Connect with us

Eveniment

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI SI “ORORILE” COMISE (I)

Published

on

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI era compus din urmatorii:

  • procurorul NEGULESCU MIRCEA
  • procurorul Onea Lucian
  • procurorul RAILEANU CERASELA,
  • procurorul DEACONU GILUELA, etc
  • procurorul  SAVU ALFRED
  • judecătorul  DINU IULIAN
  • judecătorul NITA CONSTANTIN
  • judecătorul TUDORAN MIHAI
  • judecătorul TRANDAFIRESCU ZINICA, etc
  • avocaţi – deocamdata dam doar exemplul avocatei TĂNASE CLAUDIA, urmand ca aceasta lista sa fie completata pe parcursul dezvaluirilor si a prezentarii mai multor plangeri penale si/sau inregistrari si stenograme;
  • comisar șef de politie PAREPA GHEORGHE, fost sef Serviciu Investigarea Fraudelor, fost inspector șef adjunct al Inspectoratului Judetean de Poliție Prahova (ulterior inspector sef al I.P.J. Dolj și adjunct al directorului Directiei de Investigatii Criminale din cadrul I.G.P.R. Bucuresti).
  • comisar șef de politie IORDACHE MIHAI IULIANO, CNP 16_____30, CI seria P_, nr. 00___9 – ofiter operativ in cadrul Serviciului de Investigarea Fraudelor Prahova, detasat la PCA Ploiesti, apoi – din august 2015 – la D.N.A. – S. T. Ploiesti

  • comisar de politie TOMA CIPRIAN, CNP 17_____01 – ofiter operativ in cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor, detasat la D.N.A. – S. T. Ploiesti, militianul cu muzica greceasca in suflet;
  • inspector principal de politie CIOROBEA ION – ofiter operativ al Serviciului Investigarea Fraudelor Prahova, detasat la D.N.A. – S.T. Ploiesti;
  • comisar de politie OLTEANU EMANUIEL, fost ofiter operativ in cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor Prahova, in prezent functionar ANAF;

Pentru a evalua exact ceea ce s-a intamplat in Prahova si a devoala intreg grupul infractional de crima organizata, ziarul Incisiv de Prahova va incepe un serial cu prezentarea TUTUROR plangerilor penale inregistrate pe toti membrii acestei grupari de crima organizata si vom publica stenograme si inregistrari audio senzationale.

Din acest numar vom publica cazul col ® SRI Gulianu Florin, urmand sa revenim (dupa dezvaluirea acestei plangeri penale) cu alte 34 de plangeri penale indreptate impotriva membrilor acestei grupari de crima organizata.

Dupa sesizarile penale (plangeri si denunturi) depuse inca din august 2014 de catre col (r)SRI Gulianu Florin la Structura Centrala a DNA Bucuresti –inmormantate de procurorii de trista amintire g-ral Mr. Lupulescu Niculae si col Vaietis Marian (ds nr 83, 84, 109 si 125/P/2014), slugile lui Kovesi, Maior si Coldea-fostul ofiter SRI revine cu o noua sesizare penala fulminanta catre mult hulita Sectie de Inestigare a Infractiunilor din Justitie, pe care toti lacheii statului paralel o vor desfiintata, care devoaleaza grozaviile tandemului Kovesi-Coldea si ale slugilor lor prea supuse din unitatea de parchet “de elita”, respectiv ST Ploiesti a DNA.

Din cauza constitentei si dimensiunii foarte mari a plangerii penale, suntem nevoiti a o publica in 4 (patru) “secvente”, in ordinea redactata de autor.

Subsemnatul GULIANU FLORIN, născut în Ploieşti pe data de ______, fiul lui _____ si ____, CNP 16_____90, domiciliat în Ploieşti, str. _____ nr. __, bl. ___, et. _, ap___, jud. Prahova, legitimat cu CI seria ___, nr. ____, telefon ____, e-mail _____, în temeiul art. 288 si art. 289 C. pr. pen., văzand  şi ratione personae a SIIJ potrivit art. 88 1 din Legea nr. 207/ 2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară si conform O.U.G. nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, formulez urmatoarea

     PLÂNGERE PENALĂ:

                        SECVENŢA a I-a:

  1. Împotriva unor foști sau actuali magistrați, ofițeri de poliție judiciară, un general-locotenent (r) al Serviciului Roman de Informații, a altor ofițeri SRI pe care nu i-am putut identifica si a unor martori-denunțători, respectiv:
  2. ONEA LUCIAN GABRIEL, la data faptelor procuror şef al Serviciul Teritorial Ploieşti al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din cadrul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:
  • Abuz în serviciu, faptă prev. și ped. de  297, alin. (1)  C. pen., combinat cu art. 14 CEDO șiart. 1 din Protocolul nr. 12 adițional la CEDO (a îndeplinit unele acte procesual penale personal, în mod vădit defectuos, a aprobat/avizat, cu rea credință și bună știință, alte acte penale întocmite de procurorul din subordine, RĂILEANU CERASELA, cunoscând că atestă împrejurări factuale contrare adevărului și se bazează pe probe ticluite și pe suspiciuni totalmente nerezonabile în ds. nr. 150/p/2014 al DNA-ST Ploiești).
  • Cercetare abuziva, faptă și ped. de art. 280, alin. (2) C. pen. (ticluirea de probe nereale pentru susținerea falsă a acuzațiilor care mi s-au adus in ds. nr. 150/P/2014 al DNA-ST Ploiești).
  • Compromiterea intereselor justiției, faptă și ped. de art. 277, alin. (1) C. pen., divulgând către mai multe mijloace media (a se vedea mapa Anexă nr. 5), fără drept, informații confidențiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmează să se administreze o probă (în referire la percheziţiile domiciliare efectuate de DNA – ST Ploiești la domiciliile subsemnatului și ale altor doi fosti ofițeri SRI – Florea Daniel si P.S.T – in dimineața zilei de 27.01.2016), îngreunand și compromițând public urmarirea penală, declanșand reacții virulente ale mass-media – ex.: Ziua News”, ”B1 TV, Ziarul ”Incisiv de Prahova” și ”Fluierul”. (A se vedea mapa Anexă nr. 6).

Prin aceasta mi-a afectat interesele și activitățile mele, ale soției mele, GULIANU KAROLA FLORA, căreia i-a compromis afacerea economica licita a firmei SC Galaxyimob Ploiești SRL Ploiești în relațiile cu clienții, care au devenit suspicioși și temători să continue raporturile juridice cu firma sau să încheie altele noi și ale fiicei mele, GULIANU COSMINA OZANA, căreia i-a deteriorat relațiile cu diriginta clasei și profesorii instituției de invătamant unde este elevă, Colegiul Național ”Mihai Viteazul” Ploiești și cu colegii de clasă și prietenii, pe fondul percepției că soțul, respectiv tatăl, este infractor și a fost percheziționat de DNA pentru că ar fi săvârsit fapte de corupție / șantaj.

  • Compromiterea intereselor justiției, faptă si ped. art. 277, alin. (2) C. pen., în concurs formal cu faptaprev. și ped. deart. 304, alin. (1) și (2) C. pen., constând în acțiunea  de a dezvălui în scris, pe data de 07.03.2016, Serviciului Roman de Informații, fără drept si fară a interesa urmarirea penală, mijloace de probă si înscrisuri oficiale din cauza penală, de care – ca functionar public – a luat cunoştinţă în virtutea funcţiei, înainte de a se dispune o soluţie de netrimitere în judecată ori de soluţionare definitivă a cauzei (ds. nr. 150/P/2014 a fost solutionat prin Rechizitoriu la 16.12.2016).
  • Tortura, faptă si ped. de art. 282, alin. (1), lit. b) si c), teza a I-a si alin. (2) C. pen., cu constatarea că alin. (5) teza a II-a al aceluiasi articol („De asemenea, nu poate fi invocat ordinul superiorului ori al unei autorităţi publice.”) operează în acest caz, chiar dacă se invocă ordinul lui KOVESI LAURA CODRUTA, al g-ral. lt. COLDEA MIHAIL FLORIAN si/sau al col. SRI I. S.

        – Divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, faptă prev. și ped. de art. 304, alin. (1) și (2) C. pen., divulgand, fără drept, informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, pe care le cunoaştea datorită atribuţiilor de serviciu (procuror șef serviciu teritorial).

  1. RĂILEANU CERASELA, la data faptelor procuror de caz în nr. 150/P/2014 al Serviciului Teritorial Ploieşti al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din cadrul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru savarsirea infractiunilor de:
  • Abuz în serviciu, faptă prev. și ped. de  297, alin. (1)  C. pen. combinat cu art. 14 CEDO șiart. 1 din Protocolul nr. 12 adițional la CEDO, prin îndeplinirea complet defectuoasă a unor acte procesual penale și, cu rea credință și bună știință, a solicitat, împreună cu procurorul sef de serviciu, ONEA GABRIEL LUCIAN, prin Referat, judecătorului de drepturi și libertăți de la Tribunalul Prahova, emiterea unor mandate de percheziție domiciliară și percheziție informatică pe numele subsemnatului, cunoscând că atestă împrejurări factuale contrare adevărului și se bazează pe probe ticluite și pe suspiciuni totalmente nerezonabile.
  • Cercetare abuziva, faptă si ped. de art. 280, alin. (2) C. pen., în legatura cu denunturile / declaratiile numitilor TOADER CRISTINEL si SAGHEL EMANUEL, pe care – împreuna cu colegul sau, procurorul NEGULESCU MIRCEA – i-a amenințat cu arestarea preventivă și le-a promis beneficiul prev. de disp. art. 19 din Legea nr. 682/2002.
  • Compromiterea intereselor justiției, faptă prev. și ped. de 277, alin. (1) C. pen., deoarece, ca procuror de caz (care a solicitat, obținut și pus în aplicare Mandatul de percheziție domiciliară nr. 23/25.01.2016, ora 15:00, și Mandatul de percheziție informatică nr. 44/01.02.2016),a divulgat public, în afara cadrului legal și fără drept, informații confidențiale privind datatimpulloculmodul sau mijloacele  prin care urmează să se administreze o probă în urmărirea penală repartizată acesteia spre a fi efectuată  (în referire la perchezițiile domiciliare efectuate de DNA – ST Ploiești la domiciliile subsemnatului și ale altor doi foști ofițeri SRI – FLOREA DANIEL și P.S.T – în dimineața zilei de 27.01.2016)îngreunând și compromitand public urmărirea penală, prin aceasta fiindu-mi afectate interesele personale și de familie și activitatea mea, dar și ale soției mele, GULIANU KAROLA FLORA (căreia i-a compromis activitatea firmei SC Galaxyimob Ploiești SRL Ploiești în relațiile cu clienții, care au devenit suspicioși și temători să continue raporturile juridice cu societatea sau să încheie altele noi) și ale fiicei mele, GULIANU COSMINA OZANA, căreia i-a deteriorat temporar relațiile cu diriginta și profesorii instituției de învățământ, Colegiul Național ”Mihai Viteazul” Ploiești, la care este elevă, și cu colegii de clasa și prietenii, pe fondul percepției că soțul, respectiv tatăl, este infractor și a fost percheziționat de DNA pentru că ar fi săvârșit fapte de corupție / șantaj.

– Tortura, faptă prev. și ped. de art. 282, alin. (1), lit. b) și c), teza a I-a și alin. (2) C. pen., cu constatarea că alin. (5) teza a II-a al aceluiași articol („De asemenea, nu poate fi invocat ordinul superiorului ori al unei autorităţi publice.”) operează în acest caz, chiar dacă se invocă ordinul lui KOVESI CODRUȚA LAURA, al g-ral. lt. COLDEA MIHAIL FLORIAN, producându-mi suferințe fizice și psihice prin introducerea mea abuzivă în lucrările ds. nr. 150/P/2014, solicitând și obținând efectuarea percheziției la domiciliul meu, convocându-mă la sediul DNA – ST Ploiești pentru a da o declarație de ”martor”, într-un cadru care să pună presiune pe persoană mea, să mă intimideze, să mă compromită, să-mi producă temeri privind reţinerea  pentru 24 de ore și, eventual, că-mi va propune arestarea preventivă, cu atât mai mult cu cât luarea declarației a fost doar un pretext infantil pentru a fi chemat în față unui procuror DNA.

– Divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, fapta prev. și ped. de art. 304, alin. (1) C. pen., divulgând, fără drept, către SRI, informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, pe care le cunoaştea datorită atribuţiilor de serviciu (procuror de caz în ds. nr. 150/P/2014)

  1. NEGULESCU MIRCEA, la data faptelor procuror la Serviciul Teritorial Ploieşti al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din cadrul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, mutat prin detasare de la PCA Ploiesti, exclus din magistratura (prin Decretul prezidential semnat luni, 22 aprilie a.c., privind eliberarea sa din funcția de procuror, suspendat din funcție, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina – ca urmare a aplicării sancțiunii disciplinare constând în excluderea din magistratură), pentru savarsirea infractiunilor de:

Complicitate la Abuz în serviciu, faptă prev. si ped. de art. 48 rap. la art. 297, alin. (1)  C. pen., combinat cu art. 14 CEDO si art. 1 din Protocolul nr. 12 aditional la CEDO, deoarece a inlesnit si ajutat la indeplinirea unor acte procesual penale în mod defectuos: a) de catre RĂILEANU CERASELA, procuror de caz al cauzei penale nr. 150/P/2014 (printre alte ilegalitati si abuzuri, NEGULESCU cita persoanele la sediul unitatii de parchet, el le audia, el le ameninta sau/si le facea promisiuni de asigurare a impunitatii penale, reducere a pedepselor, netrimitere in judecata etc.); b) de catre procurorul ierarhic superior, ONEA GABRIEL LUCIAN; c) de catre judecatorul de drepturi si libertati TRANDAFIRESCU ZINICA, care a emis abuziv mandatele de perchezitie domiciliara (mandate care nu respecta conditiile de fond si forma din procedura penala); d) de către polițiștii de poliție judiciară, HRISTEA GHEORGHE și NECULA SORINEL, care au efectuat percheziția domiciliară din 27.01.2016 (și au căutat, de-a valma: droguri, substanțe stupefiante, alte substanțe interzise la deținere, armament, muniție, explozivi, documente clasificate, memorii petiții împotriva lui NEGULESCU ori a altor magistrați / polițiști), cărora procurorul NEGULESCU le-a dat, premergător, instrucțiuni clare ce înscrisuri/alți suporți să caute și să ridice, substituindu-se abuziv procurorului de caz și d) în conivență cu col. I.S (cu care, chiar el a declarat public, că are ”incheiat un protocol”[1]) a inlesnit si ajutat faptic si moral pe procurorul sef serviciu teritorial,

adresa sri

  • ONEA LUCIAN GABRIEL, sa divulge – printr-o adresa oficiala scrisa! – la Cabinetul g-ral. lt. COLDEA MIHAIL FLORIAN, Prim-Adjunctul directorului SRI si altor ofiteri SRI, înscrisurile sigilate ridicate cu ocazia perchezitiei de la domiciliul meu, Serviciul Român de Informatii neavand, prin lege, nicio competenta in efectuarea urmaririi penale si nici dreptul de a cunoaste actele procedurale din urmarirea penala.
  • Compromiterea intereselor justitiei, faptă si ped. de art. 277, alin. (1) C. pen., deoarece, ca procuror, a divulgat fară drept, informații confidențiale privind datatimpulloculmodulsau mijloacele prin care urmează să se administreze o proba în dosarul penal (în referire la perchezițiile domiciliare efectuate de DNA – ST Ploiești la domiciliile subsemnatului și ale altor doi foști ofițeri SRI – Florea Daniel și P. S. T. – în dimineața zilei de 27.01.2016), îngreunând și compromitând public urmărirea penală.
  • Instigare la Divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice a șefului serviciului teritorial, procurorul ONEA GABRIEL LUCIAN, faptă prev. și ped. de  47 C. pen.,rap. laart. 304, alin. (2) C. pen., constând în a-i solicita în mod imperios procurorului său șef / ierarhic superior să  înainteze la SRI, personal generalului COLDEA, la Cabinet, toate înscrisurile ridicate de organul judiciar cu ocazia perchezițiilor de la domiciliile celor trei foști ofițeri SRI: GULIANU FLORIN, FLOREA DANIEL, P.S.T. 
  • Răzbunarea pentru ajutorul dat justiţiei, faptă si ped. de art. 274 C. pen., pe motiv că:
  1. a) Am sesizat în august 2014, cu plângere penală și denunț, organele de urmărire penală ale DNA – Structura centrală, Secția pentru combaterea infracțiunilor de corupție săvârșite de militari, nr. 109/P/2014 (la care s-a reunit ds. nr. 125/P/2014, format urmare plângerii penale a ofiterului SRI mr. FLOREA DANIEL) și am dat declarație de martor, cu prezentarea de probe/indicarea izvoarelor de proba în ds. nr. 83/P/2014(la care s-a reunit ds. nr. 84/P/2014), formate urmare denunturilordepuse de GEANĂ DRAGOȘ MARIUS și FLOREA DANIEL la aceeași unitate de parchet, toate pentru infracțiuni savârsite de col. MARIN CONSTANTIN și g-ral. lt. COLDEA MIHAIL FLORIAN și alți ofițeri din Serviciul Român de Informații, ca autori sau, după caz, în coautorat ori altă formă de participație penală, inclusiv cu civili și magistrați, fiind nominalizat și procurorul NEGULESCU MIRCEA.  (A se vedea mapa tip biblioraft Anexa nr. 10).
  2. b) Al doilea motiv care l-a determinat pe procurorul NEGULESCU MIRCEA să se răzbune şi să ceară colegilor şi sefului săi/său să mă supună unei represiuni nedrepte / cercetări abuzive, a fost împrejurarea ca l-am ajutat pe TOADER CRISTINEL, prin sfaturi juridice, sa întreprindă demersuri legale, în lunile aprilie-mai-iunie 2015, constând în a redacta şi înainta petiţii, informări, reclamatii, sesizări către comisii parlamentare, organe judiciare (PICCJ), institutii de aplicare a legii (SRI, CSM, IJ) şi ambasadele la Bucureşti ale SUA, Germaniei, Franţei şi Olandei, toate vizând încălcarea drepturilor procesual penale şi abuzurile săvârşite asupra acestuia de acest pseudo-magistrat. Precizez că toate materialele au fost conceptualizate de subsemnatul, GULIANU FLORIN, și redactate de mine în terminologie juridică specifică, pertinentă, respectând – în continutul fiecărei sesizari / petitii – particularitatile reclamate de natura acesteia si competentele materiale ale destinatarului fiecăreia în parte. Mentionez că, nici subsemnatul, si nici TOADER CRISTINEL, nu am inteles să păstram vreun caracter de confidentialitate acestei colaborari pro bono publico, fără recompensă financiară, deoarece: dreptul de petiţionare este recunoscut si reglementat de Constitutia României (art. 51), iar accesul la justitie este liber si nici o lege nu-i poate îngrădi exercitarea (art. 21 din Constitutia Romaniei)[2]. Am aplicat din lexiconul juridic latin principiul potrivit caruia Neminem laedit qui suo iure utitur” – „Pe nimeni nu vatămă cel care se foloseşte de dreptul său”.

