GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI era compus din urmatorii:
procurorulNEGULESCU MIRCEA
procurorul Onea Lucian
procurorul RAILEANU CERASELA,
procurorul DEACONU GILUELA,
procurorul SAVU ALFRED
procuror Stasie Eduard de la Prachetul de pe langa Tribunalul Prahova
Procurorul Topală Teodor-Bogdan de la Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti
judecătorul DINU IULIAN
judecătorul NITA CONSTANTIN
judecătorul TUDORAN MIHAI
judecătorul TRANDAFIRESCU ZINICA, etc
avocaţi – deocamdata dam doar exemplul avocatei TĂNASE CLAUDIA, urmand ca aceasta lista sa fie completata pe parcursul dezvaluirilor si a prezentarii mai multor plangeri penale si/sau inregistrari si stenograme;
comisar șef de politie PAREPA GHEORGHE, fost sef Serviciu Investigarea Fraudelor, fost inspector șef adjunct al Inspectoratului Judetean de Poliție Prahova (ulterior inspector sef al I.P.J. Dolj și adjunct al directorului Directiei de Investigatii Criminale din cadrul I.G.P.R. Bucuresti).
comisar șef de politie IORDACHE MIHAI IULIANO, CNP 16_____30, CI seria P_, nr. 00___9 – ofiter operativ in cadrul Serviciului de Investigarea Fraudelor Prahova, detasat la PCA Ploiesti, apoi – din august 2015 – la D.N.A. – S. T. Ploiesti
comisar de politie TOMA CIPRIAN, CNP 17_____01 – ofiter operativ in cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor, detasat la D.N.A. – S. T. Ploiesti, militianul cu muzica greceasca in suflet;
inspector principal de politie CIOROBEA ION – ofiter operativ al Serviciului Investigarea Fraudelor Prahova, detasat la D.N.A. – S.T. Ploiesti;
comisarul “Ana” (trasferat de Negulescu Mircea la DNA – ST Ploiesti in ultima zi cand a finalizat dosarul pentru procurorul Topală Teodor-Bogdan de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești pentru a condamna un om de afaceri din Prahova, fara probe si/sau prin presiuni.
comisar de politie OLTEANU EMANUIEL, fost ofiter operativ in cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor Prahova, in prezent functionar ANAF;
Pentru a evalua exact ceea ce s-a intamplat in Prahova si a devoala intreg grupul infractional de crima organizata, ziarul Incisiv de Prahova va incepe un serial cu prezentarea TUTUROR plangerilor penale inregistrate pe toti membrii acestei grupari de crima organizata si vom publica stenograme si inregistrari audio senzationale.
Dupa ce Incisiv de Prahova a publicat cazul col ® SRI Gulianu Florin, cazul Mr ® Florea Daniel si cazul Petrache, asa cum am promis- vom reveni cu alte 32 de plangeri penale indreptate impotriva membrilor acestei grupari de crima organizata.
Azi va prezentam cazul ‘COZILOR DE TOPOR DE LA ANAF, SPECIALIZATE IN FALSURI SI TRUCAJE IN CONSTANTARI FINANCIAR-FISCALE LA COMANDA UNITATILOR DNA”, pentru a se intragi grupul de crima organizata, o investigatie a colegilor de la Incisiv National.
COZILE DE TOPOR DE LA ANAF, SPECIALIZATE IN FALSURI SI TRUCAJE IN CONSTANTARI FINANCIAR-FISCALE LA COMANDA UNITATILOR DNA
Fara cardasia unor asa-zisi ”specialisti” ANAF, cam toate cauzele penale ale procurorilor de elita din unitatea haules Ploiesti Se duceau aleia de suflet. Bine, majoritatea nici cu concursul acestor impostori de la ANAF nu rezista in instante si primesc achitari pe capete.
BUCURESTI – DNA – DIRECTIA NATIONALA ANTCORUPTIE
Prejudiciile stabilite de „specialistii” ANAF au fost foarte mari si nereale. Multi inculpati nu cunosc nici in prezent cat este (daca este) prejudiciul adevarat, corect. Au facut repetate cereri in timpul urmaririi penale din dosare sa li se admita efectuarea unei expertize tehnice judiciare in domeniile financiar contabil si achizitii publice in scopul achitarii acestuia pentru a beneficia de dispozitiile art 10 din Legea nr. 241/2005, respectiv de cauza de nepedepsire.
Prin Ordonante, DNA-ST Ploiesti a respins pe banda rulanta cererile pe motiv ca primeaza doar parerea specialistilor parchetelor si nu se impune efectuarea unor expertize judiciare in cauza. Efectuarea unei expertize in faza judecatii nu ar mai da eficienta dispozitiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005, cauza de nepedepsire functionand pana la primul termen de judecata.
