui context defavorabil activitatii si credibilitatii institutionale, utilizand in acest sens date referitoare la situatia financiara si viata privata a sefului unitatii”;
  • „… a actionat fara a raporta ierarhic si fara a obtine aprobarile necesare pentru relationarea cu mai multe cadre ale Serviciului si expunerea unor date care constituiau obiectul activitatii profesionale, fara ca acestea sa fie verificate sau reale, determinat de sustinerea unor interese personale”;
  • „ofiterul nu a raportat ierarhic in mod corect cu privire la anumite actiuni personale care au implicat calitatea sa profesionala si date cunoscute in virtutea atributiilor de serviciu, inducand in mod nejustificat existenta unor disfunctii si situatii contrainformative[7]”;
  • „s-au constatat o serie (sic!) de deficiente, care s-au repercutat asupra activitatii structurii din care facea parte…”.

Nimic mai neadevarat. Nu din acel raport sunt aceste pasaje, ci dintr-un proces civil, adica din INTAMPINAREA formulata de SRI in fata Curtii de Apel Ploiesti, ca instanta de contencios administrativ, in care am chemat in judecata SRI[8], document din care am reusit si eu, in sfarsit, sa aflu faptele de care am fost acuzat, si pe care chiar eu l-am invocat si depus in/la dosarul penal nr. 109/P/2014.

  1. b) Am afirmat ca motivatia respingerii probelor propuse de subsemnatul este penibila. Imi sustin aprecierea si adaug ca este si contrara procedurii penale. Redau motivatia, de o seninatate morometiana, a procurorului de caz (insusita si de procurorul superior ierarhic): „Din aceste considerente, avand in vedere si importanta domeniului, o eventuala declasificare, la acest moment si in aceasta procedura, a inscrisurilor, pentru a fi depuse la dosarul cauzei, nu se impune, fiind cel putin inoportuna” (n.n. – !!?) (fila 11 din Ordonanta de clasare din 31.10.2014).

Grav este ca, pentru astfel de atitudini prosesual penale ale magistratilor, Romania a fost de mai multe ori condamnata de catre CEDO.

E.g. este Hotararea din 8 ianuarie 2013 in cauza Bucur si Toma impotriva Romaniei, in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului retine, printre altele:

79. Primul reclamant sustine ca ingerinta nu avea temei legal in dreptul intern. Acesta observa ca la data adoptarii hotararii Curtii Supreme de Justitie intrase in vigoare Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, care la art. 24 alin. (5) prevedea urmatoarele: se interzice clasificarea ca secrete de stat a informatiilor, datelor sau documentelor in scopul ascunderii incalcarilor legii, erorilor administrative, limitarii accesului la informatiile de interes public, restrangerii ilegale a exercitiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezarii altor interese legitime. Totodata, la vremea respectiva era [deja] in vigoare Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, care prevede la art. 13 ca informatiile care favorizeaza sau ascund incalcarea legii de catre o autoritate sau o institutie publica nu pot fi incluse in categoria informatiilor clasificate si constituie informatii de interes public.”

Domnule presedinte,

Procurorul, cu atat mai mult cu cat este magistrat militar, nu poate refuza sa administreze o proba pe motiv ca momentul ar fi „inoportun”! Inscrisurile pot fi solicitate de magistratul militar din cadrul DNA, iar SRI este obligat a le pune la dispozitie, avand in vedere ca procurorul are autorizatie de acces la informatii clasificate, iar organul judiciar anticoruptie este abilitat prin lege a cere si primi astfel de documente, pe care sa le examineze. Imi permit a intreba, la randul meu: De ce nu s-a impus aceasta, in procedura de investire a organul judiciar cu solutionarea unei plangeri penale? Cand va fi oportuna declasificarea, daca in procedura judiciara a DNA, nu? Ultima intrebare care se impune este: Cui si cand sa ma mai adresez cu o cerere de declasificare a acestor inscrisuri pe care eu le consider, cu argumente, ca pot proba savarsirea unor infractiuni?!

  1. In al doilea rand, in Ordonantele atacate se retin si alte aspecte care, fie nu corespund adevarului, fie sunt contrare dreptului material si procesual penal, astfel:
  2. a) Nu subsemnatul am sesizat organele judiciare cu savarsirea infractiunilor pentru care col. (r) Paltanea Corneliu (mentorul presupusului faptuitor Marin Constantin) a fost condamnat definitiv. Eu am raportat, intr-adevar, faptele la conducerea SRI, dar in procesele penale in care acesta a fost inculpat, nu am avut calitatea nici de denuntator si nici macar de martor.
  3. b) Eronat se retine in Ordonanta de clasare din 31.10.2014 (filele 4 si 5), aspect necombatut de procurorul ierarhic superior celui de caz, ca sesizarea ilegalitatilor de natura penala a fost facuta numai dupa ce impotriva mea si a celorlalti doi ofiteri s-au luat masuri manageriale si de sanctionare disciplinara. Reiterez adevarul potrivit caruia situatia este exact invers cronologic: am fost sanctionati si exclusi din sistem dupa ce toate ilegalitatile comise de Marin Constantin s.a. au fost aduse la cunostinta conducerii SRI, in scris si verbal, de diferiti ofiteri din unitate, inclusiv de seful biroului securitate interna, mr. FLOREA DANIEL si de subsemnatul, in contextul: activitatii profesionale, actiunii de „verificare speciala” (decembrie 2013-februarie 2014), testarilor poligraf din 2014, audierii la comisia de solutionare a contestatiei impotriva aplicarii sanctiunii disciplinare (luna mai 2014), interviului de securitate din iunie 2014.

Aceste abuzuri precum si gravele disfunctii identificate in interiorul DJI Prahova, le-am semnalat si Comisiei comune permanente a Senatului si Camerei Deputatilor pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii SRI[9].

Intr-o concluzie intermediara, sintetica, se observa ca DNA crede că, dacă denunţătorul are probleme, denunţul e ilegitim, ceea ce este contrar principiilor procesului penal si contravine obligatiilor procurorilor statuate in legile si regulamentele care le reglementeaza activitatea. Tin sa subliniez, din nou, ca subsemnatul am sesizat savarsirea de catre col. Marin Constantin a acestor fapte ilicite, ofiterului SRI, sef al Biroului Teritorial Securitate Interna din SRI, care raspundea si de DJI Prahova, prezentandu-i o situatie sistematizata, cu ajutorul soft-ului Imobmanager, a imobilelor exhibate in spatiul public de fam. Marin (situatie pe care acesta, oricum, o cunostea pe segmente inca de la inceputul anului 2013 si o raportase conducerii SRI).

Deci, i-am dat-o ofiterului competent/cu atributii pe aceasta linie, in interiorul SRI, si nu am facut-o publica.

c) Acest context prezentat mai sus, la lit. b), reprezinta, in esenta, imprejurarile si conditiile in care eu sustin ca factorii de conducere din SRI, luand la cunostinta despre faptele penale comise de un ofiter cu functie de comanda, au savarsit infractiunea de omisiunea sesizarii organelor judiciare cu privire la infractiunile savarsite de col. Marin Constantin.

De altfel, predispozitia ofiterului la comiterea de fapte prevazute de legea penala trebuia sa fie bine cunoscuta conducerii SRI si Directiei Generale Securitate Interna. Daca exista dorinta aflarii adevarului, s-ar fi constatat lesne ca:

In luna iulie a anului 2002, col. MARIN CONSTANTIN, atunci avand functia de loctiitor al sefului unitatii SRI Prahova (in care fusese numit cu sustinerea col. PALTANEA CORNELIU), era pus la dispozitie in vederea judecarii de catre Consiliul de Judecata pentru abateri grave de la ordinele interne de munca (fals, uz de fals, inselaciune, delapidare) pe linia cheltuirii si justificarii unor sume din fondul de cheltuieli operative (FCO), bani publici.

Din relatarile col. (r) STANESCU ION (comandantul unitatii din acea perioada) si ale lt. col. PRUNA EUGEN, am inteles ca a evitat tragerea la raspundere disciplinara si penala prin interventii pe linie politica (prin NANU CORNEL, primarul com. Cornu – Prahova si MIRCEA COSMA, presedintele CJ Prahova, la prim-ministrul ADRIAN NASTASE) si, in interior, pe filiera fostilor ofiteri de securitate care, inca, detineau functii importante in structurile centrale (g-ral. brig. EUGEN GRIGORESCU)[10].

Va rog cu insistenta a retine ca lt. col. DUMITRESCU MARIAN, fost sef Sector „J” al DGSI, in prezent loctiitor al sefului Corpului de control al directorului SRI, i-a confiat mr. (r) FLOREA DANIEL ca detine in fisetul personal un document semnat si rezolutionat de fostul director SRI, ALEXANDRU RADU TIMOFTE, prin care acesta a ordonat schimbarea col. MARIN CONSTANTIN din functie si analizarea activitatii acestuia in conditiile in care era „celebru” pentru faptul ca semnase si redactase in numele unei surse de informatii o chitanta olograf prin care isi insusise o suma de bani din fondul de cheltuieli operative.

In anul 2006, fostul ofiter SRI, cpt. Radu Adrian, il acuza intr-o plangere penala depusa la DNA pe acelasi col. Marin Constantin si pe alti ofiteri din cadrul Serviciului Roman de Informatii, de abuz in serviciu contra intereselor persoanei, abuz in serviciu contra intereselor publice si favorizarea infractorului, fals in inscrisuri sub semnatura privata, uz de fals.

In anul 2011, mr. Teodorescu Valentin, sef birou la SRI Prahova, in prezent procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Targu-Secuiesc[11], a depus plangere penala / denunt la DNA fata de col. Marin Constantin pentru savarsirea infractiunilor de favorizare a infractorului si abuz in serviciu.[12]

  1. d) O fractura logica, „de manual”, este continuta in urmatoarea fraza (fila 7 din Ordonanta din 15.12.2014): „Cele doua aspecte identificate au potentialul de a pune in discutie o eventuala conduita neprofesionala a partii vatamate, fara ca aceasta sa insemne ca a si existat o astfel de conduita, insa existenta lor cu acest potential …” (s.n.). Ca rationament juridic, consider ca este sublim ! Asadar, asa s-a inteles a mi se demonstra vinovatia si, per a contrario, a fi disculpati generalii si ofiterii SRI vizati !

Cu alte cuvinte, desi si in acceptiunea procurorilor militari actiunile mele culpabile nu au existat, acestia confera starii de „potential” pericol formal al unei fapte nesavarsite, forta juridica a uneia deja comisa / consumata si stabilesc existenta vinovatiei ca si cand ar fi fost dovedita.

In acest rationament, putem sa tragem la raspundere juridica orice persoana deoarece, teoretic, orice individ are potential de a incalca legea, fara a ne mai pune problema daca a incalcat-o sau nu si in ce modalitate si cum / cu ce este aceasta dovedita.

Domnule presedinte,

Va rog a fi de acord ca, din moment ce nu se poate reţine cu certitudine nici vinovăţia nici nevinovăţia mea, îndoiala care rămâne este echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăţie. Or, cei pe care ii indic, au facut tot posibilul ca, timp de cateva luni (octombrie 2013 – iunie 2014), incalcand cu rea credinta toate obligatiile de serviciu si normele de drept, sa ma elibereze din functia de sef sector, sa ma sanctioneze disciplinar si, ca si cand acestea nu ar fi fost de ajuns, sa ma treaca, in final, in rezerva.

  1. Cu privire la nevoia de probatiune minim minimorum a asa ziselor fapte care mi s-au imputat (necesitate pe care o sustin in continuare, deoarece nu a fost nici pana in prezent satisfacuta, aceasta subzistand in oricare cauza, nu numai in aceasta care ma priveste), constat ca logica magistratilor militari este rasturnata. Nici eu nu sustin ca trebuie „probat un fapt negativ, si anume acela ca persoana vatamata nu a diseminat informatiile nepublice”, ci exact invers, dar intr-o logica corecta: ca nu s-a probat ca eu am diseminat acele asa zise informatii nepublice. Asa fiind, este limpede ca nu se justifica aplicarea sanctiunilor disciplinare si, pe cale de consecinta, s-a comis un abuz cu conotatii penale.