In context, NEGULESCU l-a audiat pe TOADER, cerându-i să declare că, pentru acele memorii, petiţii, sesizări etc. pe care le-a semnat (şi  le-a asumat)[3], nu el ar fi de vină, ci doi dintre foştii ofiţeri SRI (Gulianu Florin, Florea Daniel) şi comisarul de poliţie Saghel Emanuel (care l-ar fi sfătuit / îndrumat incorect). În timpul acestor audieri,  procuroarea de caz era chemată pe hol de acelaşi procuror, pentru a-i trasa linia de conduită în dosar.

  • TRANDAFIRESCU ZINICA, la data faptelor judecatoare la Secţia penala a Tribunalului Prahova, în cauza mea exercitând, conform art. 3 lit. d) C. pr. pen., funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală ( nr. 500/105/2016 al Tribunalului Prahova), pentru săvârșirea infracțiunilor de:

    – Abuz în serviciu, faptă prev. si ped. de art. 297, alin. (1)  C. pen. combinat cu art. 14 CEDO si art. 1 din Protocolul nr. 12 aditional la CEDO, constand în:

  1. a) Îndeplinirea complet defectuoasa si cu rea credinţa si buna stiinţa, a unor acte procesual penale, ca judecator de drepturi şi libertaţi de la Tribunalul Prahova (ds. nr. 500/105/2016), constând în însusirea, fară să-l cenzureze sub aspectul legalitatii si temeiniciei, a Referatului procurorului RĂILEANU CERASELA prin care i s-a solicitat sa emită mandat de percheziţie domiciliară la domiciliul meu, cunoscând ca atestă imprejurari factuale contrare adevarului şi se bazează pe probe ticluite şi pe suspiciuni totalmente nerezonabile.

Este, probabil, acelasi magistrat care a emis şi Mandatul de percheziţie informatica nr. 44/01.02.2016 (in ds. nr. 675/105/2016 al Tribunalului Prahova, (în a cărui posesie nu sunt), în aceleasi condiţii de netemeinicie, dar si de nelegalitate (deoarece nu se căutau urmele vreunei infracţiuni, ci suporţii de stocare a memoriilor pe care se aflau petiţiile, reclamaţiile si sesizările pe care eu le întocmisem împotriva procurorului NEGULESCU MIRCEA, pentru si la cererea lui TOADER CRISTINEL).

  1. b) Deşi se afla în starea de incompatibilitate de art. 64, alin. 1, lit. f, C. pr. pen., nu s-a conformat obligaţiei – potrivit art. 66 C. pr. pen. de a face declaratie de abtinere avand in vedere că: ne cunoastem din decembrie 1991, cand l-am cunoscut si pe soţul acesteia, ofiţerul de poliţie TRANDAFIRESCU IONEL; am fost coleg de serviciu cu judecatoarea la unitatea judeţeană Prahova a SRI, cand avea gradul de locotenent-major, eram amici de familie, respectiv aveam relaţii pozitive, subsemnatul fiind prieten cu soţul magistratei (cu care am cooperat profesional), am petrecut o parte dintr-un concediu comun pe Litoral; fetiţa mea, OZANA COSMINA, s-a imprietenit cu CARMEN, fata fam. TRANDAFIRESCU, cele doua ţinand legatura si conversand pe reţelele de socializare; in anumite momente de viaţă, rare este adevarat, ne-am dat reciproc sfaturi, fiind si vecini in aceeasi zona (blocurile sunt la distanţă de doua străzi in Centrul Ploiestiului) etc.

Complicitate la cercetare abuzivă, faptă prev. și ped. de art. 48 C. pen. rap. la art. 280 alin. 2 C. pen., în concurs formal (art. 38, alin. 2 C. pen.) cu Abuz în serviciu, constand în aceea ca:

  1. a) Si-a însusit necritic, necenzurat – in Incheierea din camera de consiliu nr. 7 din data de 25.01.2016 (ds. nr. 500/105/2016) – , conţinutul fals/ticluit si neconform adevarului, in integralitatea sa, Referatul cu propunerea de incuviinţare a percheziţiei domiciliare (starea de fapt nu ma privea pe mine, iar propunerile nu au fost in acord cu cadrul factual), incălcand prevederile imperative ale 158, alin. 2 C. pr. pen.
  2. b) Nu a dorit sa observe că Referatul de încuviinţare a percheziţiei domiciliare din 25.01.2016 al DNA-ST Ploiesti nu era susţinut, in ce mă privea personal, cu probe ori date din care sa rezulte suspiciunea rezonabilă că as fi savarsit vreo infracţiune, ajutand/inlesnind, fară nicio chibzuinţă logico-juridica si fara a avea nicio suspiciune rezonabila / indicii temeinice / probe, la obţinerea de catre procurorii RĂILEANU, NEGULESCU si ONEA a autorizaţiei de percheziţie domiciliara.
  3. c) Mandatul de percheziţie domiciliară nr. 23/25.01.2016 emis de acest magistrat, fost ofiţer de Securitate, stabilit definitiv ca a făcut ”politie politică”, contravine, in procent de 90%, art. 158, alin. 7, lit. a) – k) C. pr. pen.

Astfel, mandatul nu contine:

          – scopul pentru care a fost emis;

calitatea pocesual penala a subsemnatului (legitimatio ad causam): faptuitor, suspect sau inculpat;

descrierea locului perchezitiei, mai ales ca nu era apartamentul meu, dreptul de folosinta fiind printr-un contract de comodat;

descrierea mea ca faptuitor, suspect, inculpatul care s-ar afla in locul perchezitionat (in conditiile in care au considerat ca sunt periculos, inarmat etc. atata timp cat au solicitat sprijinul … Brigazii Speciale de Interventie a Jandarmeriei Romane, ”Vlad Ţepes” Bucuresti, plutoanele fiind cu echipament specific antitero;

urmele savârsirii infracţiunii sau obiectele despre care se presupune ca exista in locul ce urmeaza a fi percheziţionat;

precizarea infractiunii presupus a fi fost savârsita.

Nota: In cele 19 file ale Referatului din 25.01.2016, numele GULIANU FLORIN este mentionat de numai 6 (şase) ori – o data in solicitarea din final – singura ”suspiciune rezonabila” pe care se întemeiaza cererea fiind ”infracţiunea” de a-i redacta lui TOADER CRISTINELîn baza dreptului fundamental constitutional de petitionare – acele materiale. Este complet neclară participaţia mea penală la vreo infractiune de şantaj şi nici nu se poate discerne care este autorul: Saghel sau Ispas!

Hilar, procurorii retin la fila 16, că SAGHEL EMANUEL ne-a pus la dispozitie, mie si lui TOADER CRISTINEL, ”informatii cu privire la procurorul NEGULESCU” şi NU INVERS!!!

  1. CONSTANTIN SORIN, comisar sef de politie, la data faptelor ofiţer de poliţie judiciară detasat la Serviciul Teritorial Ploieşti al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, in prezent avand încetat raportul de serviciu cu MAI, pentru savarsirea infracţiunilor de:

– Cercetare abuziva, faptă prev. si ped. de art. 280, alin. (2) C. pen., constand in aceea ca m-a audiat ca martor (nu-mi mai amintesc, probabil in luna aprilie 2016), dupa doua internari la Spitalul de Psihiatrie Voila Campina cu diagnosticul de episoade severe/majore de depresie recurenta pe fond organic. Afecţiunea s-a declansat avand ca etiologie[4]: trecerea abuziva in rezerva si celelalte masuri sanctionatorii anterioare acesteia, perchezitia abuziva din 27.01.2016, existenta ds. nr. 150/P/2014 in care nu mi s-a formulat, niciodata, vreo acuzaţie oficiala de savarsire a unei fapte penale si nu mi s-a identificat nicio vinovatie penala (faptuitor, suspect sau inculpat), cauza in care am fost introdus forţat si abuziv la ordinele lui COLDEA MIHAIL FLORIAN si KOVESI LAURA CODRUTA cu ”largul concurs” al col. MARIN CONSTANTIN si col. I.C.S., precum si al unor procurori de la DNA Ploiesti) si cu o a doua cauzalitate cu sorgintea in articolele de presa despre care fac vorbire in prezenta plangere penala.

Astfel, la 3 (trei luni) – perioada in care am fost internat in spital – dupa ce mi se efectuase perchezitia domiciliara (27.01.2016), dupa ce se realizase perchezitia informatica (22.02.2016) si mi se si restituise aparatura (09.03.2016), am fost citat la sediul ST Ploiesti al DNA unde s-a desfăsurat un simulacru de procedură de audiere, la aceasta fiind prezentă doar fizic, pur formal și procuroarea de caz, RĂILEANU CERASELA, care nu mi-a adresat nicio întrebare, de fapt nu a rostit nici măcar un cuvânt, stand ascunsă în față ecranului desktop-ului și simuland că redactează o lucrare. CONSTANTIN  SORIN a efectuat o audiere complet atipică, neintrebandu-mă despre săvârșirea vreunei infracțiuni (res probandae), de către mine sau alte persoane, întrega butaforie și tot scenariul fiind de intimidare. Chestiunile în discuție au fost în  legatură cu res probantes„faptele probatorii” care, astfel cum se cunoaste, în domeniul probaţiunii judiciare sunt fapte ce nu constituie raportul juridic dedus judecăţii (permit, prin dovedirea lor, doar să se tragă anumite concluzii în legătură cu raportul litigios), care mai sunt numite şi facta probantia. Ce am declarat eu, nu a condus la nimic palpabil in anchetă, deoarece nu aveam cunostintă decat despre chestiuni reziduale, periferice, dosarul penal avand cu totul alt continut decat aspectele care priveau persoana mea. Astfel, m-a audiat ”extra petitionem” (in afara celor cercetate/ urmarite in acel dosar penal, despre fapte care nu constituie infractiuni), or definitia martorului tocmai aceasta este: persoana care cunoaște și poate da relatii despre săvarșirea unei fapte penale. Sincer, ma asteptam sa fiu intrebat despre mult speculata complicitate la șantaj, sa aflu si eu cui i-am fost complice, în ce a constat ajutorul meu, care este latura penala a infractiunii[5] si cine a fost subiectul pasiv al acesteia. De asemenea, ma asteptam sa fiu chestionat despre scopul șantajului. Declaratia mea nici nu a fost inclusă în ds. nr. 150/P/2014 cu care a fost sesizat Tribunalul Prahova!!

Mai grav, prin intrebarile formulate, a incălcat regula imperativă Nemo testis idoneus in re sua„Nimeni nu poate fi martor în propria sa cauză”.

Notă: Obtinerea de catre dv. a acestei declaratii, vă va edifica complet cu privire la aceste sustineri ale mele.

În concluzie: ”Frustra probatur quod non relevat” („Proba este fără rezultat dacă nu este pertinentă”).

Este ofițerul de poliție judiciară care a participat și la percheziția în sistem informatic din 22.02.2016.

  • Favorizarea făptuitorului, faptă si ped. de art. 269 C. pen, in concurs formal de infractiuni cu Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri, faptă prev. si ped. de art. 275 C. pen., constand in
  1. a) Ajutorul dat făptuitorului NEGULESCU MIRCEA în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală si al tragerii la răspundere penală, precum si in scopul de a impiedica aflarea adevarului intr-o procedura judiciara, in legatura cu reţinerea şi ascunderea plangerii penale a numitului BUDUI RADU ADRIAN si a inscrisurilor probatorii. Astfel, comisarul sef de politie CONSTANTIN SORIN – in scopul ascunderii, creand doar o aparenta de legalitate impreuna cu procuroarea de caz, RĂILEANU CERASELA care a emis Ordonanta din 29.02.2016, la cererea lui NEGULESCU MIRCEA, a sustras mai multe inscrisuri mijloace de probă privind unele fapte penale săvârșite de NEGULESCU, depuse in dosar, ridicate cu ocazia perchezitiilor efectuate la ofiterii de politie SAGHEL MIHAIL EMANUEL si ISPAS CONSTANTIN.

  În Procesul verbal din 29.02.2016 întocmit în ds. nr. 308/P/2015CONSTANTIN  SORIN atestă că a ridicat de la ds. nr. 150/P/2014 al aceleiaşi unități de parchet: ”Plângerea numitului BUDUI RADU ADRIAN împotriva lui NEGULESCU – filă 25, Situațiile fiscale individuale ale contribuabilului NEGULESCU SONIA JANINA și NEGULESCU MIRCEA – filele 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45 și 46; Document ce conține date privind pe magistratul procuror NEGULESCU MIRCEA și pe ofițerul de poliție, cms. șef. IORDACHE MIHAI IULIANO – filele140, 142, 143, 144, 145, care au fost înlocuite cu copii.” (A se vedea înscrisul în mapa Anexă nr. 7).

   În opinia mea, scopul real a fost acela că dosarul nr. 150/P/2014 să nu fie transmis instanței de judecată având în cuprinsul sau înscrisuri acuzatoare la adresa lui NEGULESCU, mijloace de proba ridicate de la doi polițiști care îl lucrau informativ-operativ potrivit competențelor lor pentru criminalitate organizată, respectiv fapte de corupție, astfel încât să nu fie văzute de judecători, grefiere, avocați etc.

  1. b) Pe de altă parte, dar în aceeași ordine de idei,era clar că ofițerii de poliție SAGHEL (BCCO) și ISPAS (DGA), care începuseră informativ și pe procedură judiciară cercetarea faptelor sesizate de BUDUI RADU ADRIAN împotriva lui procurorului NEGULESCU, nu mai aveau posibilitatea obiectivă să continue lucrările începute (aceștia fiind reținuți și arestați), astfel încât, în loc să ”plimbe” documentele dintr-un dosar în altul, echipa de la DNA-ST Ploiești – luând la cunoștință despre posibilă săvârșire a unei fapte prevăzute de legea penală – trebuia să continue verificările/ cercetările pentru aflarea adevărului și soluționarea cauzei.
  2. HRISTEA GHEORGHE, comisar șef de poliție, la data faptelor ofițer de poliție judiciară detașat la Serviciul Teritorial Ploieşti al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în prezent având încetat raportul de serviciu cu M.A.I., care a încălcat, împreună cu NECULA SORINEL, comisar șef de poliție, prevederea art. 159, alin. 8 C. pr. pen.Percheziţia nu se mai efectuează dacă persoanele sau obiectele indicate în mandat sunt predate” constând în:

– Deoarece, în mandatul de percheziție, judecătorul nu indicase nimicmi-a cerut să-i pun la dispoziție, de-a valma, ce a crezut el de cuviință: droguri, stupefiante, arme, muniție, explozibil, alte substanțe interzise la deținere, documente clasificate, memorii / sesizări / petiții împotriva unor magistrați și ofițeri de poliție și, culmea !, ”alte obiecte care interesează cauza” (Care ”cauză”?! Pentru că în mandat nu era precizat nimic!).

– A încercat și insistat să ridice telefonul și tableta iPad (iOS) ale fiicei mele, GULIANU COSMINA OZANA, minoră, elevă clasa a IX, care nu era nominalizată în mandat, nu existau date sau suspiciuni că le-aș fi utilizat eu, determinând întârzierea copilului de la programul școlar din ziua de 27.01.2016.

– Deși le-am predat imediat tot ce mi-au cerut (consemnate în procesul-verbal) – , făcându-le observația că ceea ce mi-au cerut ar putea fi obiecte materiale ale unor infracțiuni de competența DIICOT, iar împrejurarea că am făcut memorii, petiții, sesizări, nu constituie nicio fapta prevăzută de legea penală – ,  aceștia au început, continuat și efectuat percheziția până la ora 12,20.

  1. NECULA SORINEL, comisar șef de poliție, la data faptelor ofițer de poliție judiciară detașat la Serviciul Teritorial Ploieşti al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în prezent având încetat raportul de serviciu cu M.A.I. și este salariat al SC CONPET SĂ Ploiești, cu sediul în str. Anul 1848, nr. 1 – 3, cod poștal 100559, Ploiești, jud. Prahova, care a încălcat, împreună cu colegul sau, HRISTEA GHEORGHE, prevederea art. 159, alin. 8 C. pr. pen.Percheziţia nu se mai efectuează dacă persoanele sau obiectele indicate în mandat sunt predate”. Considerațiile prezentate mai sus sunt valabile și la acest făptuitor.

Au mai găsit, firește, și alte înscrisuri despre care nu-mi puteam închipui că-i interesează, atâta timp cât nu știam de care infracțiune aș fi suspectat și nici ce caută, concret, mandatul fiind neconform/neregulat

  1. COLDEA MIHAIL FLORIAN, la data faptelor g-ral. lt. cu funcția de secretar de stat, prim-adjunct al directorului Serviciului Român de Informații, eliberat din funcție și trecut în rezervă prin două decrete prezidențiale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

– Instigare la abuz în serviciu, faptă prev. și ped. de art. 47 C. pen. rap. la art. 297 C. pen., în legătură cu dispozițiile date procurorilor DNA- Structura centrală și de la ST Ploiești – prin intermediul fostului procuror șef direcție, KÖVESI LAURA CODRUȚA și al comandanților UM 0735 Ploiești (Direcția Județeană de Informații Prahova a SRI), inițial col. MARIN CONSTANTIN (până în 01.07.2014, când a fost mutat pe o funcție similară la Direcția Județeană de Informații Dâmbovița a SRI, trecut în rezervă în decembrie 2016), ulterior, după 01.07.2014, până pe 09.05.2017col. I. S. –, de a mi se deschide abuziv două dosare penale (nr. 150/P/2014 – Ploiești și nr. 442/P/2015 – București) pentru fapte de corupție, pe care nu le-am săvârșit și de a i se raporta stadiul urmăririi penale și a i se transmite personal probele  obtinute[6],

Ruperea de sigilii, faptă prev. și ped. de art. 260 C. pen. constând în aceea că, la sediul SRI, a rupt sigiliile și semnăturile aplicate spre neschimbare pe plicurile, volumele/mapele cu înscrisuri ridicate de la domiciliul meu cu ocazia percheziției din 27.01.2016, efectuată în ds. nr. 150/P/2014, înscrisuri pe care ST Ploiești al DNA le-a transmis la ”Cabinet Prim Adjunct” al directorului SRI cu adresa nr. 150/P/2014 din 07.03.2016.