Iata ca exemplu 0 cauza penala ”data de gard” la modul ordinar:
In ea s-au dispus si intocmit:
Raportul de constataretehnico-stiintifica din 05.06.2015 intocmit de specialistii antifrauda detasati la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, CHIRU MARIAN, COARNA VALENTIN si STOICA CRISTINA, in baza Ordonantei nr. 636/P/2014 din 22.05.2015 a procurorului Negulescu Mircea, pentru perioada 2007-2015, privind trei firme, cu obiectivele:
– determinarea circuitului sumelor de bani rulate pe conturile celor 3 societati comerciale mentionate mai su, cu stabilirea sumelor operate cu titlu de achizitii si livrari, cu explicitare pe partea de creditare;
– determinarea sumelor de bani obtinute de cele 3 societati comerciale specificate mai sus din livrarea de bunuri si/sau servicii catre terti;
– determinarea destinatiei finale a sumelor de bani virate de cele 3 societati comerciale cu titlu de plata la furnizorii terti.
Raport preliminar de constatare tehnico stiintifica din 31.07.2015 intocmit de specialistul antifrauda SPALATELU CRISTIAN DORU din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, in baza Ordonantei nr. 190/P/2015 din 20.07.2015 a procurorului Deaconu Giluela, cu privire la relatiile comerciale ale SC ”X” SRL si SC ”Z” SRL cu diferiti parteneri economici in perioada 2012-2014, cu urmatoarele obiective:
– identificarea operatiunilor financiare efectuate in perioada 2012-2014 de catre firme, obiectul si valoarea acestora;
– identificarea operatiunilor de creditare si retragere de numerar efectuate prin conturile celor doua societati;
– verificarea activitatii desfasurata de cele doua societati in perioada mentionata, identificarea operatiunilor comerciale cu caracter nereal si stabilirea consecintelor financiar-fiscale.
Raport final de constatare tehnico stiintifica din 08.10.2015 intocmit de specialistul antifrauda SPALATELU CRISTIAN DORU din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, in baza Ordonantei nr. 190/P/2015 din 29.09.2015 a procurorului Deaconu Giluela, cu privire la operatiunile financiare si activitatile derulate de SC ”X” SRL) si SC ”Z” in perioada 2010-2014, cu obiectivele:
– identificarea operatiunilor financiare efectuate in perioada 2010-2014 de catre firme, obiectul si valoarea acestora;
– identificarea operatiunilor de creditare si retragere de numerar efectuate prin conturile celor doua societati;
– verificarea activitatii desfasurata de cele doua societati in perioada mentionata, identificarea operatiunilor comerciale cu caracter nereal si stabilirea consecintelor financiar-fiscale.
Raport de constatare tehnico stiintifica din 09.11.2015 intocmit de TULEA VLADIMIR SILVIU din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, in baza Ordonantei nr. 190/P/2015 din 12.08.2015, completata cu Ordonanta cu acelasi numar din data de 12.10.2015, ambele ale procurorului Deaconu Giluela, privind achizitiile publice efectuate de Politia Locala Ploiesti in perioada 2012-2014 de la un numar de 17 agenti economici, cu un singur obiectiv:
– analiza achizitiilor efectuate de Politia Locala Ploiesti, reprezentata de director general TOADER CRISTINEL, in perioada 2012-2014 de la un numar de 17 agenti economici, respectiv: SC RINN SRL Puchenii Mari, jud. Prahova, SC REWEX UWE SRK Ploiesti, SC DES LOGISTIC SRL Ploiesti, SC ARENA AUTO SRL Ploiesti, UNITATEA PROTEJATA AUTORIZATA SC FORM EXPERT HR CONSULTING SERV SRL Ploiesti, SC AMIT CREATIVE PRODUCTION SRL Ploiesti, SC FAXMEDIA CONSULTING SRL Ploiesti, SC DE FRANGHII CONSTRUCTII TRANSPORTURI DANIEL SRL Blejoi, SC BRATESTI DANY CONSTRUCT SRL Sirna, SC QUASAR LTD SRL Ploiesti, SC ALBIBO STEEL CONS SRL Sinaia, SC ADSO STAR CONSTRUCT SRL Berceni, SC VIPER SPIRIT SRL Bucuresti, SC FLIMAD SRL comuna Talea, SC DAN SEPSI SRL Ploiesti, SC GONIM TRANS SRL Targsoru-Vechi si SC ASESOFT INTERNATIONAL Ploiesti.
Primul, intocmit la data de 05.06.2015 de specialistii antifrauda detasati la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, CHIRU MARIAN, COARNA VALENTIN si STOICA CRISTINA in baza Ordonantei nr. 636/P/2014 din 22.05.2015 emisa de NEGULESCU MIRCEA, nu a avut la baza nciun document financiar-contabil. Documentele financiar contabile ale celor doua firme au fost depuse la sediul Parchetului Curtii de Apel Ploiesti pe 08.06.2015, deci dupa 3 (trei) zile de la intocmirea Raportului! Prin Ordonanta din 03.06.2015, procurorul NEGULESCU MIRCEA a obligat o persoana luata la intamplare, pe care in mintea lui creata o considera in mod nelegal ca fiind considerat reprezentat al SC ”Z” SRL si SC ”X” SRL), sa puna la dispozitia unitatii de parchet toate documentele de evidenta contabila. Documentele au fost predate pe data de 08.06.2015, de avocatul firmelor, pentru ca bietul om nu le avea, nu stia despre ce-i vorba si nici nu stia unde sunt.