La fila 7 din Ordonanta din 15.12.2014 de respingere a plangerii impotriva solutiei procurorului, chiar si procurorul militar sef de sectie opereaza cu o terminologie care induce nesiguranta, dubiul, respectiv: „… posibila diseminare a unor informatii nepublice”.

Or, procedurile, indiferent de materie (penal, administrativ, dreptul muncii), au rolul de a stabili fara dubiu vinovatia. Pe cale de consecinta, nu este admisibil ca, intr-o procedura „schioapa” si printr-un rationament obtuz, ambele utilizate de procurorul de caz si insusite de superiorul sau ierarhic, sa nu se observe ca nu s-a stabilit vinovatia si sa se gandeasca in termeni improprii logicii juridice de genul: „ … aceasta proba (n.n. – in sarcina altei persoane) nu confera certitudinea ca, pe langa una sau mai multe persoane care au diseminat aceste informatii, diseminarea nu a fost facuta si de persoana vatamata (n.n. – adica subsemnatul).

Asadar, observ ca vechiul principiu in dubio pro reo a fost aplicat pe dos[13]. Important este, insa, ca acest principiu este obligatoriu a fi respectat, conform art. 6. par. 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, iar eu inteleg sa critic cu vehementa o astfel  de solutie.

Domnule presedinte,

Reiterez, si in prezenta, axioma potrivit careia, niciodata, suspiciunile / posibilitatile nu constituie baza sanctionatorie ci, cel mult, temeiul declansarii unor verificari / investigatii. Pe de alta parte, in intreaga doctrina si practica juridica se vorbeste de obiectivitate in angajarea raspunderii juridice, niciunde si nicicand (poate, doar, in regimurile totalitare, dictatoriale), subiectivismului (atitudinii subiective) nu i se recunoaste vreun efect legal si nu fundamenteaza o decizie / ordin cu consecinte juridice. Suspiciunea (din faza initiala), trebuie sa se transforme in certitudine si trebuie sustinuta cu probe. Contrar, se ajunge, ca in cazul de fata, la aspecte inexistente, lipsite de orice suport faptic, pur si simplu inventate, fara legatura cu realitatea, ceea ce le confera un caracter absolut discretionar, iar inscrisul in care sunt cuprinse dobandeste si el caracterul de fals, ceea ce, cu prisosinta, este cazul in speta, si nu asa cum, contrar, sustine procurorul militar sef de sectie in Ordonanta din 15.12.2014 (fila 8).

Actul de aplicare a normei juridice are valoarea unui fapt juridic, producand – in cazul de fata – initial modificarea, ulterior stingerea unui raport juridic (intre SRI si subsemnatul ofiter). In aplicarea dreptului in cazul meu, SRI – prin persoanele nominal indicate de subsemnatul in plangere – a gresit si a actionat abuziv[14] in toate fazele:

  • la stabilirea starii de fapt, a retinut aspecte care nu au absolut nicio corespondenta cu realitatea;
  • in stabilirea starii de drept sau a elementelor juridice (identificarea acelor norme juridice ale caror elemente se aplica starii de fapt), a facut greseli majore, cu rea credinta si directa vointa: a aplicat doua acte normative abrogate, a aplicat prevederile unui un act normativ care nu sunt incidente in speta si a invocat ca temei de sanctionare un text care nu se regaseste / nu exista in Ordinul intern invocat;
  • elaborarea / emiterea actelor de aplicare a normelor juridice a fost improprie totalmente ca fond si forma, mai mult unul din ele chiar lipsind / nefiind emis (cel prin care se sustine ca mi s-a aplicat sanctiunea disciplinara de mustrare scrisa).

Aceasta conduita abuziva intruneste toate elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 13 indice 2 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297, alin. 1 C. Pen. (privind si prin prisma multiplelor fapte de coruptie denuntate).

Consider ca procurorul sef trebuia sa constate ceea ce rezulta cu prisosinta din intreaga mea argumentatie, respectiv ca deturnarea, de catre SRI, a dreptului de la raţiunea sa intrinsecă, exprimată în scopul pentru care el a fost recunoscut şi garantat, ori, altfel spus, utilizarea de catre acei generali si ofiteri SRI a dreptului în alte scopuri decât cele avute în vedere prin norma juridică ce îl întemeiază – scopuri considerate ca fiind incompatibile cu interesul cetatenesc şi exigenţele normelor de organizare si functionare ale unei organizatii militare – reprezintă nu uzul, ci abuzul de drept, trecerea exerciţiului dreptului de la normal la anormal, scoaterea lui de sub protecţie juridică şi expunerea sa sancţionării.

Or, procurorul de caz nu a mimat nici macar intentia de a cerceta aceste fapte, iar procurorul ierarhic nu a avut, in niciun moment al solutionarii plangerii mele impotriva Ordonantei de clasare, dorinta de a observa si cenzura lipsurile din urmarirea penala, principala fiind ca nu s-au administrat probe pentru a se dovedi savarsirea faptelor penale din plangere si denunt.

Apoi, era obligatoriu a se indica care sunt „informatiile nepublice”? Cumva cele referitoare la averea imobiliara a col. Marin Constantin?! Este aberant a atribui caracterul de „nepublic” datelor despre casele / vilele si terenurile acestuia!

Va rog si pe dumneavoastra a observa – asa cum am cerut si in fata procurorului militar DNA – ca tocmai col. Marin Constantin, impreuna cu sotia, si-a publicat pe internet, timp de un an, ofertele de vanzare a imobilelor, si nu eu! (asa cum rezulta din propriile lor declaratii de martori si din capturile anunturilor sale din internet, depuse la ds. nr. 109/P/2014).

Aplicand chiar metoda „argumentum ad absurdum” („reductio ad absurdum”), si am conveni ca datele despre casele / vilele si terenurile partial dobandite ilegal in proprietate de fam. Marin (ilegalitati acoperite de conducerea SRI), ar fi „confidentiale”, si ca eu as fi „diseminat aceste informatii” (fila 7 din Ordonanta 129/II/-2/2014), aceasta presupusa fapta tot nu ar fi fost o abatere disciplinara asa cum, abuziv, au calificat-o SRI si procurorii militari. Va invoc, din  nou, Hotararea din 8 ianuarie 2013 in cauza Bucur si Toma impotriva Romaniei, in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului retine:

„103. Avand in vedere cele de mai sus, Curtea considera ca informatiile divulgate de reclamant aveau legatura cu abuzurile comise de inalti functionari si cu fundamentele democratice ale statului. Nu mai exista nicio indoiala ca este vorba despre chestiuni foarte importante care apartin dezbaterii politice intr-o societate democratica, asupra carora opinia publica are un interes legitim de a fi informata.”

De altfel, acest lucru este demonstrat de acoperirea mediatica de care a beneficiat caracterul exagerat, disproportionat in raport cu veniturile oficiale si, deci, nejustificat, al averii acumulate de col. Marin Constantin:

  • Hebdomadarul „Altphel” din 22 septembrie 2014, articolul „Despre cum are grija sistemul de oamenii de nadejde care stiu sa raspunda la comenzi”, cu referire si la Marin Constantin, fost sef al DJI Prahova a SRI, mutat la Dambovita;
  • Hebdomadarul „AltPhel” 437 din 18-24 aprilie 2014 al jurnalistului Dragos Patraru, realizatorul emisiunii „Starea natiei” (TVR 1) care, la pagina 3, publica articolul „Despre cum isi fac dosare unii altora politistii si procurorii din Prahova” si care, in secventa „In concluzie”, face referire la implicarea col. SRI Marin Constantin si la multitudinea de proprietati imobiliare pe care le are;
  • publicatia „Actualitatea Prahoveana” a jurnalistului IGNAT SEBASTIAN care, urmare demersului la Comisia SRI al senatorului Savu Daniel pe tema averii ilicite si nejustificate a col. Marin Constantin, publica atacuri directe la persoana parlamentarilor SAVU DANIEL, senator si EPARU ION, deputat si, subliminal, la adresa persoanei mele, respectiv Bârfoteca APH. Pesedistii vor să-l schimbe pe seful SRI Prahova / O întâmplare cel putin nostimă, postat pe 11.2013, ora 16:30;
  • Publicatia “Catavencii” din 25 septembrie 2014, articolul “Statul se reformează prin rotația cadrelor”.

Mai mult, admitand ca eu i-as fi semnalat, totusi, senatorului Savu Daniel situatia frauduloasa a averii afisate de peste un milion de euro a col. SRI Marin Constantin, si tot nu as fi gresit cu nimic.

Va invoc aceeasi practica a CEDO[15]:

„98. In ceea ce priveste a doua cale indicata de Guvern, si anume sesizarea Comisiei parlamentare pentru exercitarea controlului asupra activitatii SRI, Curtea observa ca acesta nu a contestat faptul ca reclamantul l-a contactat pe deputatul T.C., membru al comisiei respective. Acesta din urma l-ar fi informat ca mijlocul cel mai bun pentru a dezvalui publicului neregulile constatate in exercitarea atributiilor era sa tina o conferinta de presa. Deputatul considera ca dezvaluirea neregulilor respective in fata comisiei din care facea parte nu ar fi avut niciun efect, avand in vedere legaturile dintre presedintele comisiei respective si directorul SRI. Astfel, potrivit lui T.C., presedintele comisiei ar fi intarziat ancheta pe care aceasta ar fi trebuit sa o desfasoare in privinta directorului SRI. Cu privire la acest aspect, Curtea constata deficientele sistemului de control instituit de catre stat in ceea ce priveste SRI. Astfel, Curtea considera ca atunci cand un cetatean informeaza un reprezentant al poporului cu privire la pretinse nereguli in cadrul unui organism al statului, acest reprezentant, care mai este si membru al comisiei parlamentare pentru exercitarea controlului asupra activitatii organismului respectiv, trebuie sa se sesizeze asupra faptelor si sa nu lase totul in seama actiunii unei persoane private. Avand in vedere cele de mai sus si presupunand ca reclamantul a fost indreptatit sa sesizeze comisia sus-mentionata, Curtea nu este convinsa ca sesizarea oficiala a comisiei respective ar fi constituit un mijloc eficace pentru denuntarea neregulilor.”

 Domnule presedinte,

Ultima ratio, va invederez ca, la 19 aprilie 2007, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a adoptat Rezolutia 1551 (2007) privind echitatea procedurilor judiciare in cazurile de spionaj sau divulgare a secretelor de stat, paragraful relevant pentru aceasta cauza penala fiind:

„10. Adunarea Parlamentara constata ca….:

10.1. Informatiile care apartin domeniului public nu pot fi considerate secrete de stat, iar divulgarea lor nu poate fi asimilata spionajului si reprimata ca atare, chiar daca persoana implicata culege, sintetizeaza, analizeaza sau comenteaza informatiile respective. Acelasi lucru este valabil pentru participarea la cooperare stiintifica internationala si pentru denuntarea coruptiei, a incalcarii drepturilor omului, a distrugerii mediului sau a oricarui alt abuz de putere din partea autoritatilor publice (whistle-blowing).”