Răzbunarea pentru ajutorul dat justiţiei, faptă prev. si ped. de art. 274 C. pen., pe motiv că:

  1. a)Am sesizat (cu plângere penală și denunț) organele de urmărire penală în august 2014, respectiv PICCJ, care a declinat cauza la DNA – Structura centrală, Secția pentru combaterea infracțiunilor de corupție săvârșite de militari ( nr. 109/P/2014 la care s-a reunit ds. nr. 125/P/2014 format ca urmare a plângerii penale formulate de FLOREA DANIEL) pentru infracțiuni săvârșite de acest general și alți ofițeri din Serviciul Român de Informații, ca autori sau, după caz, în participație penală, inclusiv cu civili și magistrați, printre care și procurorul NEGULESCU MIRCEA; un demers similar l-a întreprins și FLOREA DANIEL, atât în dosarul susmenționat, cu plângere penală, cât și în ds. nr. 84/P/2014 prin denunț – încă din poziția de ofițer activ al SRI –, cauza care a fost reunită la ds. nr. 83/P/2014, deschisă că urmare a unui alt denunț, împotriva acelorași militari (cu unele excepții), depus de numitul GEANĂ DRAGOȘ MARIUS. Așadar, am fost 3 persoane care au sesizat: 3 denunțători, 2 dintre noi și cu plângere.  (A se vedea biblioraftul Anexa nr. 10)

Nota: Prin sintagma utilizată mai sus (”și alți ofițeri din Serviciul Român de Informații”), mă refer la: g-ral brig. Ghiță Vasile – șeful Direcției Generale Securitate Internă; Col. Pasăre Bogdan – șeful Direcției Generale Managementul Resurselor Umane și Organizare; cpt. Dămureanu George – șef birou avize NATO din cadrul DGSI, membru al comisiei de „verificare specială“; col. Anghel Gabriel – din Corpul de Control al directorului SRI, șeful comisiei de verificare specială; lt. col. Georgescu – Direcția Juridică, membru în comisia de „verificare specială“; lt. col. Dumitrescu Marian – șef Sector Juridic în cadrul DGSI, care a realizat interviul de securitate cu subsemnatul; col. Vrânceanu Marius – locțiitor al șefului Corpului de Control al SRI, șeful comisiei de soluționare a contestației formulate de mine împotriva sancțiunii disciplinare „mustrare scrisă“ și împotriva Ordinului directorului SRI nr. DP 054 din 27.02.2014 prin care am fost eliberat din functie si pus la dispozitie; cpt. Neagu Mihnea – șef Birou Juridic în cadrul DGSI, membru al comisiei de soluționare a contestației formulate de mine împotriva sancțiunii disciplinare „mustrare scrisă“ și împotriva Ordinului directorului SRI nr. DP 055 din 28.02.2014; mr. Alexandru George Bogdan – șef sector în cadrul Directiei de Securitate Interna, al doilea ofițer intervievator la interviul de securitate din iunie 2014.

  1. b)În 05.2014, când încă eram ofițer activ al SRI, am chemat  în judecată în contencios administrativ la Curtea de Apel Ploiești pe pârâtul Serviciul Român de Informații pentru anularea unor acte administrative de director prin care am fost sancționat disciplinar, eliberat din funcția de șef Sector Contraspionaj la SRI Prahova, pus la dispoziție, mutat disciplinar în altă garnizoană (București) decât cea de domiciliu (Ploiești), într-o specialitate militară neoperativă în care nu eram calificat și, finalmente, nu mi s-a revalidat certificatul de securitate pentru acces la informatii clasificate și am fost trecut în rezervă, din oficiu, din culpa mea exclusivă, cauză civilă în care am prezentat probe împotriva sa și a acelor altor ofițeri din conducerea SRI și a unor unități centrale (ds. nr. unic 395 / 42 / 2014 – fond și 395 / 42 / 2014* – rejudecare).
  2. c) La 26.08.2014 cu 4c – 20 / 159 și nr. 4c – 20 / 161 (la care mi s-a răspuns pe 29.09.2014) am sesizatComisia Comună Permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru Exercitarea Controlului Parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații cu unele abuzuri și alte fapte ilicite deosebit de grave, inclusiv de corupție, săvârșite de acești generali și ofițeri din cadrul SRI, atașând un material probator de 163 file.
  3. d) Am formulat și depus, împreună cu FLOREA DANIEL, la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității,cererea înregistrată cu  P 2551 / 14 din 27.08.2014 întemeiată pe prevederile art. 3, lit. h din OUG nr. 24/2008 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, de a se efectua verificări asupra ofițerului de Securitate MARIN CONSTANTINla acea dată ofițer SRI cu gradul de colonel, care – începând cu 01.07.2014 – îndeplinea funcția publică de șef al Direcției Județene de Informații Dâmbovița a SRI, anterior deținând funcția similară la Direcția Județeană de Informații Prahova. Am învederat că Serviciul Român de Informații „nu a solicitat C.N.S.A.S. verificarea col. MARIN CONSTANTIN anterior numirii acestuia în funcția de șef al Direcției Județene de Informații Prahova” (și nici ulterior!).

Am acuzat conducerea Serviciului Român de Informații că nu a solicitat CNSAS, în baza art. 5, alin. 1, teza a ÎI-a și alin. 4 din O.U.G. nr. 24/2008, aprobata prin Legea nr. 293/2008 verificarea colonelui SRI MARIN CONSTANTIN (fiul lui ___ și ____, născut la dată de ____, în Ploiești, CNP 16____1, domiciliat în sat ____ nr. ___, com. ____, jud. Prahova), cu ocazia numirii în funcția de șef al Direcției Județene de Informații Prahova (UM 0735 Ploiești) și, ulterior, șef al Direcției Județene de Informații Dâmboviţa (UM 0724 Târgovişte), funcții care se încadrează în prevederile art. 3 lit. h din actul normativ sus menționat, aprobat prin Legea nr. 293/2008.

Urmare demersului nostru, ofițerul a fost stabilit că a făcut poliție politică, respectiv că a încălcat drepturile și libertățile cetățenești în calitate de ofițer de Securitate (ds. nr. 5738/2/2017  al Curții de Apel BucureștiDecizia nr. 4987/18.12.2017).

A ocupat, deci, ilegal ambele functii de comandă!! Mai mult, in baza prevederilor imperative ale art. 27, alin. 2, nu avea dreptul să activeze în SRI![7].

Pentru săvârșirea de către membrii Biroului executiv al SRI a infracțiunii de Abuz în serviciu, la plângerea noastră penală, DNAServiciul pentru urmărirea infracțiunilor de corupție săvârșite de militari efectuează, de 2 ani, urmărirea penală in rem (cu tergiversări majore, evidente), în ds. nr. 104/P/2017.

  1. e) La data de01.2015,am înaintat Memoriul nr. DRAI/4690/20.01.2015 către Administrația Prezidențială – Președintele României, prezentând motivate și cu materiale de susținere / completare anexate / atașate, unele abuzuri și alte fapte ilicite deosebit de grave, inclusiv de corupție, săvârșite de generali și ofițeri din cadrul Serviciului Român de Informații. Președintele m-a informat, cu adresa DRAI/4690/24.02.201,  a trimis memoriul meu spre ”competentă” soluționare la … SRI !

Cu adresa nr. 54666/15.04.2015, SRI mi-a răspuns (în locul Președintelui României!) că nu am dreptate, că nu se confirmă nicio fapta dintre cele sesizate și m-a amenințat explicit, în finalul scrisorii, cu retorsiunea, prin tragerea mea la răspundere penală pentru fapte pe care nu le-a precizat[8].

Adresa mi-a fost ridicata cu ocazia perchezitiei din 27.01.2016 (pozitia nr. 57 din Procesul-verbal de perchezitie) si nu mi-a fost inapoiata, desi nu foloseste urmaririi penale si nu probeaza savarsirea vreunei infractiuni). – A se vedea in mapa Anexa nr. 7

Uzurparea de calităţi oficiale, faptă prev. si ped. de art. 258, alin. (1) C. pen. in concurs formal (art. 38, alin 2 C. pen.) cu infractiunea de Exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi, fapta prev. si ped. de art. 348 C. pen., constand in desfasurarea unor activităţi de urmarire penala pentru care legea prevede alte organe competente si în alte condiţii legale, legea specială prevazând că săvârşirea unor astfel de fapte se sancţionează potrivit legii penale.

Nota: Conform Legii nr. 14/1992, Serviciul Roman de Informatii nu poate avea atributii judiciare, nefiind un organ de urmarire penala, astfel ca nu poate exercita acte de urmarire penala, separat sau in colaborare cu procurorii si, implicit, nu poate strange si administra probe referitoare la o cauza penala. 

 

  1. TOADER CRISTINEL, nascut la data de ____ în orasul ___, CNP 17____6, domiciliat in ___, str. ____ nr. ___, et. __, ap. ___, jud. Prahova, CI seria ___, nr. ___eliberata de SPCLEP ____ la ____, cu adresa de corespondenta aleasa în Ploiesti, ____, jud. Prahova pentru săvârșirea infracțiunilor de:

           – Mărturia mincinoasă, faptă prev. si ped. de art. 273 alin. 1 C. pen., în concurs formal de infractiuni cu

– Inducere în eroare a organelor judiciare, faptă prev. și ped. de art. 268, alin. 1 C. pen., comise prin declaraţia de martor – denunţul împotriva mea, din 25.11.2015, in ds. nr. 150/P/2014 al DNA-ST Ploiesti, cu privire la existenţa unei fapte prevăzute de legea penală ori în legătură cu săvârşirea unei asemenea fapte de către subsemnatul GULIANU FLORIN, cunoscând că aceasta este nereală.

Mențin acuzația împotriva susnumitului până la proba contrarie, respectiv aceea că asupra sa s-a săvârșit infracțiunea de cercetare abuzivă prev. și ped. de art. 280 C. pen. În acest sens, în ds. nr. 150/P/2014  al Serviciului Teritorial Ploieşti al DNA, procurorul NEGULESCU MIRCEA l-a ameninţat şi forţat să dea mai multe declaraţii, printre care şi cea din data de 25.11.2015, în care, pe de o parte, a fost obligat să declare unele aspecte neconforme adevărului şi, pe de altă parte, în plus, s-au şi făcut consemnări care nu sunt conforme cu cele declarate verbal de  TOADER CRISTINEL. În acea perioada, TOADER era într-o stare emoţională profund negativă, după arestul preventiv, ulterior arestului la domiciliu și susține că ar fi fost amenințat cu o nouă  masură  privativă  de libertate dacă nu declară / denunță faptele săvârșite de GULIANU FLORIN (această împrejurare am declarat-o în față dv. pe data de 08.11.2018, în ds. nr. 45/P/2018 și este confirmată și de e-mailurile trimise mie de TOADER CRISTINEL după ce mi s-a făcut percheziția în baza declarației sale din 25.11.2015; în Anexa nr. 9 se regasesc aceste e-mail-uri). Procurorul de caz, RĂILEANU CERASELA, a cunoscut cu certitudine situatia, dar a acceptat ilegal / neprocedural imixtiunea abuzivă în dosarul său a lui NEGULESCU MIRCEA. TOADER CRISTINEL sustine că, la sediul DNA –  S. T. Ploieşti, convocările erau făcute telefonic tot de procurorul NEGULESCU MIRCEA, care il introducea în biroul doamnei procuror de caz, dar tot el audia.

Aşadar, în această modalitate de cercetare abuzivă, a fost determinat să dea două declaraţii de martor, interpretate forţat ca DENUNŢ, pe baza cărora s-au făcut percheziţii domiciliare la noi, foştii ofiţeri SRI, care nu am avut vreodată vreo calitate procesuală în cauză şi nicio legătură de natură infracţională cu suspecţii / inculpaţii din dosar. (a se vedea în mapa Anexă nr. 7, ”Referatul cu propunerea de incuviintare a perchezitiei domiciliare din data de 25.01.2016” semnat de procurorii ONEA LUCIAN GABRIEL şi RAILEANU CERASELA).

  1. SAGHEL EMANUEL, fiul lui ____ si ____, născut la data de ____ în ____, jud. Dâmbovita, CNP 17____8, domiciliat în com. ____, sat. ____, nr. ___, jud. Dâmbovita, cu reşedinta în Ploieşti, ____, nr. ___, bl. ___, ap. __, jud Prahova, comisar şef de politie, fost şef Serviciu Combaterea Criminalitatii Economice in cadrul BCCO Prahova, avand raporturile de serviciu suspendate pentru săvârșirea infracțiunilor:

Mărturia mincinoasă, faptă prev. si ped. de art. 273 C. pen.,

– Inducerea în eroare a organelor judiciare, faptă prev. și ped. de art. 268 C. pen., deoarece, asa cum rezulta din adresa nr. 150/P/2014 din 06.06.2017 a DNA-ST Ploiesti ca răspuns la cererea mea din 23.05.2017, parchetul s-ar fi aflat în imposibilitatea de a-mi restitui inscrisurile ridicate de la domiciliul meu la perchezitia din 27.01.2016, deoarece acestea nu se mai afla in gestiunea sa, ca urmare a unei dispozitii a Rechizitoriului nr. 150/P/2014 din 16.12.2016, respectiv: ”Disjungerea cauzei si declinarea competentei de solutionare in favoarea Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul pentru efectuarea urmaririi penale in cauze privind infractiunile de coruptie savarsite de militari, pentru efectuarea de cercetari sub aspectul savarsirii infractiunii prev. de art. 12, lit. b, teza a II-a din Legea nr. 78/2000, în legatura cu denuntul formulat de numitul Saghel Mihail Emanuel, (s.n.), respectiv sub aspectul savarsirii infractiunilor de divulgarea informatiilor secrete de stat, prevazuta de art. 303 alin. 2 Cod penal si sustragerea sau distrugerea de inscrisuri prevazuta de art. 259 alin. 2 Codul penal, in legatura cu inscrisurile identificate si ridicate de la domiciliile/imobilele detinute ori folosite de numitii FLOREA DANIEL si GULIANU FLORIN – fosti angajati ai SRI Prahova”.

Această acuzatie subzistă pană la proba contrarie, respectiv aceea că asupra sa s-a savarsit infractiunea de cercetare abuzivă prev. si ped de art. 280 C. pen.

Acestora li se adaugă:

  1. ________ si

 

  1. MARIN CONSTANTIN, colonel SRI în rezervă, fiul lui ___ și ____, născut la data de ____ în Ploiești, CNP 16_____1, domiciliat în sat ____, nr. ___, com. ___, jud. Prahova.

Înțeleg să formulez prezența plângere și:

  1. Împotriva directorilor / redactorilor sefi / jurnaliştilor publicaţiilor mass-media audio-vizuale precizate in prezenta plangere, pentru savarsirea infractiunii de Divulgarea informatiilor secrete de serviciu sau nepublice, faptă prev. si ped. de art. 304, alin. (2) Cod penal, divulgand, fără drept, informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, despre care au luat la cunostinta ilegal, pe canale de informare neinstitutionale si pe care aveau obligatia să le protejeze.
  2. Asumandu-mi calitatea de persoana vatamata – si deoarece inţeleg sa exercit si acţiunea civila in condiţiile art. 20, alin. 1, art. 84, avand in vedere drepturile mele procesuale prev. de art. 85, cu trimitere la art. 81, toate din C. pr. pen. – , solicit introducerea in cauza, ca parte responsabila civilmente, în înţelesul art. 21, alin. (1) si (2) C. pr. pen., a Direcţiei Naţionale Anticorupţie din cadrul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

                    SECVENŢA a II-a:

Pe de alta parte, înţeleg sa îndrept prezenta plangere penală si împotriva procurorilor din cadrul Directiei Nationale Anticorupţie – Structura Centrală, Secţia de Combatere a Corupţiei:

  • IONESCU RADU și
  • VOLINTIRU DĂNUŢ – procuror șef secţie,
  • a procurorului BENDEAC IULIANA, care în 2014 îndeplinea funcţia de procuror șef secţie,
  • a altor magistraţi de la Curtea de Apel Bucuresti – pe care vă rog a îi identifica dv., toţi deoarece, în urmarire penala nr. 442/P/2015 si ds. instanta nr. 4841/2/2014, au înfrânt dispozițiile art. 53, alin. 2 – Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi” din Constituţia României

și au savârșit urmatoarele infracțiuni, complementare celor din ds. nr. 150/P/2014

Abuz în serviciu, faptă prev. si ped. de art. 297, alin. (1)  C. pen., combinat cu art. 14 CEDO si art. 1 din Protocolul nr. 12 adițional la CEDO { a) a îndeplinit unele acte procesual penale personal, in mod vădit defectuos, respectiv b) a aprobat/avizat, cu rea credință si bună stiință, acte penale intocmite defectuos de procurorul din subordine, cunoscand ca atestă imprejurari factuale contrare adevărului și se bazeaza pe probe ticluite și pe suspiciuni totalmente nerezonabile și c) au încalcat termenul maximal de 10 zile după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, în care procurorul era obligat să mă informeze, ca subiect al unui mandat, despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa mea }, toate în ds. nr. 442/P/2015 al DNA – Sectia de Combatere a Coruptiei;

  • Cercetare abuziva, faptă și ped. de art. 280, alin. (2) C. pen. (ticluirea de probe nereale pentru susținerea falsă a acuzațiilor care mi s-au adus în ds. nr. 442/P/2015 al DNA-Sectia de Combatere a Coruptiei).

       Încadrarea juridică a faptelor este, desigur, preliminară, pur orientativă, pentru a-mi permite o structurare a conținutului  acestei plângeri penale. De altfel, operațiunea este apanajul legal al organelor judiciare

IN FAPT:

Prin adresa nr. 442/P/2015 din 22.04.2019 a DNA – Sectia de Combatere a Coruptiei mi s-a comunicat că asupra mea ”s-au autorizat măsuri de supraveghere tehnică dupa cum urmează:

– pentru perioada 27.07.2014 – 26.08.2014 inclusiv, prin Încheierea nr. 177 din 24.07.2014 emisă în dosarul nr. 4841/2/2014, judecătorul de drepturi și libertăti de la Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a II-a Penală a autorizat interceptarea, înregistrarea si localizarea convorbirilor și mesajelor SMS efectuate de la posturile telefonice ______ și ______, localizarea sau urmărirea prin GPS sau mijloace tehnice, inclusiv supravegherea video, audio sau prin fotografiere a convorbirilor și/sau comunicărilor purtate în mediul ambiental de dv. în legătura cu faptele care fac obiectul cauzei, precum și cu orice alte persoane în legatură cu obiectul cauzei.