Strict din punct de vedere financiar-fiscal si contabil, specialistii au analizat si tras concluzii exclusiv pe baza extraselor de cont si a interogarii evidentelor fiscale ANAF (fila 3 din Raport).
Precaritatea constatarii „tehnico-stiintifice” a condus la evocarea unui „posibil” prejudiciu estimat la aberantele sume de:
1.279.251,31 lei la SC ”X” SRL
1.830.699 lei la SC ”Z” SRL,
iar valoarile totale ale tranzactiilor suspicionate a se incadra in prevederile Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor au fost de
4.088.356,50 lei la prima si
5.852.517,13 lei la a doua.
Doar un exemplu de presupuneri „stiintifico-fantastice”:desi se hazardeaza sa scrie ca sumele ridicate sub forma de numerar din conturi nu au o destinatie finala cunoscuta, tot „specialistii” scriu cateva randuri mai jos ca: „… la intocmirea prezentului raport nu am avut la dispozitie evidenta contabila a societatii – pagina 3 (bilanturi, balante de verificare, note contabile, registrul jurnal, registrele de casa si banca, facturi, contracte si alte inscrisuri…)”.
Deci, au intocmit un raport contabil fara a avea … evidenta contabila!!
Al doilea si al treilea, primul fiind denumit „preliminar”, au fost dispuse prin doua ordonante de catre procuror DEACONU GILUELA de la DNA Ploiesti. Au fost efectuate de specialistul SPALATELU CRISTIAN DORU din cadrul DNA si il contrazice pe primul in proportie de 90%.
S-au fixat obiective cu o evidenta incalcare a prezumtiei de nevinovatie, cu o tinta clara la care sa se raporteze specialistul, respectiv i s-a sugerat ca operatiunile financiare pe care urmeaza sa le analizeze au un „caracter nereal”, sunt fictive.
De retinut: La finalizarea Rechizitoriului, prejudiciul a fost diminuat la 200.000 euro (nici aceasta suma nefiind reala), iar acuzatia de spalare a banilor a disparut dintre capetele de acuzare!!!
Exactitatea acestui mijloc de proba este pusa la indoiala prin modul de formulare a obiectivului constatarii, care este redundant, fiind evident ca activitatile se refera la operatiuni financiare. Autorii, specialisti antifrauda in cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti sau DNA, sunt sub indrumarea, subordonarea si controlul parchetelor, adica au o lipsa evidenta de independenta care constituie o suspiciune rezonabila pentru a caracteriza, fara teama de a gresi, aceste constatari ca fiind subiective (a se vedea si Decizia nr. 18/2008 a Curtii Constitutionale a Romaniei) si contradictorii, cel putin sub aspectul cuantumurilor sumelor pe care acestia le califica a fi prejudicii sau, si mai grav, spalare de bani.
In principal insa, critica se bazeaza pe metoda de realizare a analizei, enuntata chiar de specialistul antifrauda SPALATELU al PCA Ploiesti, la pagina 1 din Raportul preliminar: „analiza prinsondaj”.
Asadar, nu a fost evaluata intreaga evidenta contabila a celor doua societati in perioada de referinta (2012-2014), impreuna cu rulajele bancare efectuate pe toate conturile detinute, specialistul emitand doar „suspiciuni rezonabile”. Nici pana astazi nu s-a efectuat o expertiza judiciara in domeniul financiar contabil.
Administratorii firmelor nu am fost citati pentru a participa la procedura stabilirii obiectivelor sau, ulterior, la punerea in discutie a concluziilor si la formularea de obiectiuni.
Baza legala a Rapoartelor de constatare a fost OUG nr. 74/2013, art. 3, art. 4, alin. 11 si 12 si art. 5, alin. 2 din Metodologia comuna nr. 1492/I/1/2014.
Rapoartele au, in realitate, un singur obiectiv (nu 3, cate sunt enumerate in preambul), respectiv identificarea operatiunilor financiare si o singura directie ordonata specialistilor: sa consemneze ca operatiunile financiare AU CARACTER NEREAL si ca unele firme au „UN COMPORTAMENT FINANCIAR INADECVAT” (sic!) acesta fiind ultimul pas care-i permite „specialistului” DNA, SPALATELU, sa plonjeze in concluzia ceruta de procurorul DNA, calificandu-le – cu o lejera lipsa de responsabilitate si profesionalism – a fi „DE TIP FANTOMA”, denumire ata de dragă unora (prin acestea incalcandu-se, din nou, prezumtia de nevinovatie).
Acuzarea a ocultat sau a lipsit de transparenta modul de efectuare a constatarilor si concluziile acestera. De altfel, nici nu s-a putut cunoaste si stabili daca specialistii erau sau nu incompatibili.