  1. Daca proba cu inscrisuri a fost respinsa pentru motivele expuse si criticate mai sus, si mai de neinteles este respingerea si neadministrarea probei cu martori, care nu mai presupunea vreo declasificare de documente secrete. De altfel, procurorul sef de sectie nici nu a considerat necesar sa se mai pronunte, in Ordonanta de respingere a plangerii, si pe aceasta deficienta flagranta, de probatoriu, a urmaririi penale in rem.
  2. La fila 6 din Ordonanta nr. 129/II-2 din 15.12.2014 prin care mi se respinge plangerea impotriva Ordonantei de clasare dispusa de procurorul de caz pe data de 31.10.2014 in dosarul nr. 109/P/2014, procurorul militar sef de sectie comite un paralogism in legatura cu subiectii activi si pasivi ai razbunarii si cu relevanta sau nonrelevanta acesteia in economia spetei. Probabil fara a-si da seama, confunda presupusa existenta la subsemnatul a unei dorinte de razbunare prin faptul ca am formulat o sesizare penala (resort care, chiar daca ar exista, nu are relevanta[16]), cu razbunarea col. Marin Constantin impotriva mea (care, chiar a existat si are relevanta[17]). Oricum, magistratul nu a constientizat sensul/directia manifestarii razbunarii, deoarece, la finalul Ordonantei, nu i-a conferit eficienta juridica, prezentandu-l pe col. Marin Constantin ca fiind un ingenuu.
  3. Atat procurorul de caz cat si seful ierarhic superior al acestuia sunt in grava eroare atunci cand peioreaza pe ideea de posibila (observati, din nou, utilizarea termenului „posibila”, si nu „certa” / „dovedita”!) incalcare a unor prevederi legale care mi-ar fi reglementat conduita profesionala, in sensul ca acestea ”se refera la relatii inoportune cu anumite persoane” (filele 7-8 din Ordonanta din 31.10.2014 si fila 7 a Ordonantei din 15.12.2014).

 

Domnule presedinte,

Incerc sa explic in cele ce urmeaza, pentru a observa si dv. ce aberatie rezulta din preluarea necritica a unor puncte de vedere cazone si nejuridice ale SRI, de catre un magistrat, intr-un document oficial de procedura penala.  

Acele „anumite persoane” cu care mi s-a interzis insidios, implicit sau explicit, sa mai intretin legaturile preexistente interumane, sociale, ca prieteni personali si de familie sunt, nominal, parlamentarii: DANIEL SAVU, ION EPARU si MARIAN FLORIAN SANIUTA, pretextul fals fiind ca o continuare a comunicarii / contactelor cu acestia m-ar face vulnerabil deoarece acestia „dezvolta un potential contrainformativ care prejudiciaza SRI” (sic!).

Nu stiu in ce masura cunosc magistratii militari ca, de fapt, nu acestea sunt motivele reale, in conditiile in care persoanele chiar nu reprezentau o amenintare.

Adevaratele motive ale interdictiei constau in:

  • teama de a ma afla in preajma acestor politicieni, care nu trebuiau sa cunoasca abuzurile si coruptia din SRI (existand prezumtia neintemeiata ca eu le-as devoala astfel de fapte), conducerea SRI avand reprezentarea ca eu am temeinice cunostinte despre astfel de ilegalitati / fraude (reamintesc, de exemplu, cazul Paltanea Corneliu);
  • angoasele Marin Constantin, transpuse in idei fixe si preconcepute (preluate necenzurat de conducerea SRI), fara niciun corespondent in realitate, potrivit carora, prin natura relatiilor pe care le am cu acesti parlamentari din Prahova (fosti sau in exercitarea mandatului), as fi incercat sa determin (influentez), la nivelul directorului SRI, actul decizional de schimbare a sa din functia de sef al unitatii teritoriale a SRI Prahova. Actiunile practice ale acestui scenariu de domeniul fictiunii, ar fi fost initiate si derulate de subsemnatul, in afara procedurii institutionale, prin influentarea decizionalului, intermediata de aceste conexiuni politice, dar nu inainte de a-l vulnerabiliza pe Marin Constantin prin actiuni de natura a-l compromite. De altfel, periodic, col. Marin Constantin a avut inchipuiri personale potrivit carora functia sa era, ciclic, amenintata si, sistematic, cineva actiona (obligatoriu subversiv) pentru a-l inlocui / schimba din functie.

Acum, ca a fost mutat la Dambovita incepand cu 01.07.2014, probabil are convingerea ca tot din cauza mea i s-a intamplat!

Asadar, acestea sunt motivele reale.

Dar, era inuman sa compromit, atunci, relatiile de o viata cu acesti oameni, numai si numai pentru ca unii decizionali, superiori, din SRI sunt alienati / instrainati de ceea ce inseamna viata sociala si de familie.

Oricum, dupa intreaga actiune a SRI impotriva mea si a acestora, in prezent, aceste relatii sunt  grav deteriorate[18].

Va expun cateva repere despre relatia cu fiecare:

SAVU DANIEL: Ne cunoastem din perioada studiilor liceale, de pe terenurile de sport unde se organizau campionate de handbal. Este inginer in specialitatea constructii aeronave. A fost ofiter SRI. In anii ‘90 am fost colegi de serviciu la Sectia Judeteana de Informatii Prahova a SRI. In perioada 2000 – iunie 2002, cand ambii eram temporar in rezerva, am fost colegi de formatiune politica. Intre 2001-2002, ing. SAVU DANIEL a fost directorul Sucursalei Regionale Muntenia – Sud a APAPS Bucuresti (fostul FPS) la care eu aveam functia de expert-jurist. A fost / este in doua legislaturi senator, membru al Comisiei permanente comune a Senatului si Camerei Deputatilor pentru controlul parlamentar asupra activitatii SRI.

EPARU ION: Este profesor universitar doctor in stiinte la Universitatea „Petrol-Gaze” Ploiesti. Il cunosc din perioada cand juca la echipa de fotbal Petrolul Ploiesti. A fost consilier local la Ploiesti. In anii 2000 – iunie 2002 am fost colegi la aceeasi formatiune politica. Intre aprilie 2012 – iunie 2014, am locuit cu familia, in calitate de chiriasi, in apartamentul proprietatea acestuia (contract de inchiriere inregistrat cu nr. 2949 C la Administratia Finantelor Publice Ploiesti). Este deputat.

SANIUTA MARIAN FLORIAN: Ne cunoastem din clasa a I-a generala. Am fost, ani la rand, vecini de bloc in acelasi cartier ploiestean. Am fost colegi de clasa si banca in anii I si II de liceu la Colegiul National “Nichita Stanescu” Ploiesti (fost “C. D. Gherea”). Am fost colegi, la discipline sportive diferite (handbal, respectiv volei), la Clubul Sportiv Municipal Ploiesti (fosta Scoala Sportiva). A fost viceprimar al municipiului Ploiesti, prefect de Prahova, presedintele Agentiei Romane de Investitii Straine, ministru al Ministerului Afacerilor Interne in Guvernul Nastase, deputat in doua legislaturi, vicepresedinte al Comisiei de Aparare din Camera Deputatilor, colonel in rezerva al M.Ap.N. Am lucrat cu sotia sa, in perioada octombrie 1998-decembrie 1999, la grupul de firme de protectie si paza „BIDEPA” Bucuresti, in care aceasta avea functia de director economic, in prezent fiind director general national al DALKIA ROMANIA.

Daca col. Marin Constantin a absolvit un liceu industrial de periferie (de petrol Teleajen, devenit ulterior Liceul Tehnologic Ludovic Mrazek), care a intrat in faliment si s-a desfiintat si, apoi, dupa un stagiu de muncitor la Combinatul petrochimic Teleajen, Scoala de Ofiteri Activi a Ministerului de Interne Bucuresti -Baneasa (arma Securitate), desfiintata si aceasta, neavand, probabil, pe acolo, colegi si prieteni de o asemena calitate si anvergura profesionala si socio-politica, nu este vina mea. Este posibil sa aiba complexe de inferioritate si sa fie frustrat, dar aceasta stare nu justifica atacurile impotriva persoanei mele, nedreptatile / ilegalitatile savarsite si nici folosirea abuziva a prerogativelor functiei militare. Interlocutorii si / sau asociatii dansului sunt persoane cu conexiuni in mediul interlop sau persoane cu un bine conturat profil infractional:

MIHAI DENIS alias „Pictorul”,

STROESCU CLAUDIU, nepotul col. r. PALTANEA CORNELIU,

SIA MADALIN DUMITRU zis „Mangiare”,

URSE DAN despre ale carui fapte este util a se vedea: Expresul de Sud – „Mafia lichidatorilor din Bucuresti (III)”; similar in urbannews.ro; stirile.rol.ro. – „Dan Urse (lichidatorul Extrapan) urmarit penal de DIICOT – Serviciul Teritorial Ploiesti” pentru initiere, constituire de grup infractional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003, art. 7). La fond s-a pronuntat sentinţa penala nr.18/F din 07 februarie 2012 a Curţii de Apel Pitești – Secţia Penală și pentru Cauze cu Minori și de Familie. La Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala, Completul 7, recursul lui URSE DAN a fost respins in ds. nr. 3355/1/2012.

 

  1. CU PRIVIRE LA FAPTELE DIN DENUNT, CARE SE CONSIDERA CA AU FACUT SI OBIECTUL DOSARULUI NR. 83/P/2014, SOLUTIONAT CU CLASARE PRIN ORDONANTA DIN 20.08.2014

Strict procedural, pe exceptie, se poate considera ca ne aflam in aplicarea principiului non (ne) bis in idem. Pe fond, insa, lucrurile nu stau asa.

Astfel, impotriva solutiei de clasare, din acest dosar 83/P/2014, s-a formulat plangere, care a fost respinsa de procurorul militar sef de sectie. Impotriva Ordonantei de respingere a plangerii, unul din denuntatorii din dosar, mr. (r) FLOREA DANIEL, a depus plangere la judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Militar Bucuresti care, in ds. nr. 156/753/2014, a respins-o ca INADMISIBILA prin Incheierea din 17.12.2014[19], dupa trei amanari ale pronuntarii (ceea ce denota ca judecatorul nu a intrat pe fond, ci s-a pronuntat pe o exceptie, probabil a lipsei calitatii procesuale a denuntatorului).

Se observa ca, in realitate, pe fond, nu a existat niciun control judiciar asupra solutiei procurorului de caz.

Asadar, a se veni in ds. 109/P/2014 si a se sustine in Ordonanta de clasare, aspect retinut si de procurorul militar sef de sectie ca  „o parte din faptele sesizate in sarcina col. Marin Constantin au facut obiectul dosarului penal nr. 83/P/2014 al Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de combatere a infractiunilor de coruptie savarsite de militari, cauza solutionata prin ordonanta de clasare adoptata la data de 20.08.2014, impotriva careia denuntatorul Florea Daniel a formulat plangere, aflata pe rolul instantelor militare competente”, in conditiile in care acele fapte nu au fost cercetate, este un artificiu procedural care, in stricta mea opinie, nu face cinste corpului de magistrati militari ai DNA.

Pe de alta parte, va rog a retine ca, urmare Referatului din 08.10.2014, procurorul militar de caz a primit aprobarea sa studieze ds. pen. nr. 83/P/2014, astfel incat a fost in masura sa observe ca in dosarul instrumentat de dansul erau multe elemente suplimentare, multe aspecte fie de noutate, fie de clarificare, intregire a ansamblului faptelor de coruptie savarsite de col. Marin Constantin.

De aceea, apreciez necesar a face referire la acest dosar, pentru a se constata precaritatea lucrarilor, comparativ cu cel in care s-a refuzat urmarirea penala pe motiv ca faptele au facut obiectul primului dosar (cerc vicios care, in final, a condus la rezultatul ca faptele nu au mai fost cercetate in niciun dosar: in nr. 83/P/2014 pentru ca nu s-a dorit, in nr. 109/P/2014, pe motiv ca s-ar fi pronuntat un alt procuror de caz asupra lor in celalalt dosar).

