Peste 30 de militari români au murit și 180 răniți, în Afganistan sau Irak, în teatrele de operațiuni la care participă România. Lor li se adaugă diplomațîi răniti zilele astea la Kabul, plus cei răniți în alte misiuni de lupta pe alte fronturi, mai puțîn sîngeroase, unele sub mandat ONU (Mali, Angola, Albania, Kosovo).
România nu și-a apropiat mai mult programul Visa Waiver în toți acești ani. Recent, am aflat că unui om de cultură din România îi trebuie viză să meargă și în Canada, unde a primit un premiu, crezînd că toată lumea că nu mai era nevoie, că așa s-a raportat: mare succes al României, cum că cine are viză americană nu mai are nevoie de viză în Canada. E fals!!
Concret, nu există un câștig real, de nicio natură, al participării noastre în aceste misiuni pentru Alianța Nord Atlantică și ne îndoim serios că diurnele militarilor merită riscul major de acolo. Americanii au altă filosofie, altă tradiție și alte resurse, ba chiar tactică de a cădea la pace cu talibanii, deja. Nimeni nu știe, real, cîtă lume a murit în misiunile astea, că de fapt nu au avut niciun impact asupra vizelor în ciuda promisiunilor oficialilor români, și că Rusia s-a înarmat în ultimul hal în urmă acestei politici stupide.
Cînd a fost ultima oară cînd ne-a întrebat cineva dacă vrem să participăm la aceste misiuni? Ori dacă primim baza militară străină la Aeroportul Mihail Kogălniceanu? Sau dacă avem nevoie de rachete anti-Iran la Deveselu, cu riscul – între timp materializat – că Rusia să priceapă că sunt de fapt contra ei și să se reînarmeze, să investească într-o suprarachetă, și alte mizerii care puteau fi evitate dacă, acum 15 ani, alegeam o altă politică externă, occidentală, fără a fi provocatoare?
Sau, alta intrebare cu raspuns potential negativ, dacă Georgia și Ucraina meritau invitate în NATO la summitul de la București, deși nici una, nici alta nu satisfăceau condiția preliminară necesară invitației (și nici vreo șansă să o satisfacă în viitor!), adică frontiere necontestate de vecini?
Românii nu au fost întrebați niciodată.
În Consiliul de Securitate nu am prins loc, s-a aruncat vina pe abaterea diplomației noastre de la politica tradițională (adică ne-am dat de partea lui Netanyahu, în loc să jucăm la ambele capete, deci și cu arabii), dar ca sa fie bine si sa nu fie rau, am înființat Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România cu sediul in Calea Victoriei nr. 218 !! Dacă acest gen de oportunism ține la noi locul politicii externe, vorba aceea, ce era să căutăm acolo ca figuranți, mai bine că s-a ales mica și principiala Estonie. Cum știm din comparația Finlandei cu noi după pactul Ribentropp-Molotov (și ne amintește jurnalul lui Nicolae Iorga, publicat la Humanitas zilele astea, care dă detalii din Consiliul de Coroană), țările mici rezistă nu atât cu tancurile, cât cu caracterul.
Dacă are vreunul!!
De altfel, în Consiliului de Securitate al ONU eram simple momai figurante, atâta timp cât NATO a început campania de bombardare a Serbiei în martie 1999, care a durat 78 de zile, operațiunea fiind lansată fără acordul Consiliului de Securitate al ONU.
Azi, numărul candidaților la președinție crește vertiginos și se cheltuiesc atîția bani pe publicitate, că aproape toată lumea știe cine sunt.
Însă, electoratul din România știe așa de puțin despre cele trei puteri în stat (legislativă, executivă și judecătorească), despre atribuțiile și competențele Parlamentului,Guvernului și Președintelui (începînd cu domeniul de facto al autorității prezidențiale și nu hărțuiala cu guvernul, blocarea numirilor de miniștri, orgolii că a plecat coana Veorica la Tel-Aviv fără să-i zică și lui Iohannis sau plecarea în SUA la Trump fără mandat de la Parlament, sau măcar o consultare) încât se va alege, din nou, cu un președinte care nu ar rezista cinci minute într-un talk show onest despre poziția lui cu privire la: politică externă, înarmare, reconfigurări zonale (precum planurile lui Macron pentru Europa cu două viteze), actuala repoziționare involuntară a Angelei Merkel[1], participarea la misiuni și așa mai departe.