Intrand pe fond, trebuie subliniat ca specialistii nu au descris operatiunile, metodele, programele si echipamentele folosite, contrar obligatiilor care le reveneau potrivit art. 181, indice 1, alin. 2 C. Pr. pen. Mai mult, nu se precizeaza si, deci, nu stim daca specialistilor le-a fost pus la dispozitie continutul dosarului pentru a avea o imagine de ansamblu, sau pentru a studia anumite materiale / parti din dosar ori pentru a vedea, macar, explicatiile inculpatului sau ale administratorilor firmelor. Nu avem niciun argument pentru care s-a apelat la aceste constatari, deoarece nu s-a precizeaza daca exista pericolul de disparitie a unor mijloace de proba sau daca era o urgenta (si in ce constau acestea).
Raspunsurile de la obiectivele 2 si 3 sunt artificiale in primele trei Rapoarte, bazate pe date nereale si fara fundamentare, numai prin interpretarea unor date informatice gestionate de ANAF. Este evident ca acuzarea a urmarit incalcarea dreptului la aparare, a principiului prezumtiei de nevinovazie si al echitatii.
Rapoartele au fost contestate la 02.12.2015, iar acuzarea avea obligatia sa dispuna o expertizajudiciara (art. 172, alin. 12 C. pr. pen.), ceea ce nu s-a intamplat.
Desi perioada verificata prin Raportul SPALATELU este 2010-2014, s-au omis (paginile 4-30 din Raport) cei patru ani (2010 – 2014) pentru 10 (zece firme partenere), toate fara explicatie. Sub acest aspect, Raportul este INCOMPLET.
La Obiectivul 2 se consemneaza concluzii dubitative (vezi pagina 54 din Raport), iar Obiectivul 3 incepe direct cu concluzia ca „exista suspiciunea rezonabila…”! (Raportul final SPALATELU).
Partea finala a aceluiasi Raport (consecinte fiscale) – paginile 56-58 si concluziile (paginile 58-60) contin evidente aspecte subiective, ca de exemplu criteriile interpretate intr-o maniera pur personala de specialist pentru a caracteriza unele firme ca fiind „fantoma”, in conditiile in care cele 14 societati comerciale mentionate in Raportca „furnizori” in perioada 2011-2014 pentru achizitiile ”Z” si ”X” erau inregistrati la Oficiul Registrului Comertului (de la care s-au solicitat si depus la dosar fisa „Informatii de baza”) si in baza de date a ANAF, in Registrul contribuabililor, iar la data achizitiilor nu erau dizolvate, lichidate sau radiate.
Si mai interesant este ca SPALATELU anexeaza doar file din Registrul de casa pe III 2013 (”Z”) si pe III si V 2013 (”X”), confuzia adancindu-se si demonstrand insuficienta probelor avute in vedere de specialist, precum si, pe cale de consecinta, arata limitele evidente ale constatarii, cat si caracterul pro causa.
Principiul arhicunoscut, „in dubio pro reo” (art. 4, alin. 2 C. pr. pen.), ar fi trebuit sa-i nasca probleme deontologice si procedurale procurorului de caz, dar cum si DEACONU GILUELA si ONEA LUCIAN, colegii lui NEGULESCU MIRCEA, aveau cel mai scazut nivel tot la capitolul moralitate profesionala, evident ca Rechizitoriul a plecat catre instanta bazandu-se pe astfel de constatari.
Prezenta critica este sintetica, sumara, in instanta de judecata inculpatul urmand a o dezvolta si a propune admiterea probei cu efectuarea unei expertize tehnice judiciare in domeniul financiar contabil si al activitatilor economico-financiare derulate de firmele incriminate in Rechizitoriu.
Cu privire la RAPORTUL DE CONSTATARE PRIVIND ACHIZITIILE PUBLICE REALIZATE DE POLITIA LOCALA PLOIESTI IN PERIOADA 2012-2014 al specialistului TULEA SILVIU VLADIMIR din cadrul DNA – Serviciul specialisti:
Baza legala:art. 172, alin. 7 C.P.P., art 181 indice 1 CPP, Ordonanta nr. 190/P/12.08.2015, completata cu Ordonanta cu acelasi nr. din 12.10.2015.
Desi primul text se refera la „domenii strict specializate”, din Raport nu rezulta ca specialistul DNA sa fie specializat pe achizitii publice. Textul mai precizeaza ca Raportul este o „opinie”, iar specialistului ii sunt ablicabile dispozitiile referitoare la martor (art. 114-123 CPP). De asemenea, Raportul nu cuprinde descrierea metodelor, programelor si echipamentelor utilizate in realizarea constatarilor si concluziilor, asa cum cere art. 1811, alin. 2 C. pr. pen., imprejurare care confera raportului un caracter mai putin stiintific decat unui unui raport de expertiza efectuat in baza art. 172, alin. 1- 6 C. pr. pen.