Cu privire la simulacrul de urmarire penala din ds. nr. 83/P/2014 (la care s-a reunit ds. nr. 84/P/2014), arat ca, de fapt, procurorul de caz nu a efectuat acte corespunzatoare, efective, complete si serioase de urmarire penală, aceasta sustinere fiind motivata de urmatoarele argumente:

– nu s-au audiat martori-cheie in dosar, iar din declaratiile martorilor Gulianu Florin, Petre Sever si Tomescu Georgiana nu s-a retinut nimic, despre primul considerand util doar a-i stirbi credibilitatea prin exprimari de genul: a „vehiculat” date „nemultumit de trecerea sa in rezerva” si „pe fondul contestarii unor masuri sanctionatorii…” , fara insa a schita, macar, o contraargumentatie;

– nu s-au analizat declaratiile in raport cu realitatea si in interdependenta lor, sau, desi incriminatoare, au fost interpretate cu usurinta in favoarea presupusului faptuitor;

– s-au preluat, pro causa, ample citate din declaratiile presupusului faptuitor, col. Marin Constantin si ale martorului sau, Stroescu Claudiu,

– procurorul a fost contabilul şi depozitarul declaratiilor date de Marin Constantin si sotia acestuia, Marin Eugenia Simona (care, cu certitudine, cunoaste mai multe decat cele declarate, dar, desigur, omisiunile sunt motivate de faptul ca in cauza este sotul sau, dar, mai ales, prin disconfortul pe care i-l produce o eventuala devoalare, de fata cu acesta, a episoadelor din Penitenciarul Ploiesti petrecute cu denuntatorul Geana Dragos Marius);

– Ordonanta de clasare abunda in exprimari vagi, facute la modul general / in termeni generici, fara a se indica nimic concret: „din administrarea si valorificarea probelor administrate in cauza…” (fila 6), „Din cercetarile efectuate…” (fila 7), „Din verificarile efectuate…” (fila 8), „… se coroboreaza cu celelalte mijloace de proba administrate in cauza.” (fila 10), „… din cercetarile efectuate in cauza…” (fila 11), „…din probele administrate in cauza…” sau, in acelasi registru „informatiile solicitate de la unele institutii publice” (fila 14) , astfel ca este complet neclar: ce verificari / cercetari s-au efectuat, unde si cu privire la cine / ce ?; care sunt „probele”, cu aratarea concreta a acestora ?; caror „institutii publice” li s-au solicitat informatii si la ce se refera aceste informatii ?; care sunt „celelalte mijloace de proba”, ca nici pe cele de referinta nu le indica ?

„nu au fost identificate probe…” cu varianta „nu au putut fi identificate (nici) probe” (filele 9, 13).

Nu s-a dorit sa se observe ca fam. Marin are contractate urmatoarele credite[20]: 123.975 CHF (2007-Volksbank); 100.000 EURO (2007-ING); 82.373,22 RON (2008-BRD –Finance IFN). Nu si-a pus nimeni intrebarile legitime:

– care este cuantumul ratelor lunare ale acestor credite bancare ?

– daca veniturile lunare ale familiei (121.886 RON : 12 luni = 10157 RON / luna) permit nu numai achitarea acestor rate (a creditelor, a dobanzilor si a comisioanelor lunare, numai in contractul cu BRD Finance IFN cel de gestiune fiind de 164,70 RON/luna), dar si suportarea de catre o familie cu patru membri (fila 232 din dosar, declaratia MARIN EUGENIA SIMONA) a cheltuielilor cu „cosul zilnic” (cheltuielile cotidiene ale familiei, intretinerea a doi copii, plata taxelor, impozitelor, mobilarea imobilelor, utilarea lor, modernizari, reabilitari, amenajari, dotari cu alte accesorii, intretinerea acestor terenuri si constructii, reparatii; intretinerea a trei autoturisme KIA etc. etc.) ?;

Nota: Reamintesc ca, in perioada de referinta, acestea au fost: apartament 3 camere ultracentral Ploiesti, complet si modern mobilat si utilat; vila de lux la Nistoreşti-Breaza (175 mp construiti, parter si mansarda, 3 dormitoare, 3 grupuri sanitare, living cu dining, bucatarie, 3 terase, 3 garaje, complet mobilata si utilata), casuta de gradina, cu terenul aferent de 2000 mp cu livada si pomi-arbusti ornamentali, avand in spate padure); un imobil rezidential duplex, „la gri”, in Cartierul de lux „Albert”, cu terenul aferent in discutie; alt teren ultracentral pentru constructii rezidentiale in orasul climateric Breaza, in suprafata de 700 mp, cu toate utilitatile; imobilele parintilor si socrilor din sat Pantazi, com. Valea Calugareasca, respectiv com. Aricestii Rahtivani, sat Targsoru Nou.

– de unde a avut ofiterul 4.500 euro cash (in conditiile in care el insusi se plangea ca este impovarat de datorii la banci) pentru a-l imprumuta pe subordonatul preferat, col. CROITORU DANIEL, pentru ca acesta sa-si poata restitui imprumuturile imense proprii (a se vedea detaliile din sesizare);

– de unde a avut ofiterul suma de 22.380 RON pentru a achita „din mana”, in mai 2008, cu titlu de avans, pretul de 104.753,22 RON al celor trei autoturisme „KIA”

Din declaratiile sotilor Marin rezulta o grava contradictie cu privire la bunurile pe care le-au instrainat:

la fila 216, Marin Constantin sustine ca Mihai Denis si Mihai Luiza au vandut partea lor indiviza din imobilul din Cartierul Albert; la fila 231, Marin Eugenia Simona sustine contrariul, respectiv ca s-a vandut medicului oftalmolog doar partea familiei Marin din imobil; aceste doua declaratii trebuiau coroborate cu declaratia martorului PETRE SEVER TUDOR (fila 248);

       – auto KIA PH-24-MES vandut lui Mihai Denis, cu chitanta de mana in 04.09.2011 nu este nici in prezent instrainat cu acte legale, nefigurand in proprietatea asa-zisului cumparator, deoarece acesta are sechestru asigurator pe TOATE bunurile.

  1. La fila 235, Marin Eugenia Simona sustine ca nu facea acasa schimb de informatii de serviciu cu sotul sau, de niciun fel, dar din declaratia martorei Tomescu Georgiana (din 21.07.2014, fila 244 dosar), rezulta in mod plauzibil contrariul, aspectul nefiind elucidat de procuror;
  2. Ce rezulta din declaratiile de avere ale celor doi soti Marin? Acestea sunt complete, reflectand fidel realitatea?
  3. In declaratia din 23.07.2014 (fila 215), Marin Constantin declara ca nu il cunoaste pe STROESCU CLAUDIU. In aceeasi zi, in cadrul aceleiasi declaratii, Marin Constantin nu numai ca se contrazice, dar face o afirmatie extrem de interesanta, care ridica alte mari semne de intrebare (fila 218 dosar): „De fapt sechestrul[21] care urma sa se puna, se referea la Stroiescu Claudiu si nu la Mihai Denis”.

Pentru a adanci, parca, si mai mult, confuzia, Marin Constantin mai declara: „ Eu despre sechestru am aflat de la organele judiciare abia in luna mai 2014”.

Se impun intrebarile: ce cauta tocmai STROESCU CLAUDIU in aceasta „ecuatie” ?; la ce organ judiciar face referire martorul si de ce plaseaza momentul in luna mai a.c.?

  1. Neinvestigarea reala a asa-zisei achizitionari a celor doua terenuri in suprafata totala de 3518 mp din Cartierul Albert (situate in Ploiesti si in Blejoi), care, in realitate, este dare / luare de mita.

De asemenea, cateva intrebari de bun simt se impun si la acest capitol:

– a fost audiat Cosma Mircea ?; dar Paltanea Corneliu?

– martorul Stroescu Claudiu a fost intrebat la audiere daca are teren vecin cu cel al col. Marin Constantin si un hotel („Albert”), pe numele soacrei, BARBU STEFANIA, sau / si sotiei sale, Mihaela, si daca terenul „vandut” lui Marin Constantin si Marin Eugenia Simona de catre Panaitescu Paul, nu era, in realitate, al lui si / sau al soacrei sale, BARBU STEFANIA, care a fost casatorita cu PALTANEA MIRCEA, fratele lui PALTANEA CORNELIU (fost sef al SRI Prahova, care l-a numit in functia de loctiitor al sau pe Marin Constantin si l-a protejat in intreaga perioada pana in decembrie 2005, cand a fost arestat pentru infractiuni coruptie si, ulterior, condamnat definitiv in trei dosare penale la pedeapsa inchisorii cu privare de libertate, dosarele fiind instrumentate de procurorul militar Vasile Doana din cadrul Sectiei de combatere a infractiunilor de coruptie savarsite de militari a DNA) ?;

– s-a facut confruntarea intre Marin Eugenia Simona si Geana Dragos Marius cu privire la realitatea confesiunii din penitenciar facuta de aceasta (care detinea functia de comandant sef adjunct al locului de detentie) unui detinut si, mai ales, cu privire la imprejurarile si motivele in / pentru care un ofiter de penitenciare cu functie de conducere i-a facut lui Geana Dragos-Marius o astfel de dezvaluire personala, de familie, care il incrimina grav pe sotul sau ?[22];

– cu privire la provenienta sumei de 112.000.000 lei (pretul declarat al terenului) si avand in vedere ca, in opinia mea argumentata, col. Marin Constantin a dobândit, per total, o avere nejustificata, care depășește veniturile realizate de acesta și familia sa, s-a dispus efectuarea unei expertize judiciare contabile ?

– cu privire la aceeasi chestiune, s-au cerut si obtinut date privind situatia financiara a col. Marin Constantin, in conditiile reglementate de art. 153 Cod procedura penala ?

Cred ca utilitatea acestora era incontestabila pentru identificarea tuturor veniturilor menite să justifice cheltuielile cu dobândirea averii în perioada 2000 – 2014 si stabilirea eventualei diferente nejustificate dintre veniturile legale si cheltuielile reale, efectiv facute, raportate la standardul sau de trai (pozitia socio-profesionala), cu atat mai mult cu cat cele ce s-au retinut ca surse ale platii pretului de 112.000.000 lei pentru achizitionarea terenului in octombrie 2001 (fila 8 a Ordonantei de clasare din dosarul nr. 83/P/2014) – este, din punctul meu de vedere, complet nerelevant / neconvingator, in conditiile in care enumerarea argumentelor nu acopera nici pe departe suma care se pretinde a fi fost economisita, deoarece:

– cuantumul imprumutului CAR al mamei ofiterului, care avea o modesta pensie de urmas de pe urma sotului, fost muncitor, nu putea fi consistent;

– imprumutul de 6.000.000 la Credit Bank este modic in raport cu cheltuiala despre care vorbim, respectiv 112.000.000 lei;

– cresterile salariale ale celor doi soti au fost fie minore (cea de la trecerea sotiei in corpul ofiterilor), fie insuficient de mari (numirea ofiterului in functia de al doilea loctiitor al sefului unitatii, col. PALTANEA CORNELIU), incat sa fi fost de natura a acoperi, nici chiar totalizate, pretul terenului;

– s-a evitat a se lua in calcul cheltuielile cotidiene ale familiei, „cosul zilnic”, intretinerea a doi copii, plata taxelor, impozitelor, mobilarea imobilelor, utilarea lor, modernizari, reabilitari, amenajari, dotari cu alte accesorii, racordari la utilitati – cu avize, acorduri, aprobari[23], intretinerea acestor terenuri si constructii, reparatii etc. etc.;

– s-a evitat a se afla de unde a avut ofiterul 4.500 euro cash (in conditiile in care el insusi se plangea ca este impovarat de datorii la banci) pentru a-l imprumuta in 2012 pe col. Croitoru Daniel, subordonat, pentru ca acesta sa-si poata restitui imprumuturile imense proprii;

– nu s-a verificat (nici nu s-a dorit) ca, in perioada de referinta oct. 2001 – 2014, ofiterul a dobandit, pe langa acest teren de 3518 mp, si:

  • apartament cu 3 camere ultracentral Ploiesti, complet si modern mobilat si utilat (achizitionat de la SRI);
  • vila de lux la Nistoreşti-Breaza (175 mp construiti, parter si mansarda, 3 dormitoare, 3 grupuri sanitare, living cu dining, bucatarie, 3 terase, 3 garaje, complet mobilata si utilata), casuta de gradina, cu terenul aferent de 2000 mp cu livada si pomi-arbusti ornamentali, avand in spate padure);
  • un imobil rezidential duplex, „la gri”, in Cartierul de lux „Albert”, cu terenul aferent in discutie;
  • alt teren ultracentral pentru constructii rezidentiale in orasul climateric Breaza, in suprafata de 700 mp, cu toate utilitatile;
  • 3 (trei) autoturisme noi marca „KIA”;
  • lucrari si servicii de modernizare / reabilitare ale vilei / curtii de la Breaza (achizitionata in 2007 cu imprumut de la subalternii col. PRUNA EUGEN – ulterior sanctionat disciplinar si eliberat din functia de sef sector si col. SIRBU DRAGOS FLORIN- ulterior promovat ca loctiitor al sau pentru informatii operatiuni, direct din functia de sef de cadre) si ale imobilele parintilor si socrilor din sat Pantazi, com. Valea Calugareasca, respectiv Aricestii Rahtivani, sat Targsoru Nou, folosind abuziv autovehicule si cadre ale UM 0735 Ploiesti.