Sau dacă nimeni nu bagă de seamă că mîncăm Rusia „pe pâine” în online (bani aruncați de servicii că să lupte cu trolii Moscovei), dar în politică noastră externă pupăm papucul lui Trump (nu al Americii, ci al lui, personal), care vrea Rusia înapoi în … G7- și tot așa.
[1]“Europa trebuie să se repoziţioneze pentru a putea răspunde provocărilor venite din partea celor trei rivali globali ai săi, China, Rusia şi SUA”, a declarat miercuri, 16 mai 2019, cancelarul german Angela Merkel, relatează site-ul cotidianului The Guardian.
Diaspora vreasă poată vota zile în șir în noiembrie.
Ca să voteze ce și pe cine ? Are cea mai mică idee care sunt pozițiile candidaților pe zonele lor de competență ?
Președintele nu poate reforma poliția, nici să vrea, și nici educația. Autoritatea lui e pe zona de mai sus, plus supravegherea și performanța serviciilor secrete, care a încheiat în dușmănie (mai trebuia unul cu BOR!) Protocoale secrete neconstituționale și contrare procedurii penale, în detrimentul drepturilor procesuale ale cetățeanului. Cunosc ei, electorii, că Președintele României, care este și Președintele CSAT, nici nu mișcă în fața SRI-ului care, cu 12.000 de angajați (cifră plauzibilă conform nivelului cheltuielilor de personal), este al doilea cel mai mare din NATO, după al FBI și că, în România, sunt mai multe cadre militare si salariați publici de informații la „intern” decât în Marea Britanie, Franța și Germania la un loc ??!!
Notă: O să îi întrebe cineva pe candidații la prezidențiale de ce SRI are buget dublu față de serviciul secret intern german BVF ?
În ultimii patru ani, bugetul SRI a crescut cu mai mult de 100%.
Bugetul propus pentru SRI în 2019 în forma transmisă Parlamentului de către Guvern era de peste 2,4 miliarde de lei, în creştere cu 4,82% faţă de execuţia preliminată din 2018. În acest timp, PIB a crescut cu mai puțin de 50%. La rectificarea din august, bugetul SRI a crescut cu peste 396,5 milioane de lei. Concomitent, au crescut și cheltuielile cu personalul cu un de peste 356 milioane de lei. De asemenea, cheltuielile SRI cu „bunuri și servicii” au sporit, și ele, cu peste 14 milioane de lei.
SRI a reușit astfel să depășească chiar și la cheltuiala absolută Franța (DGSE – 300 mil. €) și Germania (BVF-BND 350 mil. €).
Iar în Polonia, de exemplu, o țară de două ori mai mare decât România și cu economie aproape triplă, bugetul ABW, serviciul intern de informațîi, a stagnat la mai puțîn de 120 de milioane de euro.
Înainte de rectificare, bugetele serviciilor secrete din România arată așa: SRI – 500 mil. €, SIE – 63 mil. €, SPP – 42 mil. €, STS – 72 mil. €. Ultimele trei poate par mici față de SRI, dar de fapt sunt tot mari. De exemplu, serviciul polonez de spionaj extern, AW, se descurcă cu doar 44 de milioane de euro.
Cât despre „subtilitățile” că Centrul Național Cyberint al SRI nu funcționează legal, ci în afara oricărei legi, doar în baza unei hârtii „de bună-purtare”, nulă juridic, eliberată de la CSAT, sau dacă candidații vor propune în legislație ca, în sfârșit, Curtea de Conturi să poată controla efectiv și nu formal și serviciile noastre, să nu mai câștige firmele lor licitațîi săptămânal, nu credem că sunt cunoscute nici macar de un alegător din 10.000!!!
Agitație mare cu justiția !
Continuăm să conducem la CEDO la condamnări abuzive (undue process/proces necuvenit, nedrept) și să furnizăm cel mai mare număr de cazuri noi, semn că justiția nu stă așa faimos cum susțin unii.
Că motivele nu sunt cele invocate de Comisia de la Veneția și C. E., este o altă „finețe” inaccesibilă la secțiile de votare Fututa, Udaţi – Mânzu, Cioara de Sus, Măciuca, Mădulari, Milcoiu, Cioca-Boca Carcaliu, Căpățâna Porcului, Amarăștenii de Sus, Căcăcioasa etc.