Obiectivul stabilit prin Ordonanta: „Analiza achizitiilor efectuate de Politia Locala Ploiesti, reprezentata de directorul general Toader Cristinel, in perioada 2012-2014, de la un nr. de 17 agenti economici”. Obiectivul este formulat generic, deci fara o nota distinctiva, contrar dispozitiilor art. 172, alin. 6, conform caruia trebuie sa se indice faptele, imprejurarile care trebuie clarificate si evaluate (vezi si art. 172, alin. 9 C. pr. pen.)
Se mentioneaza ca perioada cercetata este 2012-2014, desi inculpatul TC a preluat functia de director general in 10 august 2012, a fost trecut pe functie de director general adjunct in februarie 2015 si a fost suspendat din aceasta functie la 11 mai 2015.
Astfel, in mod gresit s-a retinut raspunderea directorului general pentru intregul an 2012, deoarece acesta a preluat functia la 10.08.2012 (lunile I-VII fiind total necunoscute managerului sub aspectul achizitiilor). Pe de alta parte, Planul de achizitii pe 2012, a fost aprobat in 2011, iar cel pe 2013, pana in august 2012, pe cale de consecinta si contractele fusesera deja incheiate (e. g. SC DES LOGISTICS SRL, cu toate cele patru contracte incheiate si executate sub vechea conducere a Politiei Locale Ploiesti). A se vedea si filele 23-24, total achizitii nelegale in 2012: 245.612 lei, fara TVA, de care este facut raspunzator tot fetisul lui Portocala!!.
Mai mult, toata activitatea legata de achizitii era realizata de o comisie, iar hotararile acesteia erau puse in aplicare de compartimentele Achizitii publice, Contabilitate, Administrativ, Juridic-Contracte-Proceduri etc., directorul general semnand, la final, contractele rezultate, avand la baza toate semnaturile specialistilor de mai sus.
Tot ca raspuns la obiectivul stabilit prin Ordonanta, „specialistul” DNA utilizeaza sintagma „urmare analizei documentelor aflate la dosar”, nerezultand de nicaieri care sunt acestea. „Marele specialist” conchide cu rapunderea inculpatului, director general, „ordonator tertiar de credite”, desi prin Ordonanta de extindere a urmaririi penale din 20.11.2015, procurorul de caz, autor al Rechizitoriului, a stabilit ca inculpatul avea calitatea de … utilizator de credite bugetare ca „ordonator secundar de credite”.
Din cap. III – „Prezentarea Politiei Locale Ploiesti”, se observa ca „specialistul” nu a studiat si nu cunoaste toate actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea politiei locale (facand referire doar la Legea nr. 155/2010). De aceea, nu cunoaste cui ii este subordonat serviciul public de interes local numit Politia Locala Ploiesti, lasand sa se inteleaga ca se subordoneaza Primarului, desi, in realitate, este in subordinea Consiliului Local Ploiesti (art. 1, alin. 1 din HCL nr. 347/28.09.2012) si doar directorul general isi indeplineste atributiile in mod nemijlocit sub autoritatea si controlul Primarului (art. 27 din HCL nr. 347/2012).
Este, deci, inacceptabil ca pe aceasta interpretare procausa si in acelasi timp pe o fractura logica, expertul si procurorul sa se bazeze in a-i aduce acuzatii unui functionar public cu functie de conducere de prejudiciere a Politiei Locale Ploiesti si sa se stabileasca cuantumul prejudiciului (a se vedea Raportul Tulea Vladimir Silviu, filele 4 si 187 si Rechizitoriul procuroarei DEACONU GILUELA, filele 21, 32 si 124 alin. final).
La filele 110-117, in Raportul specialistului DNA si in Rechizitoriu, la filele 76 -81, se constata, in contextul confuziei sus explicate, o eroare comuna: Politia Locala Ploiesti (PLP) ar avea statut de compartiment functional in cadrul aparatului de specialitate al Primarului !
Halal sa va fie, anchetatorii lui peste prajit, fiert si afumat!
PLP este o institutie publica de interes local, cu personalitate juridica, in sistemul administratiei publice locale, in subordinea Consiliului Local Ploiesti. Seful si un adjunct al PLP sunt numiti prin HCL, nu prin Dispozitie de Primar.
Personalul PLP beneficiaza de un statut legal special, iar infiintarea, organizarea / reprganizarea si functionarea PLP se face prin HCL, cu avizul obligatoriu al ANFP.
PLP nu face parte parte din aparatul propriu al autoritatii publice reperezentate de Primar, aparat care desfasoara activitati de secretariat, administrativ, gospodarire, intretinere, deservire, paza, protocol etc., ci are atributii si desfasoara activitati in scopul realizarii prerogativelor de putere publica exercitate de Consiliul Local.
Gestionarea activitatii operative a PLP se face de directorul general asistat de un adjunct, iar Organigrama (aprobata de Consiliul Local cu avizul ANFP) cuprinde 240 posturi, din care 176 functii specifice de politist local cu statut special, diferit de statutul personalului din aparatul propriu al Primarului sau compartimentele subordonate acestuia.