(A se vedea anunturile cu privire la vanzarile de imobile postate de MARIN CONSTANTIN pe internet, cu nr. de telefon de serviciu al SRI, 0726141644, ulterior al sotiei, 0727783783, anexate de subsemnatul la sesizarea penala)

 

Concluzia este ca nu s-a dorit aflarea adevarului.

In cazul in care s-ar fi efectuat o adevarata urmarire penala, iar aceasta s-ar fi condus dupa lege si cu impartialitate, as fi avut reprezentarea ca cele sesizate de mine nu sunt si nu pot fi, in mod obiectiv, confirmate, ca nu exista dovezi ale vinovatiei persoanelor nominalizate din SRI si, deci, implicit, ca, in mod corect, nu s-a pasit la tragerea la raspundere penala a unor persoane nevinovate.

Mi-as fi prezentate scuze, public, tuturor persoanelor asupra carora am lansat aceste acuzatii (chiar daca am facut-o cu buna credinta, convins fiind la un moment dat ca sunt vinovate) si as fi notificat in scris unitatea de parchet ca nu ma mai consider vatamat in drepturile mele si ca nici interesele generale fundamentale ale statului de drept nu au fost lezate.

Contrar, imi mentin convingerea (care, in acest moment, este si mai puternica) asupra imprejurarii ca, desi „este fapta” si ca vinovatia incumba persoanei / lor nominalizate, totusi prin cele doua ordonante faptele penale au fost musamalizate si presupusii faptuitori „albiti”.

Pe cale de fireasca consecinta, va adresez respectuoasa solicitare de a examina lucrarile de urmarire penala si de a verifica temeinicia si legalitatea solutiei, inclusiv prin prisma criticilor formulate in plangerea formulata impotriva Ordonantei de clasare si disjungere din 31.10.2014, menţinută prin Ordonanţa nr 91/II-2/2014 din 19.09.2014, a procurorului militar șef secţie din cadrul Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârșite de militari, prin care s-a dispus respingerea plângerii.

24.12.2014

DOMNULUI PRESEDINTE AL CURTII MILITARE DE APEL BUCURESTI

[1] Mi-am luat permisiunea a contura cateva astfel de comentarii critice referitoare la urmarirea penala in caz, in conditiile in care, la inceptul anilor ’90, am exercitat functia de procuror la Procuratura Locala a Sectorului 4 Bucuresti si, apoi, la Procuratura Locala Ploiesti (anterior si ulterior profesand numai in specialitati juridice), activitati in timpul / contextul carora – cu onestitate va confiez – nu am mai intalnit conduite profesionale asa de evident contrare legii si deontologiei profesionale si nici acte procedural penale viciate pe fond si forma, la nivelul intalnit in acest dosar nr. 109/P/2014 (la care s-a reunit ds. nr. 125/P/2014).

[2] Poate fi vizualizata pe site-ul oficial al Senatului, precum si pe diferite alte site-uri pe internet.

[3] Pagina 108.

[4] Contestatia s-a depus la unitatea „Cabinet Director”.

[5] In extremis, si seful comisiei care a solutiont contestatia, ar fi fost indrituit sa o expedieze, dar tot sub semnatura directorului SRI.

[6] In conditiile in care Contestatia nu a fost transmisa pe fluxul comandantului (nici nu era normal), ci fusese expediata nemijlocit directorului SRI, personal, in plic inchis si sigilat, prin echipele de curiei ai unitatii de transport corespondenta clasificata.

[7] Aceasta chiar nu imi apartine. SRI face o confuzie grava intre mine si mr. FLOREA DANIEL si dovedeste, inca odata, graba, superficialitatea si reaua credinta cu care a actionat.

[8] Curtea de Apel Ploiesti, Sectia a II-a civila, ds. nr. 395/42/2014.

[9] Petitie inregistrata cu nr. 4c-20/131/26.08.2014.

[10] Din datele cunoscute (neverificate), ar rezulta ca a intervenit personal pe langa MIRCEA COSMA, fostul si actualul presedinte al Consiliului Judetean Prahova, caruia i-a solicitat sprijinul constand in demersuri (intermediate de CORNEL NANU – primarul comunei prahovene Cornu, aflat in anturajul apropiat al premierului ADRIAN NASTASE), de a i se aranja o intalnire cu demnitarul. In considerarea persoanelor intermediare, Prim – ministrul a acceptat sa-l primeasca la Cornu, intr-un weekend, finalul fiind ca, la interventia  ulterioara a premierului, prim-adjunctul directorului, g-ral. brig. IANCU VASILE (prieten si protector al lui PALTANEA, „cumparat” inca din perioada cand era sef COZ Muntenia), a ordonat ca MARIN CONSTANTIN sa nu mai fie pedepsit. Astfel, din date de asemenea neverificate, g-ral. brig. EUGEN GRIGORESCU a dispus sa se efectueze o noua constatare tehnica grafologica (prima il incrimina pe MARIN), care a schimbat rezultatul si l-a absolvit, astfel, pe cel in cauza de raspundere pentru faptele comise.

[11] Asupra mr. TEODORESCU VALENTIN, col. Marin Constantin si g-ral. lt. Coldea Florian au facut presiuni ulterioare si i s-a creat un anumit tip de atmosfera in unitate, incat acesta a demisionat din SRI. Prin Decretul nr. 874/07.12.2012, in vigoare de la 12.12.2012, Presedintele Romaniei l-a numit in functia de procuror, in prezent ocupand, cu delegatie, functia de prim-procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Targu-Secuiesc.

[12] In ambele cauze, urmare interventiei protective a SRI, de a nu i se altera imaginea prin condamnarea si a altor ofiteri (existau deja in faza de judecata cazurile precedente ale col. Paltanea, Bucur, Dumitrache, gen. Soare, Zamfir etc.), s-a dispus NUP / clasare. Convingerea mea intima, bazata pe o cunoastere concreta a situatiilor, este ca acolo „a fost fapta si vinovatie”, dar nu eu sunt cel competent a ma pronunta.

[13] A se vedea, pentru o ilustrare si mai relevanta a ideii pe care doresc sa o expun, urmatorul exemplu conferit de Decizia penală nr. 125/A/2012 pronunţată de Curtea de Apel Alba-Iulia în data de 24 octombrie 2012: „deşi inculpatul B.G. nu apare pe înregistrarea video ca lovind partea vătămată, acesta se afla în baie cu ceilalţi inculpaţi, iar din moment ce concluziile certificatului medico-legal indică şi existenţa unor leziuni produse în altă împrejurare decat cele care apar filmate, singura concluzie logică ar fi că aceste leziuni s-au produs ca urmare a loviturilor din baie, unde se afla şi inculpatul B.G.”

[14] În dreptul interbelic, legea incrimina şi pedepsea sub denumirea generală de abuz de putere orice activitate ilegală a funcţionarului public, care ar consista, fie din uzurparea unei atribuţii, fie dintr-un abuz al puterii sale legale, fie dintr-un exces de competenţă, ori abătându-se în orice mod de la îndatoririle inerente funcţiei sale printr-o activitate pe care legea nu o considera infracţiune şi care ar fi fost săvârşită în scopul de a procura cuiva pe nedrept un folos sau a-i cauza o pagubă. Aceeaşi pedeapsă se aplică şi când asemenea activităţi ar fi fost îndeplinite în scopul de a constrânge pe nedrept o persoană să facă sau să nu facă sau să sufere ceva (I.Ionescu-Dolj, Comentare, în “Codul penal Carol al II-lea adnotat”, vol. II, Partea specială, I, Socec, Bucureşti, 1937, p.129 şi urm.).

[15] Hotararea din 8 ianuarie 2013 in cauza Bucur si Toma impotriva Romaniei

[16] Existenta eventualei mele dorinte de razbunare nu are relevanta, asa cum i-a conferit-o procurorul (in sensul ca, chiar daca ar fi izvorat dintr-un astfel de sentiment, faptele denuntate trebuiau cercetate).

[17] Actul de razbunare a col. Marin impotriva mea explica tot esafodajul pseudo-juridic care mi s-a inscenat, raportul intocmit de acesta, care a stat la baza verificarii speciale, a prezentand conducerii SRI fapte neadevarate, inventate, existente doar in imaginatia sa securistica.

[18] Relatiile interpersonale cu SAVU DANIEL si EPARU ION au “inghetat” dupa episodul / faptele intamplate la sfarsitul lunii august – inceputul lunii septembrie 2014, imprejurari relatate si consemnate detaliat in declaratia de martor a subsemnatului din data de 24.09.2014 (filele 53-56 din ds. nr. 109/P/2014), pentru care s-a si disjuns cauza.

[19] Solutia pe scurt: În baza art. 341 alin. (6) lit. a) C.proc.pen.; Respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de petentul FLOREA DANIEL , împotriva Ordonanţei cu nr. 83/P/2014 din 28.08.2014 a procurorului militar din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârșite de militari – menţinută prin ordonanţa nr 91/II-2/2014 din 19.09.2014, a procurorului militar șef secţie din cadrul Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârșite de militari, prin care s-a dispus respingerea plângerii.

[20] Sursa: declaratia de avere a lui MARIN EUGENIA SIMONA, site-ul ANP.

[21] Nearticulat probabil dintr-o eroare de tehnoredactare.

[22] De altfel, cele mai logice intrebari, ale caror raspunsuri “arunca in aer” toata apararea facuta de procuror (si nu de vreun avocat ales ori din oficiu) pentru a-l absolvi de orice vinovatie pe col. Marin, rezulta din aplicarea aceleiasi metode reductio ad absurdum: admitand ca adjuncta comandantului Penitenciarului Ploiesti nu i-a confiat detinutului Geana Dragos-Marius chestiunea terenurilor din Albert, cu toate detaliile expuse de acesta in denunturi, atunci: 1. De la cine cunoaste fostul detinut ca seful SRI Prahova se numeste Marin Constantin si ca sotia acestuia se identifica a fi chiar Marin Eugenia Simona, comisar de penitenciare? 2. De la cine si in ce imprejurari a aflat Geana ca cei doi soti sunt proprietarii unui teren in Cartierul Albert ? 3. Cum a putut cunoaste denuntatorul suprafata terenului (indicata corect), anul exact al dobandirii (2001) si conditiile in care ar fi fost primit ? 4. De ce l-a indicat pe Stroescu Claudiu ca „vanzator”, si nu pe oricare alta persoana (in conditiile in care este sigura ipoteza reala ca acesta este persoana incriminata, fiind casatorit cu Mihaela (nascuta PALTANEA, fiica lui PALTANEA MIRCEA), nepoata fostului sef al SRI Prahova, PALTANEA CORNELIU, protectorul lui Marin Constantin si este cert ca acesta il cunostea mai demult pe Stroescu de la unchiul sotiei sale; aceasta cu atat mai mult cu cat Stroescu Claudiu si soacra sa, Barbu Stefan(i)a, au multe terenuri cu o mare suprafata in zona „Albert”, fiind riverani cu terenul care, din 2001, figureaza pe numele Marin Constantin si Eugenia Simona si, similar, se localizeaza tot in Ploiesti cu prelungire in Blejoi  ?  