Justiția nu merge bine nu din cauza înființării SIIJ, nici a atitudinilor curajoase ale unor magistrați (e. g. Dana Garbovan) și nici pentru că nu ar mai avea aportul de un „excepțional profesionalism și o deplină moralitate” ale tractoristului Augustin Lazăr, ale narcomanei Lidia Stanciu ori ale plagiatoarei Kovesi Codruța Laura.
Justiția nu face dreptate din cauza nelegiferarii răspunderii magistraților (așa cum toate breslele profesionale au), a „răzbelului” fratricid din CSM, din cauza unor papitoi fițoși și suficienți precum judecătorul Danileț, care acceptă raportul sexual om – animal ca fiind normal, numai dacă animalul nu țipă de durere! (Ce dezaxat!)
Dar, cea mai mare tară a Justiției, care îi va atârna de gât ca o talangă de vaci cu sunet spart, ce o va urmări ani de aici încolo, o reprezintă „haiducii de panoplie”, „cavalerii tristei figuri”, ex-procurorii DNA libidinoși Negulescu, Onea, Savu și „zdrențele” (expresia lui „Portocală”, nu a noastră!) Gilu și Cerasela, asortați la șireturi și chiloți cu milițienii judiciari și cozile de topor de la ANAF.
Candidații știu, măcar, că asta ar fi o problemă, dar despre ce soluții sunt, cui să le ceară, cum și când să le aplice etc., sunt tămâie!!
Se prefigurează deja, tradițional pe malurile Ciorogârlei, o mare bălăcăreală porcească. Toți ceilalți vor fi: penali, comuniști, retardați, neresetați, parveniți, fripturiști, securiști, neosecuriști, agenți ai Franței, SUA, Germaniei, Rusiei etc.
La bărbați, când nu mai au argumente, merge și întrebarea din bancul cu ursul și iepurașul: Da’ de ce n-ai bască?!
Bonus-uri pentru femei: că de ce se bagă în calea bărbaților, să stea la cratiță, sau că e prea tocită în genunchi, tută, fufă, agramată.
Dacă nu vor fi întrebați nimic in mod profesional, dacă nu expun poziții clare, legale și constituționale, pe problematica de care se ocupă președintele, candidații la aceste noi alegeri prezidențiale vor părea că joacă într-unul dintre sezoanele telenovelelor turcești de pe Kanal D: numai plânsete și vaiete, inimi frânte, trădări în dragoste, hărțuiri, incesturi, ambîțuri pseudo-masculine prostești, aroganțe nemăsurate, exacerbări ale ego-ului și alte scenete tragi-comice.
Păi, dacă Iohannis va fi din nou întrebat care este primul gest pe care îl va face dacă va fi reales Președinte și va raspunde că va renunta la imunitatea constituțională prezidențială, va rog să-l votați, că poate n-a avut timp omul cinci ani să rezolve problema.
Dacă va fi întrebat despre fraudele și falsurile cu casele și va va răspunde: „Ghinion!”, votați-l că altfel îl condamnă, dracu’, ăștia și pe el și pe Carmen.
Dacă domnul Barna, întrebat fiind care este primul gest pe care îl va face dacă va fi reales Președinte, va răspunde că dizolvă Parlamentul, puneți ștampila pe el pe buletinul de vot și sunați la 112!
Dacă Ramona Bruynseels va declara că „Suntem împreună cu Rusia parte a NATO”, votați-o și sunați-l pe Puțîn să-i dați vestea cea mare!
Astfel, spre linistea statului paralel, Comisiei de la Venetia, Comisiei Europene, Parlamentului European, Consiliului Europei, principiilor de la Bangalore, Clubului de la Berna, Clubului de la Roma, Clubului Bilderberg, sorosistilor de prost gust si Asociatiei creșterii viermilor de mătase, deciziile vor continuă să fie luate de cine le-a luat și pînă acum, în zona obscură, în vreme ce civilii sunt ocupați cu circul, fanfara, șaorma cu de toate și mahalaua.
Nu mai multe zile de vot erau necesare, ci mai multă informație pe fond ce vor face candidații după ce ajung președinți și cu ce echipă !
Dar cui nu cere, nici nu i se dă !
Dacă nu ne implicăm toți, pentru a echilibra perfect balanțele, va fi un balamuc total!
Vorba lui Kelemen Hunor: Mind belépünk és kész tébolyda. (Ec Adrian Radu).