La cap. IV, filele 8-13, „Verificari anterioare efectuate in cauza”,asa zisul specialist DNA demonstreaza, inca o data, ca nu cunoaste semnatica unor notiuni si nici propriile atributii, atunci cand invoca acte de control/audit ale Camerei de Conturi Prahova care privesc anii 2010-2012, cand T.C. nici nu era director general, sau Auditul Primariei care vizeaza aceeasi perioada. Oricum, aceste acte nu s-au efectuat „in cauza”, respectiv in dosarul parchetului, fiind elementar de stiut semnificatia juridica a cuvantului cauza, ca temei juridic al unei actiuni sau, in sens larg, proces, litigiu, pricina. Mai mult, si la cap. VII – „Mentiuni”,specialistul recidiveaza si invoca unele constatari ale „organului de audit intern al Primariei Ploiesti”, despre care nu exista la acel moment nicio certitudine privind concluziile finale, din moment ce materialul este intitulat „PROIECT DE RAPORT DE AUDIT …”, ignorand, din nou, ca este vizata vechea conducere a Politiei Locale Ploiesti.
La cap. V„Prezentare agenti economici” specialistul a analizat raporturile contractuale ale Politiei Locale Ploiesti cu 17 agenti economici, dar procurorul a retinut in Rechizitoriu doar 15. Nu exista o explicatie pentru aceasta situatie. De adaugat, in alta ordine de idei, ca nu exista niciun text de lege explicit care sa prevada obligatia privind declararea sarcinilor fiscale sau a platilor catre bugetul de stat in cazul celor 17 (15) societati comerciale furnizoare de produse, lucrari sau servicii.
In cap. VI „Achizitii efectuate, Acte normative incidente in cauza” se includ, in mod nejustificat in sfera de raspundere a inculpatului vanat de ”Zdreanta”, raporturile contractuale de achizitii bunuri si servicii cu furnizorii: SC RINN SRL, SC ARENA AUTO SRL, SC DES LOGISTIC SRL, SC FLIMAD SRL si SC SERVICES AUTO SERUS, desi contractele au fost incheiate si executate anterior numirii inculpatului in functia de director general al institutiei, sau doar partial executate dupa 10.08.2012, pe baza procedurilor de achizitii derulate sub vechea conducere. De altfel, achizitiile realizate in 2013 provin din aceleasi contracte anterioare.
Rezulta ca numai pentru perioada 2012-2013, inc. este facut responsabil pentru suma totala 1.079.797,86 lei – 245.612 lei fara TVA (anul 2012) si 834.185, 86 lei.
La cap. VIII„Atribuirea contractelor”,„specialistul” – desi constata ca majoritatea contractelor de achizitii nu este semnata de directorul general, mentionand singur ca sunt semnate „pentru” – nici la finalul capitolului (filele 116-117) si nici la finalul Raportului (filele 192-193), nu identifica persoana / calitatea functionarului public care a semnat „pentru”, ci, cu rea credinta, neintemeiat, consemneaza cum i-a cerut pseudo-procurorul Negulescu: ca raspunderea revine directorului general T.C.
Asta inseamna sa nu dai doi bani pe Justitie!!.
Raportul mai concluzioneaza ca T.C. a obtinut pentru sine si pentru agentii economici „un folos necuvenit in suma de 571.162,34 lei”, cu trimitere la Anexa 24 unde este nominalizat cu suma de 1.300 lei (288 euro), ceea ce ofera, la o prima citire, impresia unei batai de joc la adresa infaptuirii actului de justitie.
La filele 53 -113 din Raport, sunt exemplificate 64 de acte de achizitii si proceduri nesemnate de T.C.
Oricum, potrivit unei recente Decizii a CCR, rapoartele de constatare ale specialistilor ANAF nu mai sunt recunoscute a fi probe, deoarece aceste stranii personaje sunt incompatibile si lucreaza la acelasi prost stapan: Statul Roman!! (Cristina T).
Brichetele de rumeguș sunt o opțiune ecologică și eficientă pentru încălzirea locuințelor, însă este important să știți cum să le stocați și să le manipulați în mod sigur pentru a evita riscurile și a maximiza eficiența. În acest ghid, vă vom oferi sfaturi esențiale pentru a vă asigura că brichetele de rumeguș sunt o soluție durabilă și sigură pentru necesitățile dvs. de încălzire.
Stocarea adecvată a brichetelor de rumeguș
Alegeți un loc uscat: Brichetele de rumeguș trebuie păstrate într-un loc uscat pentru a evita umiditatea și degradarea. Umiditatea poate face ca brichetele să se deterioreze și să devină ineficiente.
Folosiți containere sau saci sigiliabili: Pentru a menține rumegușul în condiții optime, puteți să-l depozitați în containere sau saci sigiliabili. Aceasta va ajuta la prevenirea contaminării și a umezelii.
Depozitați brichetele într-un spațiu răcoros: Evitați expunerea la căldură excesivă sau la soare direct, deoarece acest lucru poate duce la uscarea excesivă și potențial la fisurarea brichetelor.