– măsurile de supraveghere tehnică mai sus mentionate au fost prelungite pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 26.08.2014 până la data de 24.09.2014, prin Încheierea nr. 202 din 26.08.2014, în baza căreia a fost emis Mandatul de supraveghere tehnică nr. 200/UP/26.08.2014.”

 

Față de continutul acestei adrese, vă rog a-mi permite să nu fac prea multe comentarii personale, ci doar să prezint constătarile pe care le impune acest text:

  1. În primul rând, am aflat pentru prima dată că am si un al doilea dosar penal (relativ in aceeasi perioadă cu primul) despre care nu am avut cunostintă pana in 24.04.2019 (cand mi-a fost inmanată adresa din 22.04.2019).
  2. În al doilea rând, ds. pen. în care Sectia de Combatere a Coruptiei îmi face informarea, este din 2015 (nr. 442/P/2015), iar supravegherea tehnică s-a autorizat în 2014.

Rezultă că măsura s-a solicitat și autorizat fară a fi incepută urmarirea penală, contrar art. 140. C. pr. pen.Procedura de emitere a mandatului de supraveghere tehnică care prevede:

(1) Supravegherea tehnică poate fi dispusă în cursul urmaririi penale. (s. n.)

Ar fi ilogic/aberant să mi se facă comunicarea într-un dosar, iar urmarirea penală in rem să fi fost incepută în alt dosar.

  1. Supravegherea tehnică initială incepută in 27.07.2014, nu a fost autorizata prin mandat. Numai prelungirea cu 30 de zile a fost autorizata prin Mandatul de supraveghere tehnică nr. 200/UP/26.08.2014.
  2. Având în vedere căjudecătorul de drepturi și libertăți care autorizează supravegherea tehnică este de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță sau de la instanța corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripție se află sediul parchetului din care face parte procurorul care a formulat cererea, observăm că procurorul s-a adresat Curții de Apel București – Secția Penală.

Alegerea instanței la un asemenea nivel ierarhic este o mare enigmă, deoarece curtea de apel, conform art. 38 – Competenţa curţii de apel  din C. pr. pen., judecă în primă instanţă:

(1) a) infracţiunile prevăzute de Codul penal la art. 394-397, 399-412 şi 438-445;

  1. b) infracţiunile privind securitatea naţională a României, prevăzute în legi speciale;
  2. c) infracţiunile săvârşite de judecătorii de la judecătorii, tribunale şi de procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe;
  3. d) infracţiunile săvârşite de avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti, de controlorii financiari ai Curţii de Conturi, precum şi auditori publici externi;
  4. e) infracţiunile săvârşite de şefii cultelorreligioase organizate în condiţiile legii şi de ceilalţi membri ai înaltului cler, care au cel puţin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia;
  5. f) infracţiunile săvârşite de magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, precum şi de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe;
  6. g) infracţiunile săvârşite de membrii Curţii de Conturi, de preşedintele Consiliului Legislativ, de Avocatul Poporului, de adjuncţii Avocatului Poporului şi de chestori;
  7. h) cererile de strămutare, în cazurile prevăzute de lege.
    Pe cale de consecinţă:
  • Infracţiunile prevazute la a) si b), cu certitudine nu le-am savarsit;
  • Chiar dacă – dintr-o imaginaţie bogată, vecină cu patologicul ori literatura SF, a echipei mixte procuror DNA-ofiţer SRI – , putea rezulta ”suspiciunea rezonabilă ca le voi fi fost săvarsit, atunci competenţa de soluţionare a cauzei trebuia declinată fie către DIICOT – Structura centrală, fie, după caz, la Secţia de Urmarire Penală a PICCJ; procurorul îşi verifică, cu prioritate într-o procedură judiciară, competenţa după materie si cea teritorială.
  • Savarşirea ori suspiciunea ca aş fi putut săvarşi una dintre infracţiunile enumerate la c)h) este totalmente exclusă în mod obiectiv (motivatia ar fi superfluă, deoarece legiuitorul a avut in vedere criteriul ratione personae).
  • Nu este dată în competența acestei instanțe, curtea de apel, nicio infracțiune de corupție după calitatea de pensionar a persoanei !

Or, persoana împotriva careia se dispune masura este determinantă în stabilirea competentei de emitere a mandatului de supraveghere tehnica, şi nu alte persoane (nedefinite si nelimitate ca numar) cu care eu aş putea interfera în savarsirea unei fapte penale inchipuite (ministri, procurori de inalta curte, judecatori de tribunale, presedinti de instante, chestori de politie etc. etc.)

Nu în ultimul rand, cunoscand ca cererea formulata de procuror trebuie sa cuprinda: indicarea masurilor de supraveghere tehnica care se solicita a fi dispuse, numele sau alte date de identificare a persoanei împotriva careia se dispune masura, daca sunt cunoscute, indicarea probelor ori a datelor din care rezulta suspiciunea rezonabila cu privire la savarsirea unei infractiuni pentru care se poate dispune masura, indicarea faptei şi a incadrarii juridice, iar, in cazul masurii supravegherii video, audio sau prin fotografiere, daca se solicita si incuviintarea ca organele de urmarire penala sa
patrunda in spatii private indicate pentru a activa sau a dezactiva mijloacele tehnice ce urmeaza a fi folosite pentru executarea masurii supravegherii tehnice, este necesara motivarea caracterului proportional şi subsidiar al masurii.

Este greu de imaginat cum a motivat procurorul caracterul proportional şi subsidiar al masurii, dacă nu era competent material să efectueze urmărirea penală. Și, aici, revin și mă întreb: care urmărire penală, pentru că, în 2014, nu era deschis ds. nr. 442/P/2015 în care, evident, UP a început în 2015. Aceleași probleme de procedura și logica juridica se ridica și in ceea ce-l priveste pe judecatorul de drepturi si libertati de la Curtea de Apel București. Trebuia sa constate ca este imposibila dispunerea măsurilor speciale în alt cadru decat cel al urmăririi penale, asta insemnand că doar existenta suspiciunii nu este îndestulătoare. Ar fi extrem de interesant de cunoscut pe ce s-a bazat acesta când a apreciat că cererea este întemeiată și a dispus, prin Încheiere, admiterea cererii procurorului și emiterea de îndată a mandatului de supraveghere tehnică.

Reiterez că prima dată a uitat să emită mandat. Sau l-a pierdut procurorul! Oricum, din adresa de comunicare/informare nu rezultă.

Asemenea abuzuri au loc atunci când Parlamentul / Guvernul nu respectă Constituția în procesul de legiferare, respectiv, aici, accesul liber la justiție, prevăzând în mod stalinist că:

”Încheierea prin care judecătorul de drepturi și libertăți se pronunță asupra măsurilor de supraveghere tehnică nu este supusă cailor de atac.” 

Abia in 2016, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 145, care nu permite contestarea legalităţii măsurii supravegherii tehnice de către persoana vizată de aceasta, care nu are calitatea de inculpat, este neconstituţională.

       Mai mult – mai ales că eu, ca ofiter de informatii care cunosteam modul de gandire al celor de la securitate interna, uzantele si cazuistica precedentă a Serviciului – aveam cvasi-certitudinea ca sunt subiectul unei supravegheri tehnice şi vă asigur ca stiu exact cu cine am comunicat si ce am discutat in acea perioadă, astfel că nu înțeleg de loc pe ce s-a bazat prelungirea cu 30 de zile a executării măsurii de supraveghere tehnică!!

În altă ordine de idei, eu sunt în totală necunoştință dacă dosarele vizează aceleași infracțiuni de corupție (această din cauza carențelor grave din activitatea DNA în ceea ce privește informarea/comunicarea actelor de procedura penală), dar există un principiu Nemo debet bis puniri pro uno delicto”„Nimeni nu trebuie să fie pedepsit de două ori pentru o singură infracţiune”.

  1. S-au încalcat prevederile a 145 C. pr. Pen – Informarea persoanei supravegheate:

“(1) După încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe fiecare subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa.”

Îmi este imposibil să cred (și pentru orice om rațional ar fi incredibil), că procurorii s-au prevalat, cu temeinicie, pe realitatea (și nu închipuirile SRI) faptelor/împrejurărilor prevăzute de alin. 4 al aceluiași articol“(4) Procurorul poate să amâne motivat efectuarea informării sau a prezentării suporturilor pe care sunt stocate activităţile de supraveghere tehnică ori a proceselor-verbale de redare, dacă aceasta ar putea conduce la:

  1. a) perturbarea sau periclitarea bunei desfăşurări a urmăririi penale în cauză;
  2. b) punerea în pericol a siguranţei victimei, a martorilor sau a membrilor familiilor acestora;
  3. c) dificultăţi în supravegherea tehnică asupra altor persoane implicate în cauză.

Aceasta din urmatoarele motive:

  • O urmărire penală nu durează o jumătate de deceniu, adică fix4 ani, 6 luni și 28 zile,pentru a se susține plauzibil că avea loc perturbarea sau periclitarea bunei desfăşurări a urmăririi penale într-o cauză de corupție. Nu este nici dosarul “Revoluției”, nici al “Mineriadelor”, nici un caz de acțiune de spionaj a Federației Ruse în România și, nici măcar, al unui omor calificat cu A. N.!!). Este în discuție ”durata rezonabilă” a urmăririi penale. Or, nici astăzi, în luna mai a anului de gratie 2019 urmăririrea penală nu s-a terminat , cu atât mai putin cauza nu este clasată.
  • Eu nu știu nici care este infracțiunea “suspicionată”, cu atât mai puțin aș fi avut posibilitatea să cunosc “victima”, “martorii” sau pe “membrii familiilor acestora” pentru a le puneîn pericol a siguranţa”.

Complet hilar, dacă nu ar fi dramatic pentru mine, prin urmările unor astfel de abuzuri!  

Pe acest fond, după momentul informării, refuz a mă prevala de dreptul de a lua cunoştinţă, la cerere, în 20 de zile, de conţinutul proceselor-verbale în care sunt consemnate activităţile de supraveghere tehnică efectuate, ascultarea convorbirilor, comunicărilor sau conversaţiilor ori vizionarea imaginilor rezultate din activitatea de supraveghere tehnică, considerând că ar fi un demers care să legitimeze bătaia de joc a SRI și DNA, la adresa mea, timp de 5 ani. 

CONSIDERAȚII CARE CONTEXTUALIZEAZĂ CAUZELE ȘI ÎMPREJURĂRILE SĂVÂRȘIRII ACESTOR INFRACȚIUNI ASUPRA MEA:

Din poziția de persoană vătămată, intenționez să vă elucidez acum, după ce ați efectuat urmăririle penale în mai multe cauze privindu-i pe susnumitii făptuitori, „mecanismul” și „cheia”, desigur în accepțiunea mea, acestei spețe, ca un bun cunoscător din interior – timp de aproximativ 19 ani – al modului / modalităților neoficiale, nevăzute și neștiute de funcționare / acțiune, în anumite cazuri, ale sistemului SRI și nu numai.

Îmi cer scuze că prezenta plângere penală:

  1. O depun târziu, pentru că, inițial, nu am dorit să formulez această sesizare, mai ales că:
  2. a) am fost audiat de dv. pe 11.2018 in ds. nr. 45/P/2018, declarand ca martor majoritatea aspectelor relevante, dar doar pe un ”segment” al faptelor și
  3. b) am mari probleme de sănătate după ce am fost supus la 4 (patru) intervenții chirurgicale oncologicela Spitalul Județean de Urgență Ploiești și Institutul Oncologic Fundeni-București, fiind diagnosticat cu cancer de piele (melanom malign)[9]. (A se vedea inscrisurile din mapa Anexa nr. 12 si 12 bis).

Vă confiez că m-am hotarât în data de 24.04.2019, când am primit adresa nr. 442/P/2015 din 22.04.2019 a DNA – Secția de Combatere a Corupției, prin care mi s-a comunicat că asupra mea ”s-au autorizat măsuri de supraveghere tehnică”. 

  1. Am redactat-o într-o manieră exhaustivă pentru că, având în vedere prognosticul foarte scurt de viață indicat de toți medicii curanți (de familie, de chirurgie plastică, de oncologie medicală, de chirurgie oncologică și  anatomopatologi) pentru cancerul de piele care mi s-a declanșat în anii 2014-2015 (toate studiile și statisticile medicale indică o rată de supraviețuire în medie de 5 ani),apreciez că esteultimul meu moment oportun și pertinent în care să prezint adevărul cu privire la ceea ce mi s-a întâmplat.

Nota: https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/melanom-malign; https://raportuldegarda.ro/articol/cele-mai-agresive-tumori-de-piele-melanomul-malign-și-carcinomul-cu-celule-merkel-diferențe-și-asemănări/; https://www.unică.ro/știri-pe-scurt/srmedcc-80-paciențîi-români-melanom-malign-speranța-viață-5-ani-19710

Vreau să am conștiința împăcată că, pentru ceea ce am greșit, am fost sancționat legal și cu temeinicie, dar – mai ales – doresc ca, pentru faptele pe care nu le-am comis și pentru care nu sunt vinovat, inventate de SRI-DNA, să nu rămân blamat public față de colegi și prieteni, dar mai ales față de copilul meu. 

Ar constitui o minimă reparație morală. Aceasta nu este o captatio benevolentiae!!

Pe de altă parte, doresc a devoala procurorului căruia i se va repartiza cauza că, sub masca reformei instituționale destinată modernizării și eficientizării SRI, au fost create unele mecanisme juridice care – utilizate cu rea credință, acționate din orgolii personale și răzbunare de către unele cadre din conducerea SRI, sprijinite de ofițeri obedienți / slugarnici, carieriști și străini principiilor de deontologie profesională, prezervarea valorilor (versus eradicarea semidoctismului și imposturii în SRI), asigurarea riguroasă a legalitățîi – au condus, simptomatic, la îndepărtarea abuzivă din funcții a unor ofițeri considerați incomozi, fie prin eliberarea din funcție, fie prin deja celebra „ventilare” (fosta ”rotire a cadrelor” din PCR) inventată, chipurile, de un „expert” britanic, fost consultant al SRI și chiar la îndepărtarea lor din sistem, prin trecerea arbitrară în rezervă, sau, mai rafinat, prin supunerea la presiuni și amenințări (directe sau voalate/subliminale), forțându-li-se demisia.

Fără teamă de a greși, afirm că au fost îndepărtate abuziv din sistem multe cadre militare cu o largă deschidere intelectuală și temeinică pregătire profesională, dar care erau considerate incomode deoarece au avut verticalitate morală și profesională, exprimându-și punctele de vedere în mod corect, cu argumente legale și faptice, fără a fi dispuse la compromisuri contrare interesului Serviciului, imaginii acestuia ori de fraudare a legii, sub aspectul acțiunilor și rezultatelor.

Pe lângă întregul cortegiu de sancțiuni disciplinare și alte măsuri represive, șicanatorii, vă rog să observați că retorsiunea a luat forme grotesti: g-ral. lt. COLDEAcol. MARIN CONSTANTIN și col. I.C.S., sprijiniți de KÖVESI LAURA CODRUȚA, mi-au ”fabricat” două dosare penale:

ds. pen. nr. 150/P/2014 al Serviciului Teritorial Ploiești, în care – fără a avea calitatea de suspect ori inculpat, nici măcar de martor –, am fost percheziționat domiciliar pe 27.01.2016, cauza fiind declinată in decembrie 2016 la DNA – Structura centrală, unde ”zace” și acum în nelucrare de 5 ani.

ds. pen. nr. 442/P/2015 al Secției de Combatere a Corupției a DNA- Structura centrală.

 Din constatările personale și din discuțiile cu colegii avizați și de bună credință, la rândul lor buni cunoscători ai abuzurilor SRI, rezultă că instituția a acționat împotriva mea cu o mulțime de slujbași obedienți (a se vedea experimentul japonez ”maimuța cu nr. 100”!!), fiind un egregor malefic, o masă amorfă în imanență de neoprit. Exemplific cu doar trei anomalii care depășesc sfera de ilegal/ abuziv și trec într-un registru imoral de ură și răzbunare cu orice preț/risc:

  1. a) Mandatul de percheziție domiciliarăa fost emis de judecătorul de drepturi și libertăți TRANDAFIRESCU ZINICA, fosta mea colegă la SRI Prahova, anterior fosta colegă la Securitatea Prahova cu  MARIN CONSTANTIN, care a primit definitiv și irevocabil, calitatea de agent al Securitățîi că organ represiv al regimului comunist și de încălcare a drepturilor și libertăților cetățeneștide la CNSAS, Curtea de Apel București și, în recurs, de la ICCJ. Mandatul nu respectă niciuna dintre condițiile de conținut prevăzute de art. 158 C. pr. pen.!
  2. b) S-a solicitat de către Secția de Combatere a Corupției a DNA – Structura centrală (și judecătorul de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel București a emis) un mandat inițial de supraveghere tehnică pentru 30 de zile și, apoi, unul de prelungire cu încă 30 de zile, ambele în 2014, deși dosarul in care s-au cerut este înregistrat în 2015. Eu sunt informat după o jumătate de deceniu (și nu în 10 de la finalizarea supravegherii) într-un dosar din … 2015! Supravegherea tehnica a executat-o SRI, deși nu este organ de urmarire penala, nu are dreptul să efectueze acte de urmarire penală.
  3. c) Acuzațiile SRI,de divulgare a informațiilor secrete de stat (preluate slugarnic de procurorii DNA– care, oricum, nu au competență materială a efectua urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de  303, alin 2 Cod penal) – reprezintă o marotă a cvasi-totalității conducerilor SRI de până în prezent, inoculate de fantasmagoriile generate de gândirea bolnăvicioasă a ofițerilor din Direcția Generală de Securitate Internă a SRI, aproape toți foști securiști de-a lungul vremii ori securistoizi, pe care o utilizează împotriva ofițerilor incomozi, fără excepție, ca un leit-motiv.

În obsesia lor, pe toți cei care sesizează infracțiuni și derapaje de la misiunea legală a SRI sau/și acționează în judecată instituția, îi califică a fi  – fără drept de apel – trădători, infractori care divulgă, diseminează, dețin secrete de stat sustrase din SRI.

Notă importantă: În ceea ce mă privește, în furia lor oarbă, ofițeri SRI si procurori DNA, au scăpat din vedere că, încă din 2013-2014, SRI nu mai utilizează suportul hârtie pentru documente/rapoarte/informații. Toate sunt digitalizate, în sisteme informatizate (SIIGSRI și SMED). Așadar, la percheziția domiciliară, ce înscrisuri sperau să găsească, dacă nu se mai  utiliza de 2-3 ani hârtia în SRI! Incompetență în stare pură!