Competiția Startarium „Românii sunt antreprenori”, inițiată de Impact Hub și ING Bank, cu sprijinul Pluxee, și-a desemnat câștigătorii pe 29 noiembrie, în cadrul unui eveniment organizat la Hotel Radisson din București. În marea finală au intrat 14 antreprenori, câte 7 pentru fiecare categorie a concursului de pitch-uri, Startup și Running Ops. Aceștia au avut ocazia să își prezinte afacerile la scenă deschisă, în fața a 600 de participanți și a juriului format din mentori și reprezentanți ai mediului de business. În urma jurizării, au fost alese câte 2 companii câștigătoare pentru fiecare categorie, care au fost premiate cu un total de 90.000 de euro, nerambursabili. Câștigătorii marilor premii sunt The Climate Change Company (Startup) și House of VLAdiLA (Running Ops).
Podiumul pentru fiecare categorie a arătat astfel:
În plus, în cadrul competiției Startarium „Românii sunt antreprenori” s-au mai acordat 10 premii suplimentare, în valoare de 1.000 euro fiecare, pentru 10 cele mai votate idei de afaceri înscrise în secțiunea Ideea ta. Voturile au fost deschise pentru public până la data de 1 decembrie, iar câștigătorii secțiunii au fost anunțați public pe startarium.ro.
„<Românii sunt antreprenori> a revenit cu aceeași forță și energie în 2023 ca și în edițiile precedente ale competiției. Ediția din 2023 a marcat și o serie de noutăți importante: alăturarea Pluxee ca partener al evenimentului și platformei Startarium.ro, alături de ING Bank, extinderea competiției cu două noi categorii, dedicate atât antreprenorilor aspiranți, cât și companiilor care au depășit stadiul de startup și, nu în ultimul rând, evoluția <Românii sunt antreprenori> într-un adevărat festival de antreprenoriat, oferind participanților nu doar o platformă de competiție, ci și un mediu propice pentru a experimenta apartenența la o comunitate puternică, dinamică, la educație și inspirație.
Faptul că avem 4 câștigători care au soluții reale și fezabile ca model de afacere la probleme care țin de agenda economică și socială a României – educația, accesul la cultură, industriile creative, infrastructură și mediu demonstrează încă odată că antreprenoriatul este unul din pilonii de creștere pentru noi toți.”, a declarat Vlad Craioveanu, CEO și cofondator Impact Hub Bucharest.
Anul acesta, evenimentul iconic Startarium Pitch Day s-a desfășurat sub o nouă identitate – Românii sunt antreprenori, menită să celebreze spiritul antreprenorial național, să aducă competiția mai aproape de publicul larg și să încurajeze mai mulți antreprenori și viitori antreprenori să își urmeze pasiunea profesională.
„În ING, susținem creșterea startup-urilor și a micilor companii, așadar ne-am bucurat să reluăm una dintre cele mai importante competiții pentru antreprenorii din România. Suntem încântați să descoperim afaceri noi, cultivate cu pasiune, dar și să vedem evoluția celor pe care le cunoșteam deja. Scena <Românii sunt antreprenori> a fost încărcată de emoții, entuziasm și efervescență. A fost o experiență incredibilă pentru toți cei care au participat deoarece au exersat cum să construiască și să susțină un pitch, cum să convingă un juriu, format din mentori și reprezentanți cu experiență din mediul de business, că afacerea lor merită să fie câștigătoare.
56 de afaceri au fost selectate pentru semifinala ‘Romanii sunt antreprenori’, iar 14 au ajuns în finală. Îi felicităm pe marii câștigători, dar și pe toți antreprenorii curajoși care au intrat în competiție. Vom urmări îndeaproape progresele lor!”, a declarat Luana Sorescu, Head of Clients, divizia Business Banking, ING Bank România.
Cine sunt marii câștigători?
Startups:
Locul 1: The Climate Change Company
The Climate Change Company dezvoltă soluții la cheie, inovatoare și cu impact înalt, menite să contribuie la îmbunătățirea ecosistemului în care trăim și, implicit, la mai binele planetei.
Prin proiectul Littar, the Climate Change Company transformă deșeurile de plastic și sticlă în asfalt de ultimă generație, punându-și, astfel, amprenta pe viitorul infrastructurii durabile și a economiei circulare.
„Această distincție nu reprezintă doar o victorie pentru noi, ci și pentru toți cei care cred într-un viitor mai ecologic. Ne amintește că atunci când ne unim, motivați de pasiune și scop, putem aborda cu succes problemele complexe cu care ne confruntăm ca planetă și societate. Este un imbold pentru noi să continuăm să dezvoltăm soluții sustenabile și să îi inspirăm și pe alții să se alăture efortului nostru de a crea un mediu mai curat și mai sănătos pentru generațiile viitoare. Mulțumim tuturor celor care au fost alături de noi în această călătorie a schimbării pozitive„, a declarat Sebastian Tudose, cofondator The Climate Change Company.