Asigurați-vă că spațiul de depozitare este bine ventilat: Ventilația adecvată ajută la menținerea calității brichetelor și la prevenirea acumulării de umezeală în spațiul de depozitare.
Păstrați brichetele departe de substanțe inflamabile: În timpul stocării, asigurați-vă că nu există substanțe inflamabile sau materiale periculoase în apropiere.
Manipularea sigură a brichetelor de rumeguș
Folosiți echipament de protecție: Atunci când manipulați brichete de rumeguș, purtați mănuși groase pentru a vă proteja mâinile de marginile aspre și praf.
Manipulați brichetele cu atenție: Brichetele de rumeguș sunt fragile și pot fisura sau se pot rupe dacă sunt manipulate brutal. Ridicați-le și așezați-le cu grijă.
Evitați inhalarea prafului: Atunci când tăiați sau manipulați brichetele, evitați să inhalați praful de rumeguș, deoarece acesta poate fi iritant pentru căile respiratorii.
Utilizați unelte adecvate: Dacă tăiați sau divizați brichetele, asigurați-vă că folosiți unelte adecvate, cum ar fi o fierăstrău sau un topor, și păstrați-le ascuțite pentru a reduce riscul de accidente.
Supravegheați copiii și animalele de companie: Asigurați-vă că brichetele de rumeguș sunt depozitate într-un loc în care copiii sau animalele de companie nu pot ajunge la ele. Brichetele pot fi periculoase dacă sunt ingerate sau folosite necorespunzător.
Sfaturi suplimentare pentru stocarea și manipularea sigură
Verificați periodic starea brichetelor: Înainte de a le folosi, verificați starea brichetelor pentru a vă asigura că nu sunt deteriorate sau umede.
Respectați instrucțiunile producătorului: Înainte de a utiliza brichetele de rumeguș, citiți și urmați cu atenție instrucțiunile producătorului pentru siguranță și eficiență.
Nu supraîncărcați focul: Atunci când folosiți brichetele de rumeguș, nu le supraîncărcați în cuptorul sau soba dumneavoastră. Respectați recomandările producătorului privind cantitatea adecvată pentru încălzirea dvs.
Eliminați corespunzător cenușa: După ce ați utilizat brichetele, așteptați să se răcească complet și apoi eliminați cenușa într-un recipient sigur și metalic. Niciodată nu aruncați cenușa caldă într-un coș de gunoi obișnuit.
Cu acest ghid, sunteți pregătiți să stocați și să manipulați brichetele de rumeguș în mod sigur și eficient. Respectarea acestor sfaturi vă va ajuta să vă bucurați de beneficiile ecologice și de încălzire pe termen lung pe care le oferă aceste brichete.
Tigla metalica a castigat o popularitate tot mai mare in constructiile domestice din Romania. Cu aspectul sau traditional si asemanarea cu tigla ceramica, este o optiune tot mai atractiva pentru proprietarii de case. Tigla metalica se remarca prin caracteristicile sale foarte convingatoare: este usoara, rezistenta si usor de manevrat. Disponibila in diverse stiluri si culori, se potriveste perfect in foarte multe variante de stiluri urbanistice si reuseste sa ofere tot confortul de care au nevoie cei care o utilizeaza.
Avantajele si dezavantajele acoperisurilor din tigla metalica
Avantaje
Cost. Tigla metalica se bucura de preturi competitive datorita multiplilor producatori locali. Costurile de instalare sunt mai mici decat in cazul altor optiuni, iar timpul de instalare este redus, ceea ce se traduce in economii la manopera. De asemenea, este usor de transportat si manevrat.
Performanta. Acoperisul din tigla metalica intareste structura cladirii. Rezista la conditii meteo extreme si vanturi puternice. Materialele din care este fabricata sunt ignifuge, oferind protectie impotriva incendiilor. Este o optiune usoara, care nu adauga presiune suplimentara structurii cladirii.
Eficienta energetica. Vopseaua reflecta razele soarelui, reducand incalzirea excesiva a casei. De asemenea, este fabricata din materiale reciclabile, contribuind la reducerea impactului asupra mediului.
Dezavantaje
Izolarea. Comparativ cu tigla ceramica, tigla metalica ofera o izolare termica si fonica mai slaba.
Inlocuire destul de dificila. Inlocuirea unor panouri de tigla metalica poate fi mai dificila si mai costisitoare decat in cazul altor materiale de acoperis, cum ar fi tiglele ceramice.
Posibila decolorare in timp. Experienta arata ca tigla metalica poate sa sufere decolorari in timp, ceea ce poate afecta aspectul si valoarea imobilului.
Cum se monteaza tigla metalica?
Procesul de montaj tigla metalica necesita o serie de etape importante pentru a asigura durabilitatea si functionalitatea acoperisului. Acesta se face in cateva etape de baza:
Pregatirea cu carlige pentru jgheaburi si amplasarea acestora in dreptul fiecarui caprior. Carligurile pentru jgheaburi sunt esentiale pentru fixarea jgheaburilor si drenarea corecta a apei de pe acoperis.