[23] Numai pentru certificatul de urbanism se cer urmatoarele tarife minimale: Aviz apa – 85 lei -Aviz salubritate – 70 lei, Aviz mediu – 100 lei, Aviz Electrica – 70 lei, Aviz ANIF -300 lei, Aviz gaze – 130 lei, Studiu geo – 550 lei, Taxa autorizatie constructie (la primarie) – 1000 lei, Ridicare topo – 900 lei, plus taxele notariale pentru legalizari acte, anexe pentru electrica si gaze, carte funciara etc.

 

Vanzare vile proprietar Ploiesti Albert. De vanzare vila din Beton cu 2 etaje. Ploiesti-Albert,vila 2013,p+1+m,sc=250mp

Top of Form

Tip tranzacţie

Tip proprietate

Bottom of Form

Adauga anunt

Imobiliare Prahova

  • Vanzare in apropierea unei Zone Locuite Albert Ploiesti

Ploiesti-Albert,vila 2013,p+1+m,sc=250mp

Vila Parter+2 etaje+M, 335 m2 teren in zona Albert – Ploiesti, Prahova

Vila Parter+2 etaje+M cu 6 camere, suprafata utila 210 m2, teren în suprafata de 335 m2. nemobilat.
Are 3 balcoane, 3 grupuri sanitare.
Constructie din Beton, perioada 2007 – prezent.

ID: 135855 | adaugat acum 1 an

Aceasta oferta a fost dezactivata.
Puteti
cauta aici alte oferte echivalente pe portal.

Mihai Proprietar

  • Prahova
  • Localitate: Ploiesti
  • Zona: Albert
  • Reper: Vizavi de kia motors
  • Numar etaje: Parter+2 etaje
  • Numar camere: 6
  • Numar dormitoare: 4
  • Suprafata utila: 210 m2
  • Suprafata construita: 250 m2
  • Suprafata teren: 335 m2
  • Deschidere: 12 m
  • Nr grupuri sanitare: 3
  • Numar balcoane / terase: 3
  • Amplasament: în apropierea unei Zone Locuite
  • Extranivele: Mansarda
  • Detalii: Nemobilat
  • Utilitati: Telefon, Internet, CATV, Gaze, Curent electric 220V, Curent electric 380V, Apa, Canalizare
  • Vedere: Vedere stradala
  • Strazi: Amenajate
  • Acces: Stradal
  • Constructie din: Beton
  • Perioada constructie: 2007 – prezent
  • Acte: Cadastru, Intabulare, Inscris la financiar, Certificat de urbanism, Autorizatie de construire
  • Destinatie recomandata: Rezidenta, Birou, Comercial, Vacanta, Centru de afaceri, Magazin, Depozit, (mini) Hotel / Pensiune, Cabana

contacteaza proprietarulsalveaza proprietatea la favorite

Alte informatii: ploiesti-albert,accces DN1,vila la stadiul de gri,sc=250mpm,teren 335mp,apa,gaze,lumina,canalizare,ideala locuit sau spatiu comercial

Adresa completa: Judetul Prahova, localitatea Ploiesti, zona Albert, republicii, nr. 238

Date despre anunt Date despre proprietar
Proprietatea are ID: 135855 Nume: Mihai
Actualizata: acum 1 an Telefon: vezi numarul
0737245808 – MIHAI DENIS
Listata de: 1330 ori Oferte în portofoliu: 0
Vizualizata de: 252 ori Contacteaza proprietarul
Istoric pret: nu sunt modificari de pret
Listata initial în: 09.07.2013

Alege locuinta

Top of Form

  • Vanzare     Inchirere
  • Pret Min:

Bottom of Form

 

Anunturi imobiliare

» Imobiliare Prahova

» Imobiliare Ploiesti

» Imobiliare Republicii

» Vanzari Vile Republicii Ploiesti Prahova

 

 

Vanzare Vila Republicii Ploiesti , 85000 €

21 Noiembrie 2013

    • Pret Vanzare:85000 €
    • Suprafata Totala 175 m2
    • Telefon:

B-dul republicii nr.238 (albert) – vila – la gri 85.000 euro o. republicii nr. 238 – cartier albert- p,e,m – zona privata de vile – acces direct din bulevardul republicii, suprafata utila 175 mp, teren 335, toate utilitatile, la exterior la gri (pregatita pentru a-i aplica vopseaua decorativa), la interior la rosu (caramida). pret negociabil 85.000 euro o.

 

 

 

 

 

[1] Poate fi vizualizata pe site-ul oficial al Senatului, precum si pe diferite alte site-uri pe internet.

[2] Pagina 108.

Facebook Comments

Eveniment

​Prospect Codamin: Cum îl folosești pentru biostimularea plantelor?

Published

on

By

Fotbalul este, fără îndoială, unul dintre cele mai populare și iubite sporturi din întreaga lume, iar echipamentele utilizate în acest sport sunt esențiale pentru desfășurarea unui joc corect și sigur. Printre cele mai importante componente ale terenului de fotbal se numără porțile. Acestea nu doar că definirea spațiului de joc, dar au un rol crucial în securitatea jucătorilor și în funcționarea corectă a meciurilor. În acest articol, vom explora importanța porților de fotbal, tipurile disponibile pe piață și cum să alegi poarta potrivită pentru diverse condiții de joc.

Ce Sunt Porțile de Fotbal?

O poartă de fotbal este un cadru structurat care delimitează zona în care jucătorii trebuie să înscrie pentru a câștiga un punct. Aceasta este o componentă esențială a oricărui teren de fotbal, având dimensiuni standard reglementate de către Federația Internațională de Fotbal (FIFA) și alte organisme competente. Porțile sunt plasate la ambele capete ale terenului de joc și au rolul de a oferi un obiectiv pentru echipele de atac, dar și de a proteja integritatea fizică a jucătorilor în timpul jocului.

Dimensiunile Standard ale Porților de Fotbal

Conform reglementărilor FIFA și UEFA, dimensiunile standard ale unei porți de fotbal sunt de 7,32 metri lățime și 2,44 metri înălțime. Aceste dimensiuni sunt utilizate la nivelul competițiilor profesionale și pentru majoritatea terenurilor de fotbal de dimensiuni mari. Este important de menționat că există și porti mai mici, folosite în competițiile pentru juniori, dar acestea sunt reglementate conform vârstei și nivelului de pregătire al jucătorilor.

Tipuri de Porți de Fotbal

Există mai multe tipuri de porți de fotbal, care diferă în funcție de materialele din care sunt realizate și de locul în care urmează să fie utilizate. Fiecare tip are avantaje și dezavantaje, iar alegerea potrivită depinde de scopul pentru care este achiziționată poarta.

1. Porți de Fotbal Fixe

Porțile fixe sunt cele mai întâlnite pe terenurile de fotbal profesionale sau în parcurile sportive. Acestea sunt montate permanent pe teren și sunt fabricate din materiale durabile, cum ar fi oțelul galvanizat sau aluminiul, care le oferă rezistență și stabilitate.

  • Avantaje: Sunt extrem de durabile și sigure, având o structură solidă care rezistă la impactul mingii și al jucătorilor. Sunt ideale pentru terenuri de fotbal mari și pentru competiții profesionale.
  • Dezavantaje: Nu pot fi mutați sau relocati, ceea ce le face mai puțin versatile în comparație cu alte tipuri de porți.

2. Porți de Fotbal Mobile

Porțile mobile sunt o alegere populară pentru terenurile de fotbal din școli, parcuri sau pentru competițiile de amatori. Aceste porți sunt ușor de mutat și pot fi folosite atât pe terenuri de dimensiuni mari, cât și pe terenuri de dimensiuni mai mici. De obicei, sunt fabricate din oțel sau aluminiu, dar au un sistem de transport ușor de manevrat, cu roți sau un cadru pliabil.

  • Avantaje: Sunt ușor de mutat, ceea ce le face ideale pentru terenuri care sunt folosite pentru mai multe sporturi sau pentru evenimente mobile. Sunt mai accesibile ca preț față de porțile fixe.
  • Dezavantaje: Sunt mai puțin stabile decât porțile fixe și pot fi mai vulnerabile la impacturi mari.

3. Porți de Fotbal pentru Juniori

Porțile pentru juniori sunt mai mici decât porțile standard, pentru a se potrivi nevoilor și dimensiunilor copiilor sau tinerelor talente aflate la începutul carierei. Acestea sunt folosite pe terenurile de fotbal de dimensiuni mai mici, conform reglementărilor pentru competițiile de juniori sau în cadrul școlilor.

  • Avantaje: Sunt ușor de utilizat pentru copii și ajută la dezvoltarea abilităților de joc ale celor mici.
  • Dezavantaje: Nu sunt recomandate pentru competițiile profesionale, deoarece dimensiunile lor nu sunt standard.

4. Porți de Fotbal Fără Cadru

Aceste porți sunt o opțiune mai accesibilă pentru antrenamente sau jocuri recreative. Ele sunt adesea utilizate în curțile de acasă sau pe terenuri improvizate și sunt realizate din materiale flexibile precum plasă sau țevi de plastic.

  • Avantaje: Sunt extrem de accesibile și ușor de transportat, fiind ideale pentru jocuri recreative.
  • Dezavantaje: Nu sunt la fel de durabile și stabile precum cele din metal și nu sunt recomandate pentru competiții oficiale.

Cum Alegi Poarta de Fotbal Potrivită?

Alegerea porții de fotbal depinde de mai mulți factori. Înainte de a face achiziția, trebuie să țineți cont de următoarele aspecte:

1. Scopul și Locul de Utilizare

Dacă doriți o poartă pentru competiții oficiale sau pentru un teren profesionist, atunci o poartă fixă și robustă este cea mai bună opțiune. În schimb, pentru terenuri mai mici, pentru școli sau pentru jocuri recreative, o poartă mobilă sau una mai ușor de transportat poate fi mai potrivită.

2. Materialele și Durabilitatea

Porțile de fotbal sunt fabricate din mai multe tipuri de materiale, dar cele mai durabile sunt cele din oțel galvanizat sau aluminiu. Aceste materiale rezistă bine la condițiile meteorologice și sunt mai puțin predispuse la ruginire sau uzură.

3. Siguranța

Siguranța jucătorilor este un aspect crucial atunci când alegeți o poartă de fotbal. Asigurați-vă că poarta are un cadru stabil și că rețeaua este bine fixată. În plus, este important ca poarta să fie montată corect, pentru a preveni accidentele sau rănirile.

4. Dimensiunea Terenului

Dimensiunile porții trebuie să fie adaptate dimensiunilor terenului pe care va fi utilizată. De exemplu, pentru competițiile de juniori, este posibil să fie necesare porți mai mici, în timp ce pentru terenurile de fotbal standard, dimensiunile oficiale sunt cele recomandate.