Locul 2: PiciordePlay
PiciordePlay este platforma românească de streaming care și-a început activitatea în pandemie, în vara anului 2021. Proiectul își propune să aducă teatrul mai aproape de românii de pretutindeni, oferindu-le acestora oportunitatea de a viziona online piesele lor preferate.
Până în prezent, PiciordePlay a transmis peste 30 de spectacole live, 10 înregistrări și a atras pe platformă mai mult de 10.000 de utilizatori. Platforma are parteneriate cu unele dintre cele mai apreciate instituții culturale românești, precum Teatrul Național București, Teatrul Bulandra, Teatrul Nottara sau Teatrul de Comedie.
„Suntem onorați și mândri să fim recunoscuți de o competiție atât de importantă, precum Startarium «Românii sunt Antreprenori». Acest premiu este nu doar o realizare personală pentru echipa PiciordePlay, ci și o validare a faptului că există un interes puternic în zona de cultură și artă. Ne-am asumat misiunea de a crea o punte între cultura, arta și consumatorul modern, oriunde s-ar afla el, iar acest premiu confirmă faptul că suntem pe drumul cel bun. Fondurile câșigate vor fi un sprijin esențial în continuarea acestei călătorii”, a declarat Alexandru Aramă, cofondator PiciordePlay.
House of VLAdiLA este un brand fondat de Oana și Dragoș Vlădilă care combină arta și designul de interior în dezvoltarea de produse precum tapet personalizat, catifea și mobilier de designer. Oana, arhitectă, și Dragoș, cu expertiză în antreprenoriat, își propun să inoveze domeniul amenajărilor interioare. Tehnologia modernă de printare se îmbină cu desenul manual, asigurând calitate de top. Totul se produce in-house, respectând standardele de sustenabilitate: materiale naturale, ecologice și biodegradabile, fără substanțe toxice.
„Suntem mândri că House of VLAdiLA este marele câștigător al competiției «Românii sunt antreprenori» și le mulțumim organizatorilor și juraților pentru încrederea arătată! Vedem această victorie ca pe o recunoaștere a muncii și pasiunii noastre, dar și ca pe o responsabilitate foarte mare. Ne propunem să punem România pe harta designului internațional și să devenim un brand de referință”, a declarat Dragoș Vlădilă, cofondator House of VLAdiLA.
Premiul II: BRIO
Fondată în 2014, BRIO este platforma de soluții fundamentate științific, pentru îmbunătățirea performanței școlare, destinată elevilor, părinților, educatorilor, școlilor și altor instituții implicate în actul educațional din România. Prin intermediul testelor BRIO, proiectul își propune să pună la dispoziția utilizatorilor teste digitalizate standardizate, prin care elevii români din clasele I-XII să își poată evalua obiectiv cunoștințele la principalele materii școlare și să își poată îmbunătăți performanța la examene.
„Acest premiu ne demonstrează că educația rămâne o prioritate în România și ne inspiră să mergem mai departe și să lucrăm din ce în ce mai intens pentru a oferi oportunități de învățare și îmbunătățire a performanței școlare în întreaga țară. Suntem hotărâți să contribuim la creșterea nivelului de educație în România și să oferim elevilor instrumentele de care au nevoie pentru un viitor mai strălucit”, a declarat Gabi Bartic, cofondator BRIO.
‘’M-am bucurat să văd că pe scena evenimentului <Românii sunt antreprenori> au urcat români pasionați de ceea ce fac, care devin o sursă de inspirație pentru alții prin faptul că sunt capabili să aibă o viziune mai largă, pentru care binele oamenilor și impactul pozitiv în comunitatea locală sunt prioritare.
Pluxee s-a alăturat proiectului Startarium anul acesta, din convingerea că educarea și susținerea antreprenorilor români au un potențial semnificativ de a genera un impact economic pe termen lung. Vom continua strategia noastră de susținere a comunității antreprenoriale din România fiind alături de antreprenorii cu idei excelente aflați la început de drum, dar și de afacerile care continuă să crească și au nevoie de resurse și finanțare pentru o dezvoltare durabilă”, a spus Manuel Fernandez Amezaga, CEO Pluxee România și Bulgaria.