Aplicarea foliei anti-condens pe intreaga suprafata a acoperisului. Folosirea unei folii anti-condens ajuta la prevenirea formarii condensului si a deteriorarii suprafetei tiglei metalice.
Montarea cadrului din lemn, inclusiv sipci verticale si orizontale. Un cadru bine construit asigura suportul adecvat pentru tigla metalica si stabilitatea acoperisului.
Fixarea tiglei metalice incepand din coltul dreapta-jos. Instalarea incepe de obicei din coltul dreapta-jos si avanseaza spre partea superioara a acoperisului.
Montarea accesoriilor finale, precum coama si parazapezile. Aceste accesorii finale nu trebuie neglijate, deoarece sunt esentiale pentru aspectul si functionalitatea acoperisului.
Pentru a asigura montajul corect al acoperisului din tigla metalica, trebuie sa te asiguri de urmatoarele lucruri:
Materialele folosite si suruburile potrivite;
Grosimea tiglei este una potrivita, pentru o durabilitate mai mare;
Este esential sa acorzi atentie calitatii materialelor si serviciilor inainte de a alege cel mai mic pret pentru manopera si materiale. Tarifele pot varia, insa si calitatea poate varia destul de mult. Este recomandat sa apelezi la o firma montaj acoperis care are experienta iti poate oferi garantie si lucreaza cu forme legale. In felul acesta, vei fi protejat in eventualitatea unor probleme si vei avea mai multe sanse de a te bucura de o lucrare de calitate.
Daca te numeri printre pasionatii de pescuit, atunci cu siguranta ca mereu iti doresti sa te bucuri de cea mai frumoasa experienta si de echipamentul care sa iti permita sa faci cele mai mari capturi. Exista diferite metode si tehnici de pescuit, iar printre cele mai populare astfel de tehnici regasim si pescuitul la crap.
Alegerea echipamentului este foarte importanta pentru orice pescar, iar in continuare vei afla mai multe despre alegerea modelelor de lansete pentru aceasta tehnica de pescuit. Pentru ca si in ceea ce priveste alegerea echipamentului exista discutii intre pescari, la fel cum exista si in ceea ce priveste dimensiunea capturilor reusite de-a lungul timpului.
Aspecte in alegerea lansetelor pentru pescuitul la crap
Atunci cand vrei sa te pregatesti pentru experiente reusite la pescuitul la crap este foarte important sa stii care sunt criteriile in baza carora sa faci alegerile potrivite pentru aceasta metoda de pescuit. Principalele elemente care trebuie luate in calcul sunt tipul de pescuit la crap, distantele de pescuit, apele unde au loc sesiunile de pescuit si talia crapilor. Toate aceste elemente te pot ajuta sa faci alegerea potrivita pentru lansete crap.
In functie de tipul de pescuit la crap poti opta pentru pescuit lansat, plantat sau din barca. In ceea ce priveste tipul de ape unde urmeaza sa pescuiesti avem varianta lacurilor, raurilor si a baltilor. Insa mergand mai departe in privinta caracteristicilor lansetelor, aici sunt anumite criterii care nu trebuie deloc neglijate.
Un criteriu este numarul segmentelor avute de lansetele pentru pescuitul la crap. Poti gasi modele din 2 bucati, 3 bucati sau modelele telescopice. Rezistenta lansetei depinde de acest numar de segmente. Cu cat sunt mai multe puncte de imbinare, cu atat vorbim despre mai multe puncte slabe si lanseta poate ceda sub greutatea capturii. De aceea modelele din 2 bucati pot fi alegerea optima.
Greutatea lansetei este un detaliu foarte important si este un criteriu influentat de materialul din care sunt facute lansetele. Cu cat modelele de lansete sunt mai usoare, cu atat sunt mai scumpe. Insa trebuie tinut cont ca in pescuitul la crap timpii pe care pescarul ii petrece cu lanseta in mana este indelungat si din acest motiv poate influenta experienta la partidele de pescuit.
In cadrul modelelor de lansete crap lungimea variaza intre 1,8 si 4,5 metri. Cele mai frecvent folosite modele sunt cele de 3,6, respectiv 3,9 metri. Lungime lansetei trebuie aleasa pornind de la tipul de pescuit practicat, si anume cel lansat, plantat sau din barca.
Actiunea lansetelor este un alt criteriu de luat in calcul, iar aici avem varianta lansetelor parabolice, semi-parabolice, semi-rapide si rapide. Actiunea determina modul de comportare al lansetelor in momentul aruncarii.
Unde gasesti lansete pentru pescuitul la crap?
Acestea sunt o parte dintre cele mai importante criterii de luat in calcul atunci cand urmeaza sa alegi lansetele pentru pescuitul la crap. Pentru o oferta variata si numeroasa de astfel de lansete este recomandat sa gasesti un magazin specializat in articole de pescuit. O oferta numeroasa este disponibila pe targulpescarilor.ro.