Plasele pentru Porțile de Fotbal: Rolul și Importanța Lor

Plasele pentru porțile de fotbal sunt o componentă esențială a fiecărei porți, având rolul de a captura mingea și de a oferi o claritate vizuală jucătorilor și spectatorilor atunci când un gol este marcat. Fabricate de obicei din materiale durabile, cum ar fi polietilena sau nylonul, plasele sunt rezistente la uzură și la condițiile meteorologice variate, precum ploaia sau expunerea la soare. De asemenea, plasa ajută la protejarea structurii porții, reducând impactul direct al mingii asupra cadrului metalic. Pe lângă rolul funcțional, plasa conferă porții un aspect profesional și complet, fiind disponibilă într-o gamă largă de dimensiuni și tipuri, în funcție de nivelul de joc și de cerințele terenului. În competițiile oficiale, plasa trebuie să fie fixată corespunzător, astfel încât să nu permită mingii să iasă din poartă, iar în cazul jocurilor de amatori sau antrenament, plasele sunt adesea mai ușor de montat și de întreținut.

Întreținerea și Îngrijirea Porților de Fotbal

Pentru a prelungi viața porții de fotbal și pentru a asigura o utilizare sigură, este esențială întreținerea corectă a acesteia. Iată câteva sfaturi pentru întreținerea porții:

  • Curățare regulată: Este important să curățați porțile de murdărie, praf sau resturi care ar putea afecta performanța rețelei sau a cadrului.
  • Verificați fixările: Asigurați-vă că toate componentele porții sunt bine fixate, inclusiv rețeaua, șuruburile și suporturile.
  • Protecție împotriva ruginirii: Dacă poarta este din metal, aplicați un strat de protecție împotriva ruginei pentru a o proteja în condiții de umezeală sau ploaie.

Concluzie

Porțile de fotbal sunt esențiale pentru orice teren de fotbal și joacă un rol vital în siguranța și performanța jocului. Alegerea unei porți potrivite depinde de mai mulți factori, inclusiv dimensiunea terenului, scopul utilizării și bugetul disponibil. Indiferent de tipul de poartă ales, este important să acordați atenție întreținerii corespunzătoare pentru a asigura o utilizare îndelungată și sigură. Astfel, fie că sunteți un antrenor, un părinte sau un jucător, alegerea unei porți de fotbal de calitate este un pas important în dezvoltarea acestui sport minunat.

Facebook Comments
Continue Reading

Eveniment

City Protect Security Group – Firma de Pază și Protecție cu O Strategie Vizionară

Published

on

By

Fotbalul este, fără îndoială, unul dintre cele mai populare și iubite sporturi din întreaga lume, iar echipamentele utilizate în acest sport sunt esențiale pentru desfășurarea unui joc corect și sigur. Printre cele mai importante componente ale terenului de fotbal se numără porțile. Acestea nu doar că definirea spațiului de joc, dar au un rol crucial în securitatea jucătorilor și în funcționarea corectă a meciurilor. În acest articol, vom explora importanța porților de fotbal, tipurile disponibile pe piață și cum să alegi poarta potrivită pentru diverse condiții de joc.

Ce Sunt Porțile de Fotbal?

O poartă de fotbal este un cadru structurat care delimitează zona în care jucătorii trebuie să înscrie pentru a câștiga un punct. Aceasta este o componentă esențială a oricărui teren de fotbal, având dimensiuni standard reglementate de către Federația Internațională de Fotbal (FIFA) și alte organisme competente. Porțile sunt plasate la ambele capete ale terenului de joc și au rolul de a oferi un obiectiv pentru echipele de atac, dar și de a proteja integritatea fizică a jucătorilor în timpul jocului.

Dimensiunile Standard ale Porților de Fotbal

Conform reglementărilor FIFA și UEFA, dimensiunile standard ale unei porți de fotbal sunt de 7,32 metri lățime și 2,44 metri înălțime. Aceste dimensiuni sunt utilizate la nivelul competițiilor profesionale și pentru majoritatea terenurilor de fotbal de dimensiuni mari. Este important de menționat că există și porti mai mici, folosite în competițiile pentru juniori, dar acestea sunt reglementate conform vârstei și nivelului de pregătire al jucătorilor.

Tipuri de Porți de Fotbal

Există mai multe tipuri de porți de fotbal, care diferă în funcție de materialele din care sunt realizate și de locul în care urmează să fie utilizate. Fiecare tip are avantaje și dezavantaje, iar alegerea potrivită depinde de scopul pentru care este achiziționată poarta.

1. Porți de Fotbal Fixe

Porțile fixe sunt cele mai întâlnite pe terenurile de fotbal profesionale sau în parcurile sportive. Acestea sunt montate permanent pe teren și sunt fabricate din materiale durabile, cum ar fi oțelul galvanizat sau aluminiul, care le oferă rezistență și stabilitate.

  • Avantaje: Sunt extrem de durabile și sigure, având o structură solidă care rezistă la impactul mingii și al jucătorilor. Sunt ideale pentru terenuri de fotbal mari și pentru competiții profesionale.
  • Dezavantaje: Nu pot fi mutați sau relocati, ceea ce le face mai puțin versatile în comparație cu alte tipuri de porți.

2. Porți de Fotbal Mobile

Porțile mobile sunt o alegere populară pentru terenurile de fotbal din școli, parcuri sau pentru competițiile de amatori. Aceste porți sunt ușor de mutat și pot fi folosite atât pe terenuri de dimensiuni mari, cât și pe terenuri de dimensiuni mai mici. De obicei, sunt fabricate din oțel sau aluminiu, dar au un sistem de transport ușor de manevrat, cu roți sau un cadru pliabil.

  • Avantaje: Sunt ușor de mutat, ceea ce le face ideale pentru terenuri care sunt folosite pentru mai multe sporturi sau pentru evenimente mobile. Sunt mai accesibile ca preț față de porțile fixe.
  • Dezavantaje: Sunt mai puțin stabile decât porțile fixe și pot fi mai vulnerabile la impacturi mari.

3. Porți de Fotbal pentru Juniori

Porțile pentru juniori sunt mai mici decât porțile standard, pentru a se potrivi nevoilor și dimensiunilor copiilor sau tinerelor talente aflate la începutul carierei. Acestea sunt folosite pe terenurile de fotbal de dimensiuni mai mici, conform reglementărilor pentru competițiile de juniori sau în cadrul școlilor.

  • Avantaje: Sunt ușor de utilizat pentru copii și ajută la dezvoltarea abilităților de joc ale celor mici.
  • Dezavantaje: Nu sunt recomandate pentru competițiile profesionale, deoarece dimensiunile lor nu sunt standard.

4. Porți de Fotbal Fără Cadru

Aceste porți sunt o opțiune mai accesibilă pentru antrenamente sau jocuri recreative. Ele sunt adesea utilizate în curțile de acasă sau pe terenuri improvizate și sunt realizate din materiale flexibile precum plasă sau țevi de plastic.

  • Avantaje: Sunt extrem de accesibile și ușor de transportat, fiind ideale pentru jocuri recreative.
  • Dezavantaje: Nu sunt la fel de durabile și stabile precum cele din metal și nu sunt recomandate pentru competiții oficiale.

Cum Alegi Poarta de Fotbal Potrivită?

Alegerea porții de fotbal depinde de mai mulți factori. Înainte de a face achiziția, trebuie să țineți cont de următoarele aspecte:

1. Scopul și Locul de Utilizare

Dacă doriți o poartă pentru competiții oficiale sau pentru un teren profesionist, atunci o poartă fixă și robustă este cea mai bună opțiune. În schimb, pentru terenuri mai mici, pentru școli sau pentru jocuri recreative, o poartă mobilă sau una mai ușor de transportat poate fi mai potrivită.

2. Materialele și Durabilitatea

Porțile de fotbal sunt fabricate din mai multe tipuri de materiale, dar cele mai durabile sunt cele din oțel galvanizat sau aluminiu. Aceste materiale rezistă bine la condițiile meteorologice și sunt mai puțin predispuse la ruginire sau uzură.

3. Siguranța

Siguranța jucătorilor este un aspect crucial atunci când alegeți o poartă de fotbal. Asigurați-vă că poarta are un cadru stabil și că rețeaua este bine fixată. În plus, este important ca poarta să fie montată corect, pentru a preveni accidentele sau rănirile.

4. Dimensiunea Terenului

Dimensiunile porții trebuie să fie adaptate dimensiunilor terenului pe care va fi utilizată. De exemplu, pentru competițiile de juniori, este posibil să fie necesare porți mai mici, în timp ce pentru terenurile de fotbal standard, dimensiunile oficiale sunt cele recomandate.

Plasele pentru Porțile de Fotbal: Rolul și Importanța Lor

Plasele pentru porțile de fotbal sunt o componentă esențială a fiecărei porți, având rolul de a captura mingea și de a oferi o claritate vizuală jucătorilor și spectatorilor atunci când un gol este marcat. Fabricate de obicei din materiale durabile, cum ar fi polietilena sau nylonul, plasele sunt rezistente la uzură și la condițiile meteorologice variate, precum ploaia sau expunerea la soare. De asemenea, plasa ajută la protejarea structurii porții, reducând impactul direct al mingii asupra cadrului metalic. Pe lângă rolul funcțional, plasa conferă porții un aspect profesional și complet, fiind disponibilă într-o gamă largă de dimensiuni și tipuri, în funcție de nivelul de joc și de cerințele terenului. În competițiile oficiale, plasa trebuie să fie fixată corespunzător, astfel încât să nu permită mingii să iasă din poartă, iar în cazul jocurilor de amatori sau antrenament, plasele sunt adesea mai ușor de montat și de întreținut.

Întreținerea și Îngrijirea Porților de Fotbal

Pentru a prelungi viața porții de fotbal și pentru a asigura o utilizare sigură, este esențială întreținerea corectă a acesteia. Iată câteva sfaturi pentru întreținerea porții:

  • Curățare regulată: Este important să curățați porțile de murdărie, praf sau resturi care ar putea afecta performanța rețelei sau a cadrului.
  • Verificați fixările: Asigurați-vă că toate componentele porții sunt bine fixate, inclusiv rețeaua, șuruburile și suporturile.
  • Protecție împotriva ruginirii: Dacă poarta este din metal, aplicați un strat de protecție împotriva ruginei pentru a o proteja în condiții de umezeală sau ploaie.

Concluzie

Porțile de fotbal sunt esențiale pentru orice teren de fotbal și joacă un rol vital în siguranța și performanța jocului. Alegerea unei porți potrivite depinde de mai mulți factori, inclusiv dimensiunea terenului, scopul utilizării și bugetul disponibil. Indiferent de tipul de poartă ales, este important să acordați atenție întreținerii corespunzătoare pentru a asigura o utilizare îndelungată și sigură. Astfel, fie că sunteți un antrenor, un părinte sau un jucător, alegerea unei porți de fotbal de calitate este un pas important în dezvoltarea acestui sport minunat.

Facebook Comments
Continue Reading

Eveniment

Cărți din gunoaie, cu valoare adăugată! Biblioteci amenajate de Eco Sud SA la Centrele de Management Integrat al Deșeurilor pe care le gestionează

Published

on

By

Fotbalul este, fără îndoială, unul dintre cele mai populare și iubite sporturi din întreaga lume, iar echipamentele utilizate în acest sport sunt esențiale pentru desfășurarea unui joc corect și sigur. Printre cele mai importante componente ale terenului de fotbal se numără porțile. Acestea nu doar că definirea spațiului de joc, dar au un rol crucial în securitatea jucătorilor și în funcționarea corectă a meciurilor. În acest articol, vom explora importanța porților de fotbal, tipurile disponibile pe piață și cum să alegi poarta potrivită pentru diverse condiții de joc.

Ce Sunt Porțile de Fotbal?

O poartă de fotbal este un cadru structurat care delimitează zona în care jucătorii trebuie să înscrie pentru a câștiga un punct. Aceasta este o componentă esențială a oricărui teren de fotbal, având dimensiuni standard reglementate de către Federația Internațională de Fotbal (FIFA) și alte organisme competente. Porțile sunt plasate la ambele capete ale terenului de joc și au rolul de a oferi un obiectiv pentru echipele de atac, dar și de a proteja integritatea fizică a jucătorilor în timpul jocului.