600 de persoane au luat parte la marea finală Startarium „Românii sunt antreprenori”
Aproximativ 600 de persoane au luat parte, în sală, la prezentările și discuțiile propuse de către organizatorii competiției.
Printre cei care au urcat pe scenă în deschiderea evenimentului s-au numărat Vlad Craioveanu – CEO & cofondator Impact Hub Bucharest, Dan Ștefan – Managing Partner Autonom Group, Delia Olteanu – Manager Strategie Clienți IMM al ING Bank, și Manuel Fernandez Amezaga – CEO Pluxee România și Bulgaria.
Ulterior, în cadrul panelului „Viitorul businessului în România: antreprenori în ascensiune”, organizat cu sprijinul Romanian Business Leaders, o serie de lideri de business și-au împărtășit experiențele și perspectivele despre inovație și succes în antreprenoriatul românesc. Aceștia au fost: Iulian Nedea – CEO și cofondator Simtel, Cristian Logofătu – Financier, Entrepreneur, board member Bittnet, Andreea Pipernea – Managing Partner Exit by Choice și Delia Dragomir – CEO și cofondator Eucom Business Language.
Lansări prezentate pe scena principală
Scena principală a fost și gazda lansării unui nou modul în cadrul platformei Startarium: Startarium eXP(erience) oferă antreprenorilor experiențe interactive de învățare, depășind cursurile online tradiționale. Cu durată de o lună, fiecare curs include 4 module, quiz-uri, o sesiune de Q&A și un proiect final cu feedback, iar cei care finalizează un curs pot beneficia de 3 sesiuni gratuite de mentorat. Înscrierile pentru primele două cursuri, Management financiar pentru mici afaceri și Web Analytics, încep pe data de 8 decembrie, pe Startarium.
Un alt moment important a fost reprezentat de pre-lansarea mapării „Green Startups Ecosystem Overview Report 2023”. Aflat la a treia ediție, raportul prezintă o analiză a startupurilor verzi din România, organizațiile de sprijin și inițiativele care promovează o tranziție către o societate neutră din punct de vedere climatic. Lansarea oficială a Green Startups Ecosystem Overview Report 2023 va avea loc pe data de 7 decembrie, în cadrul evenimentului online Romania ClimAccelerator Demo Day.
Punctele culminante ale competiției Startarium „Românii sunt antreprenori” au fost, bineînțeles, cele două finale de pitch-uri, în cadrul cărora concurenții au beneficiat de sprijinul și încurajările prietenilor, partenerilor și celor pasionați de business și de antreprenoriat.
Scenele adiacente au găzduit 6 pastile de învățare pentru participanți
În paralel cu finalele de pitching, pe scenele secundare, participanții au putut lua parte la 6 sesiuni de învățare, prezentate sub formă de masterclassuri: „Principii STELL*R pentru înalta performanță”, susținut de Adrian Florea, fondator Trend Consult, „Bani și libertate – Despre echipă, viziune și autonomie în afaceri”, susținut de Ovidiu Toader, Business Coach, dar și la sesiuni dedicate siguranței cibernetice – susținută de Bogdan Botezatu, director Threat Research and Reporting Bitdefender, sustenabilității – susținută de Magdalena Caramilea, Director de sustenabilitate Autonom, comunicării și branding-ului, alături de Andrei Lasc și Mihaela Joița, cofondatori Poarta 9, și echipelor performante, sesiune susținută de Cosmin Alexandru, cofondator Teamology Institute.
Sectorul agrifood a avut o scenă dedicată la Românii sunt antreprenori
Ediția de anul acesta a Agrifood Innovation Summit, organizată de EIT Food și Impact Hub Bucharest, a avut loc în cadrul evenimentului „Românii sunt antreprenori”, pe o scenă dedicată. Sub numele de Agrifood Innovation Stage, scena s-a concentrat pe subiectul inovațiilor în agricultură și industria alimentară, abordând subiecte precum siguranța alimentară, agricultura digitală și sustenabilitatea.
Evenimentul a inclus lansarea raportului „Romanian Agrifood Startups Overview Report 2023″, care analizează tendințele și provocările din sectorul agroalimentar românesc și european. Romanian Agrifood Startups Overview Report, aflat la cea de-a treia ediție în 2023, este un raport complex care include maparea startupurilor românești din industria agroalimentară implicate în inovația industriei. Raportul poate fi descărcat gratuit aici.