Pe lângă aceasta, la col. MARIN CONSTANTIN existau, în plus, și alte spaime, respectiv acesta avea repetate reprezentări personale potrivit cărora funcția sa era, ciclic, amenințată și, sistematic, cineva acționa (obligatoriu subversiv) pentru a-l înlocui / schimba din funcție. Un fel de comportament obsesiv-compulsiv

ÎN FAPT (pt. SECVENŢA I)

  1. În data de 27.01.2016, subsemnatul col. (r) GULIANU FLORIN, și fostul meu coleg de la SRI, mr. (r) DANIEL FLOREA, domiciliat în satul ___ nr. ___, com. ___, jud. Prahova, legitimat cu CI seria ___ nr. ___, am făcut obiectul unor proceduri judiciare, respectiv o suită de percheziții care au fost efectuate de către DNA ST Ploiești la domiciliul meu și al familiei mele din Ploiesti, B-dul Republicii (de unde, de rușine, m-am mutat intre timp) și la domiciliile/proprietațile lui FLOREA DANIEL și ale sotiei sale, FLOREA MALINA, ofiter activ al Serviciului Roman de Informatii (calitate care impunea un mandat emis de un magistrat militar), din Ploiești și din localitatea ____-Prahova, dar și la alte locuințe aparținând rudelor acestuia.

Procedurile de percheziție domiciliară au fost efectuate abuziv, cu nerespectarea prevederilor constitușionale și procedurii penale, în ds. nr. 150/P/2014 al acestei unități de parchet, în care, in acel moment, nu aveam nicio calitate procesual penala (faptuitor, suspect, inculpat), și nici ulterior, fiind audiat o singura data in calitate de … martor[10].

In dimineata zilei respective (sau, posibil, cu o seara inainte), au fost divulgate fara drept, informatii confidentiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmeaza sa se administreze o proba in urmarirea penala, respectiv perchezitiile.

Au fost scurse informatii confidentiale din ancheta penala catre publicatii „de casa” ale DNA, in afara cadrului legal:

Digi 24 (ora 7:00);

Antena 3 (07:16);

–  Ştiri pe surse.ro (07:34, Florin Puscas);

Ziare.com (07:46, potrivit unor surse citate de AGERPRES”);

–  Agenţia de presă AGERPRES Bucureşti (08:04, care – dupa ce indica in subtitlu surse judiciare – incepe articolul cu dezinformarea ”Potrivit unui comunicat de presa al DNA.”, in conditiile in care Comunicatul oficial nr. 58/VIII/3 a fost postat pe site-ul parchetului la ora 10,00 !!);

Libertatea (08:16);

România TV – RTv (08:11, redactor Iulian Tudor);

România Liberă (08:11 – initial a publicat stirea in timpul perchezitiei si a actualizat-o la 17:24, redactori Ondine Ghergut, Roxana Petre);

Stirile PRO TV (08;28, sursa AGERPRES);

Click.ro (8:43, redactor Carmen Stefan);

Ulterior, știrea a fost preluată de alte publicatii on-line si televiziuni, prin ”rostogolire”:

– Adevărul (10:25, redactor Dana Mihai, tot din ”surse din anchetă”, deși fusese postat Comunicatul oficial pe site-ul DNA!!);

Nota: Dana a fost așa de grăbită, că nici Comunicatul DNA nu l-a citit cu atenție! Infracțiunile nu erau de ”corupție” ci ”asimilate celor de corupție”. Această mențiune o fac nu pentru că s-ar schimbă cu ceva fondul problemei, dar doresc să arăt cât de ”profesioniști” și ”responsabili” sunt unii care se autointitulează ”ziariști”, ”jurnaliști”. 

   – Evenimentul Zilei (nu cunosc ora, dar tot în dimineață zilei de 27.01.2016, redactor Violetă Fotache);

– Mediafax (nu cunosc ora, dar tot în dimineață zilei de 27.01.2016, redactor Daciana Ilie);

             Cotidianul (nu cunosc ora, surse judiare) etc.

Toate publicațiile, ignorând prev. art. 304, alin. 2 Cod penal, luând la cunoștință neoficial de la procurorii DNA Ploiești despre aceste date/informații, le-au divulgat, fără drept, acestea nefiind destinate publicității, respectiv că se efectuează percheziții la foști ofițeri SRI, angajați ai Poliției Locale Ploiești, într-un dosar penal în care se fac cercetări cu privire la infracțiunea de șantaj, toate omițând să menționeze că persoanele percheziționate nu aveau calitatea de făptuitori, suspecți sau inculpați, noi fiind, ulterior percheziției, citați ca martori în caz, dar din prezentarea știrilor de presă rezulta că eu și colegul meu eram suspecți într-o cauză penală. Imaginea noastră publică a avut serios de suferit, întrucât eram cunoscuți tocmai pentru spiritul justițiar și respectarea fără excepții a legii, fiind asimilați drept avertizori publici și nu prezumtivi infractori. (A se vedea mapa Anexa nr. 5).

Trebuie precizat că, în cadrul DNA, funcționează un Birou de informare și relații publice care asigură legătura cu publicul și cu instituțiile media, astfel că activitatea de comunicare este unitară, instituţională şi nu haotică şi arbitrară.

Printre principiile clamate că ar fundamenta activitatea de comunicare a Direcției Naționale Anticoruptie se regăsesc respectarea drepturilor persoanelor implicate în cauză. Acest principiu a fost respectat de DNA în Comunicatul oficial nr. 58/VIII/3 postat pe site-ul instituţiei pe data de 27.01.2016 la ora 10,00, referitor la derularea procedurilor de percheziție domiciliară precizate anterior.

       Vă rog să observaţi că, în conţinutul acestui Comunicat, DNA – Biroul de informare și relații publice:

  • Nu a nominalizat cu nume/prenume ca persoane percheziţionate;
  • Nu a facut referire la vreo fostă sau actuală funcţie a noastra la data perchezitiei (ofiţeri SRI, poliţişti locali etc.);
  • Nu a precizată infracţiunea savarsita care ar fi impus efectuarea percheziţiilor;
  • Nu a menţionat calitatea noastra procesual penală (făptuitori, suspecţi, inculpati, martori etc.)
  • Nu a evidenţiat nici un alt element (detaliu suplimentar) din cele regăsite în articolele / reportajele instituţiilor media care au transmis ştirea în intervalul orar 07,00 – 10,00 al zilei de 27.01.2016 si nici in materialele jurnalistice postate după ora 10:00, care au continut aceleasi date personale si procesual-penale (nume/prenume, ora perchezitiei functii, foste sau actuale, domicilii, infractiunea pe care am fi savarsit-o), preluate fie de la aceleasi ”surse judiciare”, ”surse din cadrul anchetei”, ”sursele noastre” ori din articolele precedente ale celorlalte mass – media care publicasera / transmisesera, deja, stirea.

(A se vedea Comunicatul DNA  în mapa Anexa nr. 5).

Așa cum am învederat mai sus, despre aceste proceduri de percheziție domiciliară au informat publicul larg, în dimineața zilei de 27.01.2016, înainte de Comunicatul oficial al DNA, mai multe organizații media.

Articolele publicate în intervalul orar 07:00 – 10;00, chiar și după, indică: ”sursa AGERPRES”, ”surse neoficiale”, ”surse din anchetă” sau utilizează sintagma „potrivit unor surse judiciare”, – conținând elemente suplimentare, de detaliu, care nu se regăsesc în comunicatul DNA difuzat la ora 10:00.

Comunicatul oficial al DNA de la ora 10,00 are urmatorul conținut: Procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate celor de corupție comise în cursul anului 2015.

       În cursul zilei de 27 ianuarie 2016, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 4 locații, situate în județul Prahova, reprezentând domiciliile unor persoane fizice.

       În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei[11].

       Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare”.

În aceste condiții, singura concluzie plauzibilă este ca știrile furnizate către public de aceste organizații media au avut la bază date şi informaţii confidenţiale, comunicate de procurorii de caz, neoficial, în afara cadrului  legal

Pe data de 02.02.2016, FLOREA DANIEL a sesizat pentru prima dată CNA cu privire la faptul că, la matinalul zilei de 28.01.2016, ora 07,00, Televiziunea Digi 24 ne-a prezentat ca pe doi infractori care urmeaza sa fie audiati pentru“șantajarea unui important om de afaceri din Prahova”. Întreg acest demers este consemnat de persoana vatamata FLOREA DANIEL în plangerea sa penală depusă la PICCJ, la inceputul lunii august 2017, indreptata administrativ la dv., la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

Nota bene: La ora 7,00, perchezitia de la domiciliul subsemnatului GULIANU FLORIN nici nu începuse – politistii si jandarmii sunand/batand la usa apartamentului la ora 07,03 (conform si consemnarii din Procesul-verbal de perchezitie) – ramânând surprins pentru ca vedeam la unele posturi TV că la domiciliul meu se derulează o perchezitie, ceea ce era ireal.

FLOREA DANIEL a solicitat CNA să ia măsurile legale față de postul nominalizat, DIGI 24, însă a primit un răspuns scris din care rezultă că angajații instuției, din cadrul Direcției pentru Monitorizare, au întocmit un raport finalizat pe data de 12.02.2016, în care făceau, probabil, trimitere la cele semnalate de acesta, dar, așa cum rezultă din răspunsul furnizat de aceiași instituție, din cauze ce ar ține strict de membrii CNA, dar și pentru că au mijloace tehnice limitate, nu s-a putut lua nicio măsură legală chiar dacă eram în drept să fim apărati de instituția de stat care are ca scop principal exact sancționarea unor astfel de delicte de presa (“având în vedere numărul mare de sesizări primite la CNA., ţinând seama de faptul că instituția dispune de un aparat tehnic subdimensionat, rapoartele de monitorizare întocmite ca urmare a unor sesizări / autosesizări au fost puse pe ordinea de zi a şedinţelor CNA, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării”).

Articolele, în conţinutul lor mincinos, contrar realităţii, au creat tensiuni în viaţa noastra privată, au produs o stare de alarmare a sotiilor și a celor patru copii (o fata GULIANU FLORIN, 3 fete FLOREA DANIEL), a părinţilor nostri, rudelor și cercului de prieteni si cunoștințe.

Faptele procurorului ONEA LUCIAN GABRIEL – la data acestora indeplinind functia de procuror şef al Serviciul Teritorial Ploieşti al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din cadrul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și ale procurorului RĂILEANU CERASELA, procuror de caz în ds. nr. 150/P/2014 al Serviciului Teritorial Ploieşti al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de a divulga / disemina informaţii confidenţiale, nedestinate publicităţii, dintr-o cauză penală aflată în lucru, în faza de urmărire penală, la o unitate de parchet specializat (S. T. Ploieşti a DNA), respectiv, după caz, de a publica în mass-media articole defăimătoare la adresa mea si a fostului meu coleg, au generat cu evidenţă, fără putinţă de tăgadă, o alterare gravă a relaţiilor mele interpersonale private cu prietenii / cunoştinţele şi ale copilului meu (fetita) cu colegii de şcoală şi cu dirigintele / profesorii de la clasa, plasând-ul într-o postură de umilinţă, fiind obligata a răspunde / explica la întrebări/ aspecte stânjenitoare cu privire la motivul percheziţiei care avusese loc la ea acasă şi la infracţiunile presupus a fi fost comise de taţi, subsemnatul si FLOREA DANIEL.

În fine, conţinutul neadevărat al articolelor de presă (contrar realităţii faptice şi a celor reţinute în dosarul penal nr. 150/P/2014, în ale cărui acte procedurale nu se invocă nicăieri – nici măcar la nivel de suspiciune – că subsemnatul GULIANU FLORIN aș fi săvârşit vreo infracţiune, cu atât mai puţin să se facă vreo încadrare juridică a presupuselor fapte în complicitate la şantaj, aşa cum au titrat cu rea credinţă publicaţiile nominalizate), au aruncat o lumină nefavorabilă, negativă asupra propriei mele persoane în viaţa privată cotidiană, trebuind să dau explicaţii, să motivez, să mă disculp, să imi liniştesc părinţii, rudele / prietenii. (A se vedea materialul Anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta plangere penală).

Am certitudinea că, pe data de 26.01.2016, cu o zi inainte, col. I.S., la acea dată comandantul UM 0735 Ploiesti – Directia Judeteană de Informatii Prahova a SRI, a fost prezent in sediul ST Ploiesti al DNA unde, in biroul procurorului șef ONEA LUCIAN GABRIEL, impreuna cu acesta si procurorii NEGULESCU MIRCEA – persoana de legatură cu SRI si RAILEANU CERASELA – procuror de caz in ds. nr. 150/P/2014, au stabilit:

  • detaliile perchezitiei si măsurile asiguratorii,
  • distribuirea sarcinilor de divulgare in mass-media a datelor si informatiilor despre actul de urmarire penala care urma a fi pus in executare, fiecare in functie de posibilitătile / contactele pe care le avea in media locala si natională,
  • luarea masurilor de supraveghe operativa (atat S.O. – supraveghere operativa/”filaj”, cat si SOT – supraveghere operativa tehnica cu localizarea prin celula a telefonului meu mobil marca Vodafone 875 si itinerariul pe care ne-am deplasat, utilizand codul IMEI _____ si nr. de apel _____ (pe îl utilizam la acea vreme). (A se vedea, in mapa Anexă nr. 7, articolul de presă si fotografia care probează ”colaborarea strânsă între SRI si DNA” in această cauză).

Deoarece, ca persoana vatamata, inteleg sa ma constitui parte civila in prezenta cauza in temeiul art. 20 Cod procedura penala, consider, în acord cu legislaţia incidentă în domeniu şi cu întreaga practică şi literatură de specialitate în latura civila a procesului penal, că – pentru lezarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei noastre – faptele procurorilor DNA, in secundar ale directorilor / redactorilor / jurnaliştilor publicaţiilor mass-media audio-vizuale şi scrise precizate, sunt integral de natură a atrage obligarea la repararea preudiciului moral cauzat[12].

Lezarea vieţii mele private a avut loc cu evidenţă, asta deoarece presa nu avea niciun interes legitim să mă expună în termeni negativi, în condiţiile în care nici chiar DNA nu a făcut-o în comunicatul oficial.

Mi-am desfăşurat activitatea doar în slujba statului român (A se vedea Anexa nr. 2,  Fisa mea profesională).

       Împrejurarea că am avut curajul şi probitatea morală şi profesională să informez verbal si prin rapoarte scrise[13] conducerea SRI, inclusiv impreuna cu FLOREA DANIEL, sef Birou Securitate Interna (competenţa pe cinci judete: AG, DB, GR, PH, TR), asupra derapajelor instituţionale ale unor directori, prim-adjunct, generali si ofiţeri cu grad superior din instituţie, să sesizez DNA – structura centrala (ds. nr. 83/P/2014, 84/P/2014, 109/P/2014 si 125/P/2014), Preşedinţia României, Comisia permanentă comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitaţii, precum şi alte instituţii publice ale statului român cu atribuţii în domeniu, despre abuzurile şi faptele grave de corupţie săvârşite de aceleaşi cadre militare, în complicitate cu magistraţi, oameni politici, de afaceri etc., nu justifică atacurile la adresa mea, nici din partea DNA si SRI, şi nici ale presei aservite intereselor SRI – DNA.

Concomitent, în aceeaşi ordine de idei, în ceea ce priveşte pe procurorii DNA nominalizaţi şi pe DNA, ca instituţie publică (persoană juridică în subordinea procurorului general al PÎCCJ), vă învederez că natura si scopul săvarsirii asupra mea, la instigarea g-ral. mr. COLDEA MIHAIL FLORIAN şi a procurorului NEGULESCU MIRCEA, alias „Portocală”, a faptelor descrise, au fost de compromitere şi intimidare si de răzbunare impotriva mea, toţi cei incriminaţi contribuind, fiecare dupa caz, la divulgarea ilegala, în afara cadrului oficial, institutional (sau cunoscând si acceptând), informaţii despre un proces penal în faza de urmărire penală, respectiv despre acte procesual penale care fac parte dintr-o anchetă judiciară confidenţială, aflată atunci în curs, dar care nu mă privea pe mine, ci pe ISPAS CONSTANTIN şi SAGHEL MIHAIL EMANUEL.

Că totul a fost, de la început şi pană la momentul când dv. citiţi această plângere (dosarul disjuns si declinat la DNA – Structura centrala nefiind, nici acum, soluţionat!), o cercetare abuzivă, este dovedit de:

– împrejurarea că la percheziţiile domiciliare din data de 27.01.2016, la apartamentul in care locuiam cu chirie cu familia mea, nu s-a găsit nimic,

– la audierea ca martor nu am fost întrebat nimic despre vreun şantaj şi nici complicitatea mult trâmbiţată la acesta,

– finalmente am fost şi am rămas martor (şi aceasta o calitate procesual-penală forţată, controversată, deoarece nu aveam nici cele mai elementare date / informaţii despre ceea ce se imputa inculpaţilor trimişi în judecată, în viaţa reală necunoscând persoanele pretins şantajate de aceştia). Se poate verifica, chiar de către dv., în dosarele Tribunalului Prahova cu nr. 7700/105/2016 (inclusiv cele cu acelaşi număr cu marcarea a1, a2, a3, a4), dosar care se afla de ani de zile in procedura de camera preliminara, urmatorul termen fiind 10.05.2019 !!!;

– dosarul, in partea ce mă priveste pe mine si pe mr. (r) FLOREA DANIEL, a fost disjuns si declinat la DNA – Structura centrala, Serviciul pentru combaterea  infractiunilor savarsite de militari, desi divulgarea de informatii clasificate, este de competenta … DIICOT!!

– dosarul a fost lucrat în echipă mixtă de cercetare penală DNA-SRI, în baza unui Protocol secret şi nelegal, contrar Constituţiei şi codurilor penale. Magistratul TRANDAFIRESCU ZINICA, judecatoarea „de drepturi si libertati” (sic!) de la Tribunalul Prahova, care a emis mandatele de perchezitie, este fost ofiţer de Securitate, dovedita de CNSAS ca a facut poliţie politica si a incalcat drepturile si libertaţile fundamentale ale cetaţenilor, confirmata de Inalta Curte de Casaţie si Justiţie (Decizia nr. 955, dosar nr. 6506/2/2012, şedinţa publică din 26 februarie 2014).

Incheierea Tribunalului Prahova, in ds. nr. 500/105/2016 si Mandatul de percheziţie domiciliara nr. 23/25.01.2016 sunt integral contrare legii procedural penale.