Dimensiunile Standard ale Porților de Fotbal

Conform reglementărilor FIFA și UEFA, dimensiunile standard ale unei porți de fotbal sunt de 7,32 metri lățime și 2,44 metri înălțime. Aceste dimensiuni sunt utilizate la nivelul competițiilor profesionale și pentru majoritatea terenurilor de fotbal de dimensiuni mari. Este important de menționat că există și porti mai mici, folosite în competițiile pentru juniori, dar acestea sunt reglementate conform vârstei și nivelului de pregătire al jucătorilor.

Tipuri de Porți de Fotbal

Există mai multe tipuri de porți de fotbal, care diferă în funcție de materialele din care sunt realizate și de locul în care urmează să fie utilizate. Fiecare tip are avantaje și dezavantaje, iar alegerea potrivită depinde de scopul pentru care este achiziționată poarta.

1. Porți de Fotbal Fixe

Porțile fixe sunt cele mai întâlnite pe terenurile de fotbal profesionale sau în parcurile sportive. Acestea sunt montate permanent pe teren și sunt fabricate din materiale durabile, cum ar fi oțelul galvanizat sau aluminiul, care le oferă rezistență și stabilitate.

  • Avantaje: Sunt extrem de durabile și sigure, având o structură solidă care rezistă la impactul mingii și al jucătorilor. Sunt ideale pentru terenuri de fotbal mari și pentru competiții profesionale.
  • Dezavantaje: Nu pot fi mutați sau relocati, ceea ce le face mai puțin versatile în comparație cu alte tipuri de porți.

2. Porți de Fotbal Mobile

Porțile mobile sunt o alegere populară pentru terenurile de fotbal din școli, parcuri sau pentru competițiile de amatori. Aceste porți sunt ușor de mutat și pot fi folosite atât pe terenuri de dimensiuni mari, cât și pe terenuri de dimensiuni mai mici. De obicei, sunt fabricate din oțel sau aluminiu, dar au un sistem de transport ușor de manevrat, cu roți sau un cadru pliabil.

  • Avantaje: Sunt ușor de mutat, ceea ce le face ideale pentru terenuri care sunt folosite pentru mai multe sporturi sau pentru evenimente mobile. Sunt mai accesibile ca preț față de porțile fixe.
  • Dezavantaje: Sunt mai puțin stabile decât porțile fixe și pot fi mai vulnerabile la impacturi mari.

3. Porți de Fotbal pentru Juniori

Porțile pentru juniori sunt mai mici decât porțile standard, pentru a se potrivi nevoilor și dimensiunilor copiilor sau tinerelor talente aflate la începutul carierei. Acestea sunt folosite pe terenurile de fotbal de dimensiuni mai mici, conform reglementărilor pentru competițiile de juniori sau în cadrul școlilor.

  • Avantaje: Sunt ușor de utilizat pentru copii și ajută la dezvoltarea abilităților de joc ale celor mici.
  • Dezavantaje: Nu sunt recomandate pentru competițiile profesionale, deoarece dimensiunile lor nu sunt standard.

4. Porți de Fotbal Fără Cadru

Aceste porți sunt o opțiune mai accesibilă pentru antrenamente sau jocuri recreative. Ele sunt adesea utilizate în curțile de acasă sau pe terenuri improvizate și sunt realizate din materiale flexibile precum plasă sau țevi de plastic.

  • Avantaje: Sunt extrem de accesibile și ușor de transportat, fiind ideale pentru jocuri recreative.
  • Dezavantaje: Nu sunt la fel de durabile și stabile precum cele din metal și nu sunt recomandate pentru competiții oficiale.

Cum Alegi Poarta de Fotbal Potrivită?

Alegerea porții de fotbal depinde de mai mulți factori. Înainte de a face achiziția, trebuie să țineți cont de următoarele aspecte:

1. Scopul și Locul de Utilizare

Dacă doriți o poartă pentru competiții oficiale sau pentru un teren profesionist, atunci o poartă fixă și robustă este cea mai bună opțiune. În schimb, pentru terenuri mai mici, pentru școli sau pentru jocuri recreative, o poartă mobilă sau una mai ușor de transportat poate fi mai potrivită.

2. Materialele și Durabilitatea

Porțile de fotbal sunt fabricate din mai multe tipuri de materiale, dar cele mai durabile sunt cele din oțel galvanizat sau aluminiu. Aceste materiale rezistă bine la condițiile meteorologice și sunt mai puțin predispuse la ruginire sau uzură.

3. Siguranța

Siguranța jucătorilor este un aspect crucial atunci când alegeți o poartă de fotbal. Asigurați-vă că poarta are un cadru stabil și că rețeaua este bine fixată. În plus, este important ca poarta să fie montată corect, pentru a preveni accidentele sau rănirile.

4. Dimensiunea Terenului

Dimensiunile porții trebuie să fie adaptate dimensiunilor terenului pe care va fi utilizată. De exemplu, pentru competițiile de juniori, este posibil să fie necesare porți mai mici, în timp ce pentru terenurile de fotbal standard, dimensiunile oficiale sunt cele recomandate.

Plasele pentru Porțile de Fotbal: Rolul și Importanța Lor

Plasele pentru porțile de fotbal sunt o componentă esențială a fiecărei porți, având rolul de a captura mingea și de a oferi o claritate vizuală jucătorilor și spectatorilor atunci când un gol este marcat. Fabricate de obicei din materiale durabile, cum ar fi polietilena sau nylonul, plasele sunt rezistente la uzură și la condițiile meteorologice variate, precum ploaia sau expunerea la soare. De asemenea, plasa ajută la protejarea structurii porții, reducând impactul direct al mingii asupra cadrului metalic. Pe lângă rolul funcțional, plasa conferă porții un aspect profesional și complet, fiind disponibilă într-o gamă largă de dimensiuni și tipuri, în funcție de nivelul de joc și de cerințele terenului. În competițiile oficiale, plasa trebuie să fie fixată corespunzător, astfel încât să nu permită mingii să iasă din poartă, iar în cazul jocurilor de amatori sau antrenament, plasele sunt adesea mai ușor de montat și de întreținut.

Întreținerea și Îngrijirea Porților de Fotbal

Pentru a prelungi viața porții de fotbal și pentru a asigura o utilizare sigură, este esențială întreținerea corectă a acesteia. Iată câteva sfaturi pentru întreținerea porții:

  • Curățare regulată: Este important să curățați porțile de murdărie, praf sau resturi care ar putea afecta performanța rețelei sau a cadrului.
  • Verificați fixările: Asigurați-vă că toate componentele porții sunt bine fixate, inclusiv rețeaua, șuruburile și suporturile.
  • Protecție împotriva ruginirii: Dacă poarta este din metal, aplicați un strat de protecție împotriva ruginei pentru a o proteja în condiții de umezeală sau ploaie.

Concluzie

Porțile de fotbal sunt esențiale pentru orice teren de fotbal și joacă un rol vital în siguranța și performanța jocului. Alegerea unei porți potrivite depinde de mai mulți factori, inclusiv dimensiunea terenului, scopul utilizării și bugetul disponibil. Indiferent de tipul de poartă ales, este important să acordați atenție întreținerii corespunzătoare pentru a asigura o utilizare îndelungată și sigură. Astfel, fie că sunteți un antrenor, un părinte sau un jucător, alegerea unei porți de fotbal de calitate este un pas important în dezvoltarea acestui sport minunat.

Facebook Comments
Continue Reading

Parteneri

Ultimile stiri locale

Eveniment2 zile ago

​Prospect Codamin: Cum îl folosești pentru biostimularea plantelor?

Fotbalul este, fără îndoială, unul dintre cele mai populare și iubite sporturi din întreaga lume, iar echipamentele utilizate în acest...

Eveniment2 zile ago

City Protect Security Group – Firma de Pază și Protecție cu O Strategie Vizionară

Fotbalul este, fără îndoială, unul dintre cele mai populare și iubite sporturi din întreaga lume, iar echipamentele utilizate în acest...

Afaceri2 zile ago

City Protect Security Group – Firma de Pază și Protecție cu Soluții Avansate pentru Mediul Corporativ

City Protect Security Group, sub conducerea fondatorului Bogdan Dumitrache, a încheiat anul 2024 cu realizări remarcabile, marcând o creștere accelerată...

Eveniment3 zile ago

Cărți din gunoaie, cu valoare adăugată! Biblioteci amenajate de Eco Sud SA la Centrele de Management Integrat al Deșeurilor pe care le gestionează

Fotbalul este, fără îndoială, unul dintre cele mai populare și iubite sporturi din întreaga lume, iar echipamentele utilizate în acest...

Politică localăo săptămână ago

Diaspora, inima care bate pentru o Românie europeană

În fiecare familie din România, există cel puțin o poveste despre diaspora. Este povestea fiicelor și fiilor, fraților și surorilor,...

Afacerio săptămână ago

Top anvelope all season pentru calatorii lungi – Performanta si confort in orice anotimp

Calatoriile lungi necesita pregatiri speciale, iar alegerea anvelopelor potrivite joaca un rol esential. Anvelopele all season sunt o solutie practica...

Evenimento săptămână ago

Porțile de Fotbal: Importanța, Tipuri și Alegerea Potrivită pentru Terenurile de Fotbal

Fotbalul este, fără îndoială, unul dintre cele mai populare și iubite sporturi din întreaga lume, iar echipamentele utilizate în acest...

Evenimento săptămână ago

Cauciucuri de Iarnă vs. Cauciucuri All Season: Care sunt Cele Mai Potrivite pentru Anotimpul Rece?

Jocurile de noroc au avut și au o influență mare asupra lumii în care trăim. Încă din Antichitate, acestea erau...

Politică localăo săptămână ago

Elena Lasconi: O viziune nouă pentru România

Într-o lume politică adesea marcată de promisiuni neonorate și scandaluri, Elena Lasconi aduce o abordare proaspătă și sinceră, angajându-se să...

Afacerio săptămână ago

Călin Georgescu explică: băuturile carbogazoase, noua armă a globalismului

Într-o țară care își cântărește viitorul pe talerul unui vot incert, Călin Georgescu vine cu o dezvăluire epocală: băuturile carbogazoase...

Evenimento săptămână ago

Norocul și imaginația în cele mai bune romane de cazinou

Mâine, 22 noiembrie 2024, ciocolatierii români își lansează colecțiile de dulciuri și cadouri pentru sărbătorile de iarnă,  la Sala Polivalentă...

Afacerio săptămână ago

Omul n-a fost pe Lună, dar e în închisoarea minții – filosofia cosmică a candidatului Călin Georgescu

Călin Georgescu, personaj cu o aură cosmică, pare să fi aterizat direct dintr-o galaxie îndepărtată a teoriilor conspiraționiste. După cum...

aparat dentar invizibil aparat dentar invizibil
Uncategorizedo săptămână ago

Aparatul dentar invizibil, solutia moderna pentru o problema veche: zambetul perfect!

Un zambet impecabil nu mai este doar un ideal, ci o realitate accesibila pentru oricine isi doreste sa corecteze imperfectiunile...

Uncategorizedo săptămână ago

Mini PC-ul: Mic în dimensiuni, mare în posibilități

Știai că, potrivit unui raport al Grand View Research, piața globală de mini PC-uri crește cu o rată anuală de...

lustre lemn foisor terasa rustice legenda casei lustre lemn foisor terasa rustice legenda casei
Uncategorized2 săptămâni ago

Cum să Îți Transformi Foișorul sau Terasa cu Lustre din Lemn: Modele Rustice și Sfaturi de Iluminat

Descoperă cum să transformi terasa sau foișorul cu lustre din lemn. Găsește modele rustice, sfaturi de iluminat și idei de...

Sport2 săptămâni ago

Michael Schumacher: dominanța în Formula 1 și lecții despre precizie și risc calculat

Michael Schumacher, de șapte ori campion mondial de Formula 1, este un simbol al excelenței și al dominanței în motorsport....

Știrile Săptămânii