Rezultatele „Românii sunt antreprenori”
Competiția „Românii sunt antreprenori”, noua identitate a evenimentului emblematic Startarium Pitch Day, a primit peste 220 de înscrieri la ediția din 2023. Înscrierile au fost deschise în perioada 12.10 – 12.11.2023, pentru următoarele categorii: Ideea ta, Startup și Running Ops. Valoarea cumulată a premiilor oferite este de 100.000 de euro, nerambursabili.
Peste 1100 de persoane s-au înscris pentru a participa la marea finală din 29 noiembrie, de la Radisson Blu din București. 600 au fost prezente în locație și au avut la dispoziție 4 scene diferite și oportunități valoroase de învățare, inspirație și conectare, alături de speakeri de renume din ecosistem. Marea finală a adus pe scena principală 14 echipe finaliste care și-au susținut pitch-urile live, în fața juriului, investitorilor, presei și publicului prezent.
În cadrul celor 4 ediții anterioare ale Startarium Pitch Day, organizate între 2016 și 2019, au concurat peste 580 de antreprenori, au fost sprijinite 155 de afaceri, iar 35 dintre acestea au beneficiat de premii în valoare totală de 450.000 euro.
Brichetele de rumeguș sunt o opțiune ecologică și eficientă pentru încălzirea locuințelor, însă este important să știți cum să le stocați și să le manipulați în mod sigur pentru a evita riscurile și a maximiza eficiența. În acest ghid, vă vom oferi sfaturi esențiale pentru a vă asigura că brichetele de rumeguș sunt o soluție durabilă și sigură pentru necesitățile dvs. de încălzire.
Stocarea adecvată a brichetelor de rumeguș
Alegeți un loc uscat: Brichetele de rumeguș trebuie păstrate într-un loc uscat pentru a evita umiditatea și degradarea. Umiditatea poate face ca brichetele să se deterioreze și să devină ineficiente.
Folosiți containere sau saci sigiliabili: Pentru a menține rumegușul în condiții optime, puteți să-l depozitați în containere sau saci sigiliabili. Aceasta va ajuta la prevenirea contaminării și a umezelii.
Depozitați brichetele într-un spațiu răcoros: Evitați expunerea la căldură excesivă sau la soare direct, deoarece acest lucru poate duce la uscarea excesivă și potențial la fisurarea brichetelor.
Asigurați-vă că spațiul de depozitare este bine ventilat: Ventilația adecvată ajută la menținerea calității brichetelor și la prevenirea acumulării de umezeală în spațiul de depozitare.
Păstrați brichetele departe de substanțe inflamabile: În timpul stocării, asigurați-vă că nu există substanțe inflamabile sau materiale periculoase în apropiere.
Manipularea sigură a brichetelor de rumeguș
Folosiți echipament de protecție: Atunci când manipulați brichete de rumeguș, purtați mănuși groase pentru a vă proteja mâinile de marginile aspre și praf.
Manipulați brichetele cu atenție: Brichetele de rumeguș sunt fragile și pot fisura sau se pot rupe dacă sunt manipulate brutal. Ridicați-le și așezați-le cu grijă.
Evitați inhalarea prafului: Atunci când tăiați sau manipulați brichetele, evitați să inhalați praful de rumeguș, deoarece acesta poate fi iritant pentru căile respiratorii.
Utilizați unelte adecvate: Dacă tăiați sau divizați brichetele, asigurați-vă că folosiți unelte adecvate, cum ar fi o fierăstrău sau un topor, și păstrați-le ascuțite pentru a reduce riscul de accidente.
Supravegheați copiii și animalele de companie: Asigurați-vă că brichetele de rumeguș sunt depozitate într-un loc în care copiii sau animalele de companie nu pot ajunge la ele. Brichetele pot fi periculoase dacă sunt ingerate sau folosite necorespunzător.
Sfaturi suplimentare pentru stocarea și manipularea sigură
Verificați periodic starea brichetelor: Înainte de a le folosi, verificați starea brichetelor pentru a vă asigura că nu sunt deteriorate sau umede.
Respectați instrucțiunile producătorului: Înainte de a utiliza brichetele de rumeguș, citiți și urmați cu atenție instrucțiunile producătorului pentru siguranță și eficiență.
Nu supraîncărcați focul: Atunci când folosiți brichetele de rumeguș, nu le supraîncărcați în cuptorul sau soba dumneavoastră. Respectați recomandările producătorului privind cantitatea adecvată pentru încălzirea dvs.