Nota bene: Un jurist fara experienta ar fi tentat sa califice incheierea si mandatul neconform ca fiind dovada unei lipse crase de profesionalism din partea judecatorului de drepturi si libertati. Eu, care cunosc foarte bine sistemul relational subteran si impunitatile penale care li se garantau celor din instantele ploiestene ce sprijineau – la comanda, fara sa chibzuiasca – DNA-ul[14], va asigur ca este altceva mai grav, deoarece este greu de acuzat de necunoasterea legii un magistrat de sectie penala cu 23 de ani vechime. Iar acest ”altceva” semnifica: sfidare la adresa justitiabilului si convingerea ca nimeni, niciodata, nu o va trage la raspundere pe ea, judecatoarea TRANDAFIRESCU ZINICA.

Noi, ofiţerii SRI, NU AM FOST TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ (cauza care face obiectul ds. nr. 7700/105/2016 se află, din 21.12.2016, în procedura de cameră preliminară la Tribunalului Prahova, termenul următor fiind pe 27.05.2019, neprimind, deci, termen de judecată la fond nici în ziua de azi) şi nici o altă măsură nu s-a mai dispus faţă de noi.

Mr. SRI (r.) FLOREA DANIEL a sesizat Inspectia Judiciară care a musamalizat cazul (a se vedea ds. nr. 3497/2/2016 aflat la Inalta Curte, inca, în procedura de filtru).

Din decembrie 2016:

  • nu am fost citati in acest dosar, al cărui număr nu-l cunosc;
  • nu ni s-au comunicat eventuale măsuri si nici stadiul urmăririi penale;
  • daca s-a dat cumva vreo solutie, noi nu am fost încunoştinţaţi. 

Actele normative încălcate de procurorul de caz, de NEGULESCU MIRCEA şi ONEA GABRIEL LUCIAN, procuror ierarhic superior, şef al serviciului teritorial din DNA, precum şi de DNA, ca instituţie publică-persoană juridică, în calitate de comitent pentru faptele prepuşilor, prin divulgarea, în afara cadrului legal şi neconforme adevărului, a informaţiilor privind actele de urmărire penală în dosarul nr. 150 / P / 2014, precum  şi prin toate celelalte fapte prevazute de legea penală de a căror săvârsire îi acuz, sunt:

Legea nr. 303 / 2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor:

– art. 4. – (1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi să participe la formarea profesională continuă.

Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor aprobat prin Hotărârea nr. 328 din 24 august 2005 a Consiliului Superior al Magistraturii:

– art. 8 – Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să respecte egalitatea cetăţenilor în faţa legii, asigurându-le un tratament juridic nediscriminatoriu, să respecte şi să apere demnitatea, integritatea fizică şi morală a tuturor persoanelor care participă, în orice calitate, la procedurile judiciare.

– art. 12 – Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să-şi îndeplinească cu competenţă şi corectitudine îndatoririle profesionale, să respecte îndatoririle cu caracter administrativ stabilite prin legi, regulamente şi ordine de serviciu.

– art. 15 – (1) Judecătorii şi procurorii au obligaţia de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informaţiile pe care le-au obţinut în această calitate.

(2) În cazul în care, potrivit legii, lucrările au un caracter confidenţial, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să păstreze materialele respective în incinta instanţei sau a parchetului şi să nu permită consultarea lor decât în cadrul prevăzut de lege şi de regulament.

– art. 16 – (1) În exercitarea funcţiilor lor de conducere judecătorii şi procurorii trebuie să se preocupe de organizarea activităţii personalului, să manifeste iniţiativă şi responsabilitate. În luarea deciziilor ei trebuie să acorde prioritate intereselor instanţelor şi parchetelor, precum şi bunei administrări a justiţiei.

Regulamentul de ordine interioară al parchetelor aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2632/C/2014, modificat prin  Ordinul Ministerului Justiției nr. 1650/C / 2015 şi Ordinul Ministerului Justiției nr. 3624 / C /2016:

– art. 9 Atribuţiile generale ale personalului cu funcţii de conducere – (1) Procurorii, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, personalul auxiliar de specialitate şi celelalte categorii de personal din cadrul Ministerului Public cu funcţii de conducere coordonează şi verifică activitatea personalului din subordine, conform atribuţiilor prevăzute de lege, regulamente, ordine ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ordine ale Ministrului Justiţiei.

(2) Personalul de la alin. (1) răspunde pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere deţinute.

Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din 15.05.2015, aprobat prin Ordinul Ministerului Justiţiei nr. 1643/2015:

– art. 79 – Procurorul şef al serviciului teritorial are următoarele atribuţii:

  1. a)coordonează şi controlează activitatea personalului din serviciu, luând sau, după caz, propunând conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie măsurile care se impun;
  2. b)organizează, coordonează sau exercită controlul asupra activităţii de urmărire penală desfăşurate de procurori şi de ofiţeri de poliţie judiciară;
  3. n)verifică modul de păstrare a secretului profesional şi a confidenţialităţii lucrărilor;

– art. 81, alin. 2 – Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au următoarele atribuţii generale:

f) să asigure securitatea dosarelor penale şi a celorlalte lucrări, precum şi confidenţialitatea acestora, potrivit legii.

ALTE CERERI:

Ca persoană vătămată înțeleg ca, încă din această fază, să mă constitui parte civilă, cuantumul pretențiilor urmând a fi comunicat la audierea în această calitate.

PROBE/MIJLOACE DE PROBĂ:

  1. Ataşez prezentei 12 anexe cu înscrisuri pe care le apreciez a fi mijloace de probă sau, după caz, indică izvoare de probă. Fiecare anexă este individualizată prin titlu și alte elemente de particularizare[15].

Spicuiesc dintre ele, exemplificativ și nu limitativ, pentru ca dv. să aveți din start reprezentarea naturii acestora pentru a observa pertinența și utilitatea lor pentru soluționarea cauzei:

–    Comunicatul DNA nr. 58/VIII/3 din 27.01.2016, ora 10:00;

  • Print-screen-uri/capturi internet cu extrase din emisiunile de știri și articole publicate de mijloacele media nominalizate in cuprinsul prezentei plangeri in baza informațiilor confidențiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmau a se administra probe, respectiv perchezițiile domiciliare, primite, prin divulgarea lor fara drept de catre procurorii DNA-ST Ploiesti;
  • Adresa nr. 150/P/2014 din03.2016 a DNA-ST Ploiesti prin care inainteaza mijloace de proba la SRI, Cabinetul Prim-Adjunctului g-ral. lt. COLDEA FLORIAN MIHAIL, respectiv ”inscrisurile ridicate cu ocazia perchezitiilor domiciliare de la numitii FLOREA DANIEL si GULIANU FLORIN”, ”sigilate sau semnate spre neschimbare” pentru ”a efectua verificari”;

  – Adresa nr. 150/P/2014 din 06.06.2017 a DNA-ST Ploiesti prin care, ca raspuns la cererea mea din 23.05.2017, imi comunica imposibilitatea de a mi se restitui inscrisurile ridicate de la domiciliul meu la percheziția din 27.01.2016, deoarece acestea nu se mai afla in gestiunea unitații de parchet, ca urmare a ”Disjungerii cauzei si declinarea competentei de solutionare in favoarea Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul pentru efectuarea urmaririi penale in cauze privind infractiunile de coruptie savarsite de militari, pentru efectuarea de cercetari sub aspectul savarsirii infractiunii prev. de art. 12 lit. b teza a II a din Legea nr. 78/2000, in legatura cu denuntul formulat de numitul Saghel Mihail Emanuel, respectiv sub aspectul savarsirii infractiunilor de divulgarea informatiilor secrete de stat, prevazuta de art. 303 alin. 2 Cod penal si sustragerea sau distrugerea de inscrisuri prevazuta de art. 259 alin. 2 Codul penal, in legatura cu inscrisurile identificate si ridicate de la domiciliile/imobilele detinute ori folosite de numitii FLOREA DANIEL si GULIANU FLORIN – fosti angajati ai SRI Prahova”;

Referatul DNA-ST Ploiesti din 25.01.2016 cu propunerea de încuviintare a perchezitiei domiciliare in ds. nr. 150/P/2014 intocmit de procurorul sef ONEA GABRIEL LUCIAN si procurorul de caz, RĂILEANU CERASELA;

Mandatul de perchezitie domiciliara nr. 23/25.01.2014 eliberat pe numele meu de TRANDAFIRESCU ZINICA, judecator de drepturi si libertați la Tribunalul Prahova, fosta mea colega la SRI, fosta ofițer de Securitate, colega cu MARIN CONSTANTIN la Scoala Militara de ofiteri activi a Ministerului de Interne Bucuresti-Baneasa.

 Decizia nr. 955/26.02.2014 a I.C.C.J. prin care TRANDAFIRESCU ZINICA este stabilita ca a facut politie politica.

–  Procesul verbal de perchezitie domiciliara din 27.01.2016 din care rezulta ca la domiciliul meu, ofițerii de politie judiciara ai DNA – ST Ploiesti, nu au gasit niciun inscris, document, informatie clasificata.

– Procesul verbal de perchezitie informatica din 27.01.2016 din care rezulta ca, in laptopul meu ridicat de DNA de la domiciliul meu, nu s-a gasit niciun inscris, document, informație clasificata.

  Adresa nr. 442/P/2015 din 22.04.2019 a DNA – Sectia de Combatere a Coruptiei prin care mi se comunica ca asupra mea s-au autorizat masuri de supraveghere tehnica in perioada 27.07.2014-26.08.2014 inclusiv, prelungite pe o perioada de 30 de zile, de la data de 26.08.2014 pana la data de 24.09.2014.

Declaratia de martor data de MARIN CONSTANTIN pe 24.10.2014, in ds. 109/P/2014 al DNA – Structura centrala – Sectia pentru combaterea infractiunilor de coruptie savarsite de militari, din care rezulta ca:

MARIN CONSTANTIN a intocmit Raportul intern initial, care a stat la baza declansarii intregii verificari speciale, procedura inlauntrul careia s-au intocmit materiale secrete cu un continut mincinos si facut cu scop de razbunare, prin care eu am fost acuzat ca m-am interesat de averea si viata sa privata si ca am diseminat informatii din dosarul COSMA MIRCEA, lucrat de procurorii NEGULESCU MIRCEA si seful sau, procurorul general TUDOSE LIVIU[16], ambii de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, care „s-au deplasat in mai multe randuri la sediul institutiei” (n.n. – la SRI)”. Ulterior, cei trimisi in judecata au fost: SEBASTIAN GHITA, procurorii generali ai acestei unitati de parchet, TUDOSE LIVIU si MIHAILA AURELIAN, constatandu-se ca acestia, impreuna cu comisarul sef de politie ISPAS CONSTANTIN – seful Serviciului DGA Prahova, chestorul de politie DOSARU VIOREL, sef al IPJ Prahova, GHITA SEBASTIAN si altii ar fi fost adevaratii autori ai acestor folosiri de informaţii nedestinate publicităţii (intre timp achitati si ei de ICCJ), si nu eu, GULIANU FLORIN, care, oricum, nu aveam nicio tangenta nici cu dosarul penal de la unitatea de parchet, nici cu dosarul informativ de la unitatea judeteana SRI Prahova in care se coopera. De altfel, datele si informatiile au fost diseminate/divulgate din dosarul penal, si nu din cel informativ lucrat de SRI Prahova, deoarece cei vizati aveau nevoia de a cunoaste actele procesual penale prin care s-au luat si care urmau a se dispune anumite masuri impotriva lor (autorizatii de supraveghere tehnica, perchezitii, identitatea martorilor audiati si ce au declarat acestia, intentia procurorului de a dispune masuri preventive privative de libertate etc.). Mai mult, MARIN declara: „Eu am colaborat foarte bine cu procurorii Tudose Liviu si Negulescu Mircea, in virtutea atributiilor mele de serviciu si impreuna s-a dezvoltat dosarul penal de evaziune fiscala si spalare de bani pentru un prejudiciu de peste 40.000 euro.” In fine, col. MARIN mai declara: „Aveam informatii certe ca mr. Teodorescu Valentin, aflandu-se in sediul Parchetului Curtii de Apel Ploiesti, dactilografia documente in biroul si pe calculatorul procurorului Negulescu. La momentul respectiv, eu l-am trimis la unitatea de parchet, sa-l ajute pe procuror cu o solicitare de date catre SRI Ploiesti. Solicitare in acord cu Protocolul incheiat intre institutii (parchet si SRI). Am constatat ca si-a depasit mandatul, eu luand hotararea ca ofiterul sa nu mai frecventeze parchetul. Ofiterul a trecut in rezerva in conditiile in care in cadrul unitatii, conducerea serviciului a ordonat o verificare speciala, el si alti colegi: lt. Tomescu Georgiana, lt.col Pruna Eugen, mr. Florea Daniel, urmand sa fie testati la aparatul poligraf.” Asadar, subsemnatul nu am avut nicio implicare in faptele pe care comandantul unitatii de atunci, col. Marin Constantin, mi le-a pus in sarcina.

  • Declaratia de martor a lui MARIN CONSTANTINdin 07.2014, in alt dosar in care a fost cercetat, ds. nr. 83/P/2014 al DNA – Structura centrala – Sectia pentru combaterea infractiunilor de coruptie savarsite de militari, in care explica cum a dobandit averea si ca el, impreuna cu sotia, si-au pus-o la vanzare pe internet, pe diferite siteuri imobiliare; per a contrario, nu eu m-am preocupat de averea lui MARIN, pentru ca era publica, chiar el dandu-i acest caracter.

Mai pe larg, in declaratiile date la DNA, MARIN CONSTANTIN sustine ca: “In aceasta perioada, am sesizat ca, din interiorul institutiei, sunt diseminate informatii in exterior, motiv pentru care am facut raport catre conducerea SRI, care a ordonat o ancheta interna. In timp ce avea loc aceasta ancheta interna, col. GULIANU FLORIN, mr. FLOREA DANIEL si mr. Petre Sever Tudor au facut o centralizare a anunturilor postate de sotia mea pe internet pentru vanzarea unor bunuri apartinand familiei, care a fost predata catre deputatul DANIEL SAVU, membru in Comisia parlamentara pentru controlul SRI.

         Nu am certitudinea acestui fapt insa, avand in vedere masurile luate ulterior fata de cei trei ofiteri, pot banui ca acest fapt, singur sau alaturi de altele, a stat la baza masurilor dispuse fata de ofiterii mentionati…”

Adică, nu a spus adevărul că, împreună cu soția, și-a postat anunțurile pe internet, dând că telefon de contact pe cel cu nr. _____ care era de serviciu, alocat de conducerea SRI comandantului unitățiiiar cei trei ofițeri nu i-au dat nimic senatorului Savu Daniel, dar se poate observă cum încearcă să lege ofițerul de securitate MARIN, episodul cu culegerea datelor despre averea să imobiliară ilicită, cu „diseminarea” în exterior de informații clasificate din acel caz privitor la  toți ceilalți, care se leagă, ulterior, de „cazul Papici”, redeschis !! Cert este că, urmare încuviințării date de ICCJ de a se redeschide faimosul dosar denumit generic „Papici” (după numele procurorului DNA care a dispus inițial clasarea dosarului), el având de fapt nr. 324 / P / 2013, la sediul Serviciului Teritorial Ploiești al DNA a fost activitate intensă.  Adică, nu ofițerii SRI – cărora li s-au distrus carierele și viață în 2014, au fost sicanati și amenințați doi ani de zile, percheziționați și făcuți de ras prin presă de casă, toate bazate pe o minciună a securistului col. SRI MARIN CONSTANTIN și o făcătură a „binomului” – au transmis informațiile și i-au protejat vectori/suspecți/inculpați, ci chiar securitul MARIN CONSTANTIN.

          În concluzie: Lăsând la o parte că SRI nu precizează la ce se referă și cum/cui/și când  le-am divulgat, dacă fapta ilicită a avut totuși loc, atunci ea a fost comisă de cu totul alte persoane. Împrejurarea a dorit să fie dovedită, cum am arătat mai sus, chiar de DNA in ds. nr. 308/P/2015, fost pe rolul ICCJ unde a avut nr. 2457/1/2016 (TUDOSE LIVIU MIHAIL, DOSARU VIOREL, ISPAS CONSTANTIN, GHITA SEBASTIAN-AURELIAN si MIHAILA AURELIAN CONSTANTIN) in care solutia a fost de ACHITARE. (A se vedea Sentinta penala nr. 357/14.06.2018 pronuntata de ICCJ – Sectia penala in ds. nr. 2457/1/2016 privind pe inculpatii: TUDOSE LIVIU MIHAIL, DOSARU VIOREL, ISPAS CONSTANTIN, GHITA SEBASTIAN-AURELIAN si MIHAILA AURELIAN CONSTANTIN, una dintre infractiuni fiind folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii, prevazuta de art. 12, lit. b, teza a II-a din Legea nr. 78/2000).

Declaratia de martor a lui MARIN EUGENIA SIMONA din 24.07.2014, ds. nr. 83/P/2014 (la care s-a reunit ds. nr. 84/P/2014) al DNA – Structura centrala – Sectia pentru combaterea infractiunilor de coruptie savarsite de militari, care confirma cele spuse de sotul ei privind averea si publicarea acesteia, integral, in mediul internet.

–  Dovada ca MARIN CONSTANTIN a facut politie politica si ca, in calitate de ofiter de securitate, a incalcat drepturile si libertatile cetatenesti (ds. nr. 5738/2/2017  al Curtii de Apel Bucuresti, Decizia nr. 4987/18.12.2017);-

     Alte acte procesual-penale din ds. nr. 150/P/2014 al DNA – ST Ploiesti,

Actele procesual penale din ds. nr. 442/P/2015 al DNA-Structura Centrala, Sectia de Combatere a Coruptiei despre care nu am absolut nicio cunostinta in afara de adresa din 22.04.2019.

  1. DE ASEMENEA, VA ROG SA-MI ADMITETI CA MIJLOACE DE PROBA:
  2. Declaratiile care vor fi date de persoanele nominalizate in plangere ca având prezumtiva calitate de faptuitori;
  3. Martori. Vom reveni. (Cristina T.).

[2] Demersurile legale ale lui TOADER CRISTINEL, întreprinse în lunile aprilie-mai-iunie 2015, au beneficiat de sprijinul meu dezinteresat, prietenesc, in sensul ca i-am redactat cu terminologie juridica petiţiile, informările, sesizările inaintate personal de acesta către comisii parlamentare, organe judiciare, institutii de aplicare a legii şi ambasadele la Bucureşti ale SUA (05.05.2015), Germaniei (05.05.2015), Franţei (05.05.2015) şi Olandei (05.05.2015), toate vizând încălcarea drepturilor sale procesuale şi abuzurile săvârşite asupra lui de acest magistrat. Celelalte (in afara memoriilor la ambasade), au fost:

pe 30.04.2014 un memoriu si, ulterior, complementar acestuia, o sesizare penală pe 14.05.2015, ambele la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – în atenţia procurorului general, TIBERIU NITU; la CSM – Inspecţia Judiciară (nr. 1/10186/30.04.2015); pe data de 08.05.2015 o sesizare la Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupţiei si pentru Petiţii a Senatului Romaniei (nr. XXIX/256/2015). Toate acestea se aflau, bineinţeles, in laptop-ul marca ASUS ridicat de la domiciliul meu la percheziţie.