Eliminați corespunzător cenușa: După ce ați utilizat brichetele, așteptați să se răcească complet și apoi eliminați cenușa într-un recipient sigur și metalic. Niciodată nu aruncați cenușa caldă într-un coș de gunoi obișnuit.
Cu acest ghid, sunteți pregătiți să stocați și să manipulați brichetele de rumeguș în mod sigur și eficient. Respectarea acestor sfaturi vă va ajuta să vă bucurați de beneficiile ecologice și de încălzire pe termen lung pe care le oferă aceste brichete.
Tigla metalica a castigat o popularitate tot mai mare in constructiile domestice din Romania. Cu aspectul sau traditional si asemanarea cu tigla ceramica, este o optiune tot mai atractiva pentru proprietarii de case. Tigla metalica se remarca prin caracteristicile sale foarte convingatoare: este usoara, rezistenta si usor de manevrat. Disponibila in diverse stiluri si culori, se potriveste perfect in foarte multe variante de stiluri urbanistice si reuseste sa ofere tot confortul de care au nevoie cei care o utilizeaza.
Avantajele si dezavantajele acoperisurilor din tigla metalica
Avantaje
Cost. Tigla metalica se bucura de preturi competitive datorita multiplilor producatori locali. Costurile de instalare sunt mai mici decat in cazul altor optiuni, iar timpul de instalare este redus, ceea ce se traduce in economii la manopera. De asemenea, este usor de transportat si manevrat.
Performanta. Acoperisul din tigla metalica intareste structura cladirii. Rezista la conditii meteo extreme si vanturi puternice. Materialele din care este fabricata sunt ignifuge, oferind protectie impotriva incendiilor. Este o optiune usoara, care nu adauga presiune suplimentara structurii cladirii.
Eficienta energetica. Vopseaua reflecta razele soarelui, reducand incalzirea excesiva a casei. De asemenea, este fabricata din materiale reciclabile, contribuind la reducerea impactului asupra mediului.
Dezavantaje
Izolarea. Comparativ cu tigla ceramica, tigla metalica ofera o izolare termica si fonica mai slaba.
Inlocuire destul de dificila. Inlocuirea unor panouri de tigla metalica poate fi mai dificila si mai costisitoare decat in cazul altor materiale de acoperis, cum ar fi tiglele ceramice.
Posibila decolorare in timp. Experienta arata ca tigla metalica poate sa sufere decolorari in timp, ceea ce poate afecta aspectul si valoarea imobilului.
Cum se monteaza tigla metalica?
Procesul de montaj tigla metalica necesita o serie de etape importante pentru a asigura durabilitatea si functionalitatea acoperisului. Acesta se face in cateva etape de baza:
Pregatirea cu carlige pentru jgheaburi si amplasarea acestora in dreptul fiecarui caprior. Carligurile pentru jgheaburi sunt esentiale pentru fixarea jgheaburilor si drenarea corecta a apei de pe acoperis.
Aplicarea foliei anti-condens pe intreaga suprafata a acoperisului. Folosirea unei folii anti-condens ajuta la prevenirea formarii condensului si a deteriorarii suprafetei tiglei metalice.
Montarea cadrului din lemn, inclusiv sipci verticale si orizontale. Un cadru bine construit asigura suportul adecvat pentru tigla metalica si stabilitatea acoperisului.
Fixarea tiglei metalice incepand din coltul dreapta-jos. Instalarea incepe de obicei din coltul dreapta-jos si avanseaza spre partea superioara a acoperisului.
Montarea accesoriilor finale, precum coama si parazapezile. Aceste accesorii finale nu trebuie neglijate, deoarece sunt esentiale pentru aspectul si functionalitatea acoperisului.
Pentru a asigura montajul corect al acoperisului din tigla metalica, trebuie sa te asiguri de urmatoarele lucruri:
Materialele folosite si suruburile potrivite;
Grosimea tiglei este una potrivita, pentru o durabilitate mai mare;
Este esential sa acorzi atentie calitatii materialelor si serviciilor inainte de a alege cel mai mic pret pentru manopera si materiale. Tarifele pot varia, insa si calitatea poate varia destul de mult. Este recomandat sa apelezi la o firma montaj acoperis care are experienta iti poate oferi garantie si lucreaza cu forme legale. In felul acesta, vei fi protejat in eventualitatea unor probleme si vei avea mai multe sanse de a te bucura de o lucrare de calitate.