[3] Funcţie judiciară de un cinism inimaginabil in conditiile in care judecatoarea TRANDAFIRESCU (fosta IONITA) a fost stabilita definitiv ca a facut politie politica, în în încalcand drepturile si libertatile cetatenesti ca ofiter la Securitatea Prahova, organ represiv al regimului comunist (Decizia nr. 955/26.02.2014 a I.C.C.J. pronuntata in ds. nr. 6506/2/2012).

[4] Cauzele bolii și factorii care au influențat apariția ei au fost stabilite de medicul psihiatru curant si psihologul clinician al sectiei a II-a de la Spitalul de Psihiatrie Voila.

[5] Crearea unei stari de temere a victimei, constrangerea declansata asupra sa punand-o in fata alternativei de a indeplini pretentiile faptuitorului ori de a suporta consecintele fizice, morale sau materiale, ceea ce echivaleaza cu o ingradire a libertatii psihice a persoanei vatamate de a actiona dupa vointa sa.

[6] Acuzația că procurorul Mircea Negulescu ar fi informator al Serviciului a fost formulată în iulie 2014 de ofițerul SRI, mr. (r) Daniel Florea (șef de Birou Securitate Interna pe cinci județe), în declarația de denunțător dată la București, în fața procurorului military DNA, g-ral. brig. magistrat Lupulescu Nicolae, in ds. nr. 84/P/2014 al Sectiei militare. Din consemnarea declarației:

„Întrebare procuror militar: Cum ați ajuns în posesia informației că procurorul Negulescu Mircea este informator SRI, prin ofițerul de legătură col. Ștefan Titus – șeful sectorului Apărarea Constituției?

Răspuns martor-denunțător: Noi aveam două posibilități de a fi contactați telefonic din afara instituției: 1. să fii sunat prin centrală, 2. să fii contactat direct. Din greșeală, procurorul Negulescu Mircea, în loc să-l sune pe Ștefan Titus, m-a sunat pe mine, s-a recomandat cine este și a început să-mi spună mie ceea ce trebuia să-i spună ofițerului de legătură, aspect pe care l-am raportat ierarhic. Pe de altă parte, Negulescu Mircea venea des la sediul DJI (Direcției Județene de Informații – n.n.) Prahova, unde discuta numai cu col. Ștefan T. sau, în lipsa acestuia, cu o persoană anume desemnată, mr. Neculăiță Dragoș”.

[7] ”Nu pot activa în Serviciul Român de Informații aceia care, făcînd parte din structurile represive ale statului totalitar, au comis abuzuri, informatorii și colaboratorii securității, precum și foștii activiști ai partidului comunist, vinovați de fapte îndreptate împotriva drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

[8]Astfel, după ce execută o piruetă lingvistică grațioasă referitoare la Constituție și la dreptul cetățeanului la petiționare și accesul liber la justiție, conducerea serviciului nu pierde ocazia să mă amenințe că, „în consonanță cu prevederile legale” și SRI va „sesiza organele competențe vizând tragerea la răspundere a oricăror terți ce în mod vădit, prin acte și fapte de executare directă și nemijlocită, înlesnire, sprijinire materială și morală, determină săvârșirea unor fapte sancționabile de lege”.

[9] Sunt inregistrat la Institutul Oncologic Fundeni cu Foaia de observatie nr. IOB 2687/2019 si inclus in Planul Național de Diagnostic Precoce, Tratament și Monitorizare a Melanomului al Ministerului Sanatații.

[10] Art. 23 din Constituţia României:

(1) Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile.

(2) Percheziţionarea, reţinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile şi cu procedura prevăzute de lege. (s.n.)

[11] S-a efectuat o cheltuiala imensa din fondurile publice pentru deplasarea Bucureşti-Ploieşti şi retur a 4 plutoane ale Brigazii Speciale de Intervenţie ”Vlad Ţepeş” Bucureşti, îmbarcate în şase autospeciale, numai pentru ca decorul / butaforia sa impresioneze, în conditiile în care – pentru orice om cu ratiunea înteagra, pentru suport era suficienta si pertinenta sprijinirea perchezitiilor de catre jandarmi ai Brigazii Mobile de Interventie ”Matei Basarab” Ploiesti.

[12] A se vedea Anexa 1 la prezenta plangere penala, care face parte integranta din aceasta.

[13] Raportul personal al col. GULIANU FLORIN continand problemele in legatura cu care a fost chestionat in data de 18.12.2013 si a prezentat unele abuzuri, predat pe condica de corespondenta sefului comisiei, col. ANGHEL GABRIEL, pe data de 19.12.2013; Raportul personal inregistrat la DJI Prahova cu nr. B/ S/ 3217015 / 03.03.2014, prin care, in termenul legal de 5 (cinci) zile de la luarea la cunostinta, col. GULIANU FLORIN a contestat cele doua masuri sanctionatorii si a prezentat problemele serviciului; Raportul personal al col. GULIANU FLORIN inregistrat la DJI Prahova cu nr. B / S / 3217023/26.03.2014 transmis comisiei de solutionare a contestatiei, urmare audierii acestuia la Bucuresti, pe 25.03.2014, in care a prezentat abuzurile si ilegalitatile despre care luase la cunostinta; Intreaga documentatie / toate inscrisurile si suportii digitali de memorie (care contin discutiile din comisii, inregistrate audio cu acordul col. GULIANU FLORIN, in care a prezentat abuzurile col. MARIN CONSTANTIN si ale generalului COLDEA MIHAIL FLORIAN), ca lucrari ale comisiei de „verificare speciala” constituita de directorul SRI in baza OD SRI nr. 001010 / 2004, inclusiv inscrisurile intocmite si inregistrarile audio ale testarii cu aparatul poligraf din 10.01.2014 si discutiei cu psihologul din 09.06.2014 cand a fost refuzata a doua testare (in timpul carora s-au facut inregistrari audio fara acordul col. GULIANU FLORIN) ori, dupa caz, alte inscrisuri / documente care au rezultat pe parcursul acelei pseudo-proceduri de verificare sau subsecvent finalizarii acesteia si au legatura directa cu cauza; Contestatia inregistrata la SRI cu nr. 53036 din 17.07.2014 impotriva deciziei de a nu se revalida col. GULIANU FLORIN avizul de securitate pentru acces la informatii clasificate si a ordinului directorului SRI nr. 0207/23.06.2014 prin care ofiterul a fost trecut in rezerva, din oficiu.

 

[14] ”Organizarea crimei” diferă de ”crima organizata” deoarece: structura ierarhica rigidă este înlocuită de un sistem inter-relaţional flexibil si eficient. (conform conf. univ. dr. Aron Ioan, curs de Criminologie, Universitatea Transilvania Brasov, 2012). A se vedea Anexa nr. 3 la prezenta plangere cu grupul de crima organizata de la Prahova.

[15] Starea de sănătate nu mi-a permis să numerotez toate filele documentației voluminoase pe care o anexez plângerii.

[16] Pe care, in acest context, il voi propune ca martor.

Facebook Comments

Eveniment

​Prospect Codamin: Cum îl folosești pentru biostimularea plantelor?

Published

on

By

Fotbalul este, fără îndoială, unul dintre cele mai populare și iubite sporturi din întreaga lume, iar echipamentele utilizate în acest sport sunt esențiale pentru desfășurarea unui joc corect și sigur. Printre cele mai importante componente ale terenului de fotbal se numără porțile. Acestea nu doar că definirea spațiului de joc, dar au un rol crucial în securitatea jucătorilor și în funcționarea corectă a meciurilor. În acest articol, vom explora importanța porților de fotbal, tipurile disponibile pe piață și cum să alegi poarta potrivită pentru diverse condiții de joc.

Ce Sunt Porțile de Fotbal?

O poartă de fotbal este un cadru structurat care delimitează zona în care jucătorii trebuie să înscrie pentru a câștiga un punct. Aceasta este o componentă esențială a oricărui teren de fotbal, având dimensiuni standard reglementate de către Federația Internațională de Fotbal (FIFA) și alte organisme competente. Porțile sunt plasate la ambele capete ale terenului de joc și au rolul de a oferi un obiectiv pentru echipele de atac, dar și de a proteja integritatea fizică a jucătorilor în timpul jocului.

Dimensiunile Standard ale Porților de Fotbal

Conform reglementărilor FIFA și UEFA, dimensiunile standard ale unei porți de fotbal sunt de 7,32 metri lățime și 2,44 metri înălțime. Aceste dimensiuni sunt utilizate la nivelul competițiilor profesionale și pentru majoritatea terenurilor de fotbal de dimensiuni mari. Este important de menționat că există și porti mai mici, folosite în competițiile pentru juniori, dar acestea sunt reglementate conform vârstei și nivelului de pregătire al jucătorilor.

Tipuri de Porți de Fotbal

Există mai multe tipuri de porți de fotbal, care diferă în funcție de materialele din care sunt realizate și de locul în care urmează să fie utilizate. Fiecare tip are avantaje și dezavantaje, iar alegerea potrivită depinde de scopul pentru care este achiziționată poarta.

1. Porți de Fotbal Fixe

Porțile fixe sunt cele mai întâlnite pe terenurile de fotbal profesionale sau în parcurile sportive. Acestea sunt montate permanent pe teren și sunt fabricate din materiale durabile, cum ar fi oțelul galvanizat sau aluminiul, care le oferă rezistență și stabilitate.

  • Avantaje: Sunt extrem de durabile și sigure, având o structură solidă care rezistă la impactul mingii și al jucătorilor. Sunt ideale pentru terenuri de fotbal mari și pentru competiții profesionale.
  • Dezavantaje: Nu pot fi mutați sau relocati, ceea ce le face mai puțin versatile în comparație cu alte tipuri de porți.

2. Porți de Fotbal Mobile

Porțile mobile sunt o alegere populară pentru terenurile de fotbal din școli, parcuri sau pentru competițiile de amatori. Aceste porți sunt ușor de mutat și pot fi folosite atât pe terenuri de dimensiuni mari, cât și pe terenuri de dimensiuni mai mici. De obicei, sunt fabricate din oțel sau aluminiu, dar au un sistem de transport ușor de manevrat, cu roți sau un cadru pliabil.

  • Avantaje: Sunt ușor de mutat, ceea ce le face ideale pentru terenuri care sunt folosite pentru mai multe sporturi sau pentru evenimente mobile. Sunt mai accesibile ca preț față de porțile fixe.
  • Dezavantaje: Sunt mai puțin stabile decât porțile fixe și pot fi mai vulnerabile la impacturi mari.

3. Porți de Fotbal pentru Juniori

Porțile pentru juniori sunt mai mici decât porțile standard, pentru a se potrivi nevoilor și dimensiunilor copiilor sau tinerelor talente aflate la începutul carierei. Acestea sunt folosite pe terenurile de fotbal de dimensiuni mai mici, conform reglementărilor pentru competițiile de juniori sau în cadrul școlilor.

  • Avantaje: Sunt ușor de utilizat pentru copii și ajută la dezvoltarea abilităților de joc ale celor mici.
  • Dezavantaje: Nu sunt recomandate pentru competițiile profesionale, deoarece dimensiunile lor nu sunt standard.

4. Porți de Fotbal Fără Cadru

Aceste porți sunt o opțiune mai accesibilă pentru antrenamente sau jocuri recreative. Ele sunt adesea utilizate în curțile de acasă sau pe terenuri improvizate și sunt realizate din materiale flexibile precum plasă sau țevi de plastic.

  • Avantaje: Sunt extrem de accesibile și ușor de transportat, fiind ideale pentru jocuri recreative.
  • Dezavantaje: Nu sunt la fel de durabile și stabile precum cele din metal și nu sunt recomandate pentru competiții oficiale.

Cum Alegi Poarta de Fotbal Potrivită?

Alegerea porții de fotbal depinde de mai mulți factori. Înainte de a face achiziția, trebuie să țineți cont de următoarele aspecte:

1. Scopul și Locul de Utilizare

Dacă doriți o poartă pentru competiții oficiale sau pentru un teren profesionist, atunci o poartă fixă și robustă este cea mai bună opțiune. În schimb, pentru terenuri mai mici, pentru școli sau pentru jocuri recreative, o poartă mobilă sau una mai ușor de transportat poate fi mai potrivită.

2. Materialele și Durabilitatea

Porțile de fotbal sunt fabricate din mai multe tipuri de materiale, dar cele mai durabile sunt cele din oțel galvanizat sau aluminiu. Aceste materiale rezistă bine la condițiile meteorologice și sunt mai puțin predispuse la ruginire sau uzură.

3. Siguranța

Siguranța jucătorilor este un aspect crucial atunci când alegeți o poartă de fotbal. Asigurați-vă că poarta are un cadru stabil și că rețeaua este bine fixată. În plus, este important ca poarta să fie montată corect, pentru a preveni accidentele sau rănirile.

4. Dimensiunea Terenului

Dimensiunile porții trebuie să fie adaptate dimensiunilor terenului pe care va fi utilizată. De exemplu, pentru competițiile de juniori, este posibil să fie necesare porți mai mici, în timp ce pentru terenurile de fotbal standard, dimensiunile oficiale sunt cele recomandate.

Plasele pentru Porțile de Fotbal: Rolul și Importanța Lor

Plasele pentru porțile de fotbal sunt o componentă esențială a fiecărei porți, având rolul de a captura mingea și de a oferi o claritate vizuală jucătorilor și spectatorilor atunci când un gol este marcat. Fabricate de obicei din materiale durabile, cum ar fi polietilena sau nylonul, plasele sunt rezistente la uzură și la condițiile meteorologice variate, precum ploaia sau expunerea la soare. De asemenea, plasa ajută la protejarea structurii porții, reducând impactul direct al mingii asupra cadrului metalic. Pe lângă rolul funcțional, plasa conferă porții un aspect profesional și complet, fiind disponibilă într-o gamă largă de dimensiuni și tipuri, în funcție de nivelul de joc și de cerințele terenului. În competițiile oficiale, plasa trebuie să fie fixată corespunzător, astfel încât să nu permită mingii să iasă din poartă, iar în cazul jocurilor de amatori sau antrenament, plasele sunt adesea mai ușor de montat și de întreținut.

Întreținerea și Îngrijirea Porților de Fotbal

Pentru a prelungi viața porții de fotbal și pentru a asigura o utilizare sigură, este esențială întreținerea corectă a acesteia. Iată câteva sfaturi pentru întreținerea porții:

  • Curățare regulată: Este important să curățați porțile de murdărie, praf sau resturi care ar putea afecta performanța rețelei sau a cadrului.
  • Verificați fixările: Asigurați-vă că toate componentele porții sunt bine fixate, inclusiv rețeaua, șuruburile și suporturile.
  • Protecție împotriva ruginirii: Dacă poarta este din metal, aplicați un strat de protecție împotriva ruginei pentru a o proteja în condiții de umezeală sau ploaie.

Concluzie

Porțile de fotbal sunt esențiale pentru orice teren de fotbal și joacă un rol vital în siguranța și performanța jocului. Alegerea unei porți potrivite depinde de mai mulți factori, inclusiv dimensiunea terenului, scopul utilizării și bugetul disponibil. Indiferent de tipul de poartă ales, este important să acordați atenție întreținerii corespunzătoare pentru a asigura o utilizare îndelungată și sigură. Astfel, fie că sunteți un antrenor, un părinte sau un jucător, alegerea unei porți de fotbal de calitate este un pas important în dezvoltarea acestui sport minunat.

Facebook Comments
Continue Reading

Eveniment

City Protect Security Group – Firma de Pază și Protecție cu O Strategie Vizionară

Published

on

By

Fotbalul este, fără îndoială, unul dintre cele mai populare și iubite sporturi din întreaga lume, iar echipamentele utilizate în acest sport sunt esențiale pentru desfășurarea unui joc corect și sigur. Printre cele mai importante componente ale terenului de fotbal se numără porțile. Acestea nu doar că definirea spațiului de joc, dar au un rol crucial în securitatea jucătorilor și în funcționarea corectă a meciurilor. În acest articol, vom explora importanța porților de fotbal, tipurile disponibile pe piață și cum să alegi poarta potrivită pentru diverse condiții de joc.

Ce Sunt Porțile de Fotbal?

O poartă de fotbal este un cadru structurat care delimitează zona în care jucătorii trebuie să înscrie pentru a câștiga un punct. Aceasta este o componentă esențială a oricărui teren de fotbal, având dimensiuni standard reglementate de către Federația Internațională de Fotbal (FIFA) și alte organisme competente. Porțile sunt plasate la ambele capete ale terenului de joc și au rolul de a oferi un obiectiv pentru echipele de atac, dar și de a proteja integritatea fizică a jucătorilor în timpul jocului.

Dimensiunile Standard ale Porților de Fotbal

Conform reglementărilor FIFA și UEFA, dimensiunile standard ale unei porți de fotbal sunt de 7,32 metri lățime și 2,44 metri înălțime. Aceste dimensiuni sunt utilizate la nivelul competițiilor profesionale și pentru majoritatea terenurilor de fotbal de dimensiuni mari. Este important de menționat că există și porti mai mici, folosite în competițiile pentru juniori, dar acestea sunt reglementate conform vârstei și nivelului de pregătire al jucătorilor.

Tipuri de Porți de Fotbal

Există mai multe tipuri de porți de fotbal, care diferă în funcție de materialele din care sunt realizate și de locul în care urmează să fie utilizate. Fiecare tip are avantaje și dezavantaje, iar alegerea potrivită depinde de scopul pentru care este achiziționată poarta.

1. Porți de Fotbal Fixe

Porțile fixe sunt cele mai întâlnite pe terenurile de fotbal profesionale sau în parcurile sportive. Acestea sunt montate permanent pe teren și sunt fabricate din materiale durabile, cum ar fi oțelul galvanizat sau aluminiul, care le oferă rezistență și stabilitate.

  • Avantaje: Sunt extrem de durabile și sigure, având o structură solidă care rezistă la impactul mingii și al jucătorilor. Sunt ideale pentru terenuri de fotbal mari și pentru competiții profesionale.
  • Dezavantaje: Nu pot fi mutați sau relocati, ceea ce le face mai puțin versatile în comparație cu alte tipuri de porți.

2. Porți de Fotbal Mobile

Porțile mobile sunt o alegere populară pentru terenurile de fotbal din școli, parcuri sau pentru competițiile de amatori. Aceste porți sunt ușor de mutat și pot fi folosite atât pe terenuri de dimensiuni mari, cât și pe terenuri de dimensiuni mai mici. De obicei, sunt fabricate din oțel sau aluminiu, dar au un sistem de transport ușor de manevrat, cu roți sau un cadru pliabil.

  • Avantaje: Sunt ușor de mutat, ceea ce le face ideale pentru terenuri care sunt folosite pentru mai multe sporturi sau pentru evenimente mobile. Sunt mai accesibile ca preț față de porțile fixe.
  • Dezavantaje: Sunt mai puțin stabile decât porțile fixe și pot fi mai vulnerabile la impacturi mari.

3. Porți de Fotbal pentru Juniori

Porțile pentru juniori sunt mai mici decât porțile standard, pentru a se potrivi nevoilor și dimensiunilor copiilor sau tinerelor talente aflate la începutul carierei. Acestea sunt folosite pe terenurile de fotbal de dimensiuni mai mici, conform reglementărilor pentru competițiile de juniori sau în cadrul școlilor.

  • Avantaje: Sunt ușor de utilizat pentru copii și ajută la dezvoltarea abilităților de joc ale celor mici.
  • Dezavantaje: Nu sunt recomandate pentru competițiile profesionale, deoarece dimensiunile lor nu sunt standard.

4. Porți de Fotbal Fără Cadru

Aceste porți sunt o opțiune mai accesibilă pentru antrenamente sau jocuri recreative. Ele sunt adesea utilizate în curțile de acasă sau pe terenuri improvizate și sunt realizate din materiale flexibile precum plasă sau țevi de plastic.

  • Avantaje: Sunt extrem de accesibile și ușor de transportat, fiind ideale pentru jocuri recreative.
  • Dezavantaje: Nu sunt la fel de durabile și stabile precum cele din metal și nu sunt recomandate pentru competiții oficiale.

Cum Alegi Poarta de Fotbal Potrivită?

Alegerea porții de fotbal depinde de mai mulți factori. Înainte de a face achiziția, trebuie să țineți cont de următoarele aspecte:

1. Scopul și Locul de Utilizare

Dacă doriți o poartă pentru competiții oficiale sau pentru un teren profesionist, atunci o poartă fixă și robustă este cea mai bună opțiune. În schimb, pentru terenuri mai mici, pentru școli sau pentru jocuri recreative, o poartă mobilă sau una mai ușor de transportat poate fi mai potrivită.

2. Materialele și Durabilitatea

Porțile de fotbal sunt fabricate din mai multe tipuri de materiale, dar cele mai durabile sunt cele din oțel galvanizat sau aluminiu. Aceste materiale rezistă bine la condițiile meteorologice și sunt mai puțin predispuse la ruginire sau uzură.

3. Siguranța

Siguranța jucătorilor este un aspect crucial atunci când alegeți o poartă de fotbal. Asigurați-vă că poarta are un cadru stabil și că rețeaua este bine fixată. În plus, este important ca poarta să fie montată corect, pentru a preveni accidentele sau rănirile.

4. Dimensiunea Terenului

Dimensiunile porții trebuie să fie adaptate dimensiunilor terenului pe care va fi utilizată. De exemplu, pentru competițiile de juniori, este posibil să fie necesare porți mai mici, în timp ce pentru terenurile de fotbal standard, dimensiunile oficiale sunt cele recomandate.

Plasele pentru Porțile de Fotbal: Rolul și Importanța Lor

Plasele pentru porțile de fotbal sunt o componentă esențială a fiecărei porți, având rolul de a captura mingea și de a oferi o claritate vizuală jucătorilor și spectatorilor atunci când un gol este marcat. Fabricate de obicei din materiale durabile, cum ar fi polietilena sau nylonul, plasele sunt rezistente la uzură și la condițiile meteorologice variate, precum ploaia sau expunerea la soare. De asemenea, plasa ajută la protejarea structurii porții, reducând impactul direct al mingii asupra cadrului metalic. Pe lângă rolul funcțional, plasa conferă porții un aspect profesional și complet, fiind disponibilă într-o gamă largă de dimensiuni și tipuri, în funcție de nivelul de joc și de cerințele terenului. În competițiile oficiale, plasa trebuie să fie fixată corespunzător, astfel încât să nu permită mingii să iasă din poartă, iar în cazul jocurilor de amatori sau antrenament, plasele sunt adesea mai ușor de montat și de întreținut.

Întreținerea și Îngrijirea Porților de Fotbal

Pentru a prelungi viața porții de fotbal și pentru a asigura o utilizare sigură, este esențială întreținerea corectă a acesteia. Iată câteva sfaturi pentru întreținerea porții:

  • Curățare regulată: Este important să curățați porțile de murdărie, praf sau resturi care ar putea afecta performanța rețelei sau a cadrului.
  • Verificați fixările: Asigurați-vă că toate componentele porții sunt bine fixate, inclusiv rețeaua, șuruburile și suporturile.
  • Protecție împotriva ruginirii: Dacă poarta este din metal, aplicați un strat de protecție împotriva ruginei pentru a o proteja în condiții de umezeală sau ploaie.

Concluzie

Porțile de fotbal sunt esențiale pentru orice teren de fotbal și joacă un rol vital în siguranța și performanța jocului. Alegerea unei porți potrivite depinde de mai mulți factori, inclusiv dimensiunea terenului, scopul utilizării și bugetul disponibil. Indiferent de tipul de poartă ales, este important să acordați atenție întreținerii corespunzătoare pentru a asigura o utilizare îndelungată și sigură. Astfel, fie că sunteți un antrenor, un părinte sau un jucător, alegerea unei porți de fotbal de calitate este un pas important în dezvoltarea acestui sport minunat.

Facebook Comments
Continue Reading

Eveniment

Cărți din gunoaie, cu valoare adăugată! Biblioteci amenajate de Eco Sud SA la Centrele de Management Integrat al Deșeurilor pe care le gestionează

Published

on

By

Fotbalul este, fără îndoială, unul dintre cele mai populare și iubite sporturi din întreaga lume, iar echipamentele utilizate în acest sport sunt esențiale pentru desfășurarea unui joc corect și sigur. Printre cele mai importante componente ale terenului de fotbal se numără porțile. Acestea nu doar că definirea spațiului de joc, dar au un rol crucial în securitatea jucătorilor și în funcționarea corectă a meciurilor. În acest articol, vom explora importanța porților de fotbal, tipurile disponibile pe piață și cum să alegi poarta potrivită pentru diverse condiții de joc.

Ce Sunt Porțile de Fotbal?

O poartă de fotbal este un cadru structurat care delimitează zona în care jucătorii trebuie să înscrie pentru a câștiga un punct. Aceasta este o componentă esențială a oricărui teren de fotbal, având dimensiuni standard reglementate de către Federația Internațională de Fotbal (FIFA) și alte organisme competente. Porțile sunt plasate la ambele capete ale terenului de joc și au rolul de a oferi un obiectiv pentru echipele de atac, dar și de a proteja integritatea fizică a jucătorilor în timpul jocului.

Dimensiunile Standard ale Porților de Fotbal

Conform reglementărilor FIFA și UEFA, dimensiunile standard ale unei porți de fotbal sunt de 7,32 metri lățime și 2,44 metri înălțime. Aceste dimensiuni sunt utilizate la nivelul competițiilor profesionale și pentru majoritatea terenurilor de fotbal de dimensiuni mari. Este important de menționat că există și porti mai mici, folosite în competițiile pentru juniori, dar acestea sunt reglementate conform vârstei și nivelului de pregătire al jucătorilor.

Tipuri de Porți de Fotbal

Există mai multe tipuri de porți de fotbal, care diferă în funcție de materialele din care sunt realizate și de locul în care urmează să fie utilizate. Fiecare tip are avantaje și dezavantaje, iar alegerea potrivită depinde de scopul pentru care este achiziționată poarta.

1. Porți de Fotbal Fixe

Porțile fixe sunt cele mai întâlnite pe terenurile de fotbal profesionale sau în parcurile sportive. Acestea sunt montate permanent pe teren și sunt fabricate din materiale durabile, cum ar fi oțelul galvanizat sau aluminiul, care le oferă rezistență și stabilitate.

  • Avantaje: Sunt extrem de durabile și sigure, având o structură solidă care rezistă la impactul mingii și al jucătorilor. Sunt ideale pentru terenuri de fotbal mari și pentru competiții profesionale.
  • Dezavantaje: Nu pot fi mutați sau relocati, ceea ce le face mai puțin versatile în comparație cu alte tipuri de porți.

2. Porți de Fotbal Mobile

Porțile mobile sunt o alegere populară pentru terenurile de fotbal din școli, parcuri sau pentru competițiile de amatori. Aceste porți sunt ușor de mutat și pot fi folosite atât pe terenuri de dimensiuni mari, cât și pe terenuri de dimensiuni mai mici. De obicei, sunt fabricate din oțel sau aluminiu, dar au un sistem de transport ușor de manevrat, cu roți sau un cadru pliabil.

  • Avantaje: Sunt ușor de mutat, ceea ce le face ideale pentru terenuri care sunt folosite pentru mai multe sporturi sau pentru evenimente mobile. Sunt mai accesibile ca preț față de porțile fixe.
  • Dezavantaje: Sunt mai puțin stabile decât porțile fixe și pot fi mai vulnerabile la impacturi mari.

3. Porți de Fotbal pentru Juniori

Porțile pentru juniori sunt mai mici decât porțile standard, pentru a se potrivi nevoilor și dimensiunilor copiilor sau tinerelor talente aflate la începutul carierei. Acestea sunt folosite pe terenurile de fotbal de dimensiuni mai mici, conform reglementărilor pentru competițiile de juniori sau în cadrul școlilor.

  • Avantaje: Sunt ușor de utilizat pentru copii și ajută la dezvoltarea abilităților de joc ale celor mici.
  • Dezavantaje: Nu sunt recomandate pentru competițiile profesionale, deoarece dimensiunile lor nu sunt standard.

4. Porți de Fotbal Fără Cadru

Aceste porți sunt o opțiune mai accesibilă pentru antrenamente sau jocuri recreative. Ele sunt adesea utilizate în curțile de acasă sau pe terenuri improvizate și sunt realizate din materiale flexibile precum plasă sau țevi de plastic.

  • Avantaje: Sunt extrem de accesibile și ușor de transportat, fiind ideale pentru jocuri recreative.
  • Dezavantaje: Nu sunt la fel de durabile și stabile precum cele din metal și nu sunt recomandate pentru competiții oficiale.

Cum Alegi Poarta de Fotbal Potrivită?

Alegerea porții de fotbal depinde de mai mulți factori. Înainte de a face achiziția, trebuie să țineți cont de următoarele aspecte:

1. Scopul și Locul de Utilizare

Dacă doriți o poartă pentru competiții oficiale sau pentru un teren profesionist, atunci o poartă fixă și robustă este cea mai bună opțiune. În schimb, pentru terenuri mai mici, pentru școli sau pentru jocuri recreative, o poartă mobilă sau una mai ușor de transportat poate fi mai potrivită.

2. Materialele și Durabilitatea

Porțile de fotbal sunt fabricate din mai multe tipuri de materiale, dar cele mai durabile sunt cele din oțel galvanizat sau aluminiu. Aceste materiale rezistă bine la condițiile meteorologice și sunt mai puțin predispuse la ruginire sau uzură.

3. Siguranța

Siguranța jucătorilor este un aspect crucial atunci când alegeți o poartă de fotbal. Asigurați-vă că poarta are un cadru stabil și că rețeaua este bine fixată. În plus, este important ca poarta să fie montată corect, pentru a preveni accidentele sau rănirile.

4. Dimensiunea Terenului

Dimensiunile porții trebuie să fie adaptate dimensiunilor terenului pe care va fi utilizată. De exemplu, pentru competițiile de juniori, este posibil să fie necesare porți mai mici, în timp ce pentru terenurile de fotbal standard, dimensiunile oficiale sunt cele recomandate.

Plasele pentru Porțile de Fotbal: Rolul și Importanța Lor

Plasele pentru porțile de fotbal sunt o componentă esențială a fiecărei porți, având rolul de a captura mingea și de a oferi o claritate vizuală jucătorilor și spectatorilor atunci când un gol este marcat. Fabricate de obicei din materiale durabile, cum ar fi polietilena sau nylonul, plasele sunt rezistente la uzură și la condițiile meteorologice variate, precum ploaia sau expunerea la soare. De asemenea, plasa ajută la protejarea structurii porții, reducând impactul direct al mingii asupra cadrului metalic. Pe lângă rolul funcțional, plasa conferă porții un aspect profesional și complet, fiind disponibilă într-o gamă largă de dimensiuni și tipuri, în funcție de nivelul de joc și de cerințele terenului. În competițiile oficiale, plasa trebuie să fie fixată corespunzător, astfel încât să nu permită mingii să iasă din poartă, iar în cazul jocurilor de amatori sau antrenament, plasele sunt adesea mai ușor de montat și de întreținut.

Întreținerea și Îngrijirea Porților de Fotbal

Pentru a prelungi viața porții de fotbal și pentru a asigura o utilizare sigură, este esențială întreținerea corectă a acesteia. Iată câteva sfaturi pentru întreținerea porții:

  • Curățare regulată: Este important să curățați porțile de murdărie, praf sau resturi care ar putea afecta performanța rețelei sau a cadrului.
  • Verificați fixările: Asigurați-vă că toate componentele porții sunt bine fixate, inclusiv rețeaua, șuruburile și suporturile.
  • Protecție împotriva ruginirii: Dacă poarta este din metal, aplicați un strat de protecție împotriva ruginei pentru a o proteja în condiții de umezeală sau ploaie.

Concluzie

Porțile de fotbal sunt esențiale pentru orice teren de fotbal și joacă un rol vital în siguranța și performanța jocului. Alegerea unei porți potrivite depinde de mai mulți factori, inclusiv dimensiunea terenului, scopul utilizării și bugetul disponibil. Indiferent de tipul de poartă ales, este important să acordați atenție întreținerii corespunzătoare pentru a asigura o utilizare îndelungată și sigură. Astfel, fie că sunteți un antrenor, un părinte sau un jucător, alegerea unei porți de fotbal de calitate este un pas important în dezvoltarea acestui sport minunat.

Facebook Comments
Continue Reading

Parteneri

Ultimile stiri locale

Eveniment2 zile ago

​Prospect Codamin: Cum îl folosești pentru biostimularea plantelor?

Fotbalul este, fără îndoială, unul dintre cele mai populare și iubite sporturi din întreaga lume, iar echipamentele utilizate în acest...

Eveniment2 zile ago

City Protect Security Group – Firma de Pază și Protecție cu O Strategie Vizionară

Fotbalul este, fără îndoială, unul dintre cele mai populare și iubite sporturi din întreaga lume, iar echipamentele utilizate în acest...

Afaceri2 zile ago

City Protect Security Group – Firma de Pază și Protecție cu Soluții Avansate pentru Mediul Corporativ

City Protect Security Group, sub conducerea fondatorului Bogdan Dumitrache, a încheiat anul 2024 cu realizări remarcabile, marcând o creștere accelerată...

Eveniment3 zile ago

Cărți din gunoaie, cu valoare adăugată! Biblioteci amenajate de Eco Sud SA la Centrele de Management Integrat al Deșeurilor pe care le gestionează

Fotbalul este, fără îndoială, unul dintre cele mai populare și iubite sporturi din întreaga lume, iar echipamentele utilizate în acest...

Politică localăo săptămână ago

Diaspora, inima care bate pentru o Românie europeană

În fiecare familie din România, există cel puțin o poveste despre diaspora. Este povestea fiicelor și fiilor, fraților și surorilor,...

Afacerio săptămână ago

Top anvelope all season pentru calatorii lungi – Performanta si confort in orice anotimp

Calatoriile lungi necesita pregatiri speciale, iar alegerea anvelopelor potrivite joaca un rol esential. Anvelopele all season sunt o solutie practica...

Evenimento săptămână ago

Porțile de Fotbal: Importanța, Tipuri și Alegerea Potrivită pentru Terenurile de Fotbal

Fotbalul este, fără îndoială, unul dintre cele mai populare și iubite sporturi din întreaga lume, iar echipamentele utilizate în acest...

Evenimento săptămână ago

Cauciucuri de Iarnă vs. Cauciucuri All Season: Care sunt Cele Mai Potrivite pentru Anotimpul Rece?

Jocurile de noroc au avut și au o influență mare asupra lumii în care trăim. Încă din Antichitate, acestea erau...

Politică localăo săptămână ago

Elena Lasconi: O viziune nouă pentru România

Într-o lume politică adesea marcată de promisiuni neonorate și scandaluri, Elena Lasconi aduce o abordare proaspătă și sinceră, angajându-se să...

Afacerio săptămână ago

Călin Georgescu explică: băuturile carbogazoase, noua armă a globalismului

Într-o țară care își cântărește viitorul pe talerul unui vot incert, Călin Georgescu vine cu o dezvăluire epocală: băuturile carbogazoase...

Evenimento săptămână ago

Norocul și imaginația în cele mai bune romane de cazinou

Mâine, 22 noiembrie 2024, ciocolatierii români își lansează colecțiile de dulciuri și cadouri pentru sărbătorile de iarnă,  la Sala Polivalentă...

Afacerio săptămână ago

Omul n-a fost pe Lună, dar e în închisoarea minții – filosofia cosmică a candidatului Călin Georgescu

Călin Georgescu, personaj cu o aură cosmică, pare să fi aterizat direct dintr-o galaxie îndepărtată a teoriilor conspiraționiste. După cum...

aparat dentar invizibil aparat dentar invizibil
Uncategorizedo săptămână ago

Aparatul dentar invizibil, solutia moderna pentru o problema veche: zambetul perfect!

Un zambet impecabil nu mai este doar un ideal, ci o realitate accesibila pentru oricine isi doreste sa corecteze imperfectiunile...

Uncategorizedo săptămână ago

Mini PC-ul: Mic în dimensiuni, mare în posibilități

Știai că, potrivit unui raport al Grand View Research, piața globală de mini PC-uri crește cu o rată anuală de...

lustre lemn foisor terasa rustice legenda casei lustre lemn foisor terasa rustice legenda casei
Uncategorized2 săptămâni ago

Cum să Îți Transformi Foișorul sau Terasa cu Lustre din Lemn: Modele Rustice și Sfaturi de Iluminat

Descoperă cum să transformi terasa sau foișorul cu lustre din lemn. Găsește modele rustice, sfaturi de iluminat și idei de...

Sport2 săptămâni ago

Michael Schumacher: dominanța în Formula 1 și lecții despre precizie și risc calculat

Michael Schumacher, de șapte ori campion mondial de Formula 1, este un simbol al excelenței și al dominanței în motorsport....

Știrile Săptămânii