“Un element esential al organizarii si functionarii instantelor, constituirea completelor, este dat in competenta colegiilor de conducere, organe administrative care, prin acte administrative cu o putere juridica inferioara legii, devin abilitate sa reglementeze aspecte a caror legiferare trebuie realizata prin norme de nivelul legii organice”
Dupa decizile privind compunerea nelegala a Completelor de 5 judecatori ale Inaltei Curti si incalcarea legii de catre aceeasi Inalta Curte prin neconstituirea completelor specializate in materia coruptiei, Curtea Constitutionala a Romaniei poate pronunta o noua hotarare istorica. De aceasta data, vizate sunt toate completele de judecata, si, atentie, nu doar cele de la instanta suprema.
Avocatul Poporului a sesizat CCR marti, 6 noiembrie 2019, cu exceptia de neconstitutionalitate a mai multor articole din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, referitoare la modul de constituire a completelor de judecata. Foarte important, exceptia vizeaza articole din Legea 304/2004 cuprinse atat in “Capitolul I – Inalta Curte de Casatie si Justitie”, cat si in “Capitolul II – Curtile de apel, tribunalele, tribunalele specializate si judecatoriile”.
Actiunea Avocatului Poporului, institutie condusa de Renate Weber (foto), se bazeaza chiar pe deciziile CCR mentionate mai sus, mai exact Decizia 585/2018 privind nelegala compunere a Completelor de 5 judecatori ICCJ (click aici pentru a citi) si Decizia 417/2019 privind lipsa completelor specializate in materia coruptiei la ICCJ (click aici pentru a citi). In esenta, Avocatul Poporului acuza ca prin modul in care sunt constituite completele de judecata la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a celorlalte instante, prin acte administrative ale Colegiilor de conducere, se cauzeaza o nerespectare a dreptului la un proces echitabil, precum si o nerespectare a obligatiei de legiferare prin lege organica in privinta organizarii si functionarii completelor, ca structuri componente necesare organizarii si functionarii instantelor. In acest sens, Avocatul Poporului subliniaza ca in momentul de fata s-a ajuns ca un element esential al organizarii si functionarii instantelor, si anume constituirea completelor de judecata, sa fie dat in competenta colegiilor de conducere, adica in competenta unor organe administrative care emit acte administrative cu o putere juridica inferioara legii, dar care devin abilitate sa reglementeze aspecte a caror legiferare trebuie realizata prin norme de nivelul legii organice.
Iata articolele din Legea 34/2004 privind organizarea judiciara atacate de Avocatul Poporului la CCR:
Art. 19 alin. 3 (din Capitolul I – Inalta Curte de Casatie si Justitie):
“La inceputul fiecarui an, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintelui acesteia, poate aproba infiintarea de complete specializate in cadrul sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in functie de numarul si natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecarei sectii, precum si de specializarea judecatorilor si necesitatea valorificarii experientei profesionale a acestora”.
Art. 29 alin. 1 (din Capitolul I – Inalta Curte de Casatie si Justitie):
“Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie are urmatoarele atributii:
a) aproba Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa, precum si statele de functii si de personal ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
b) Abrogata
c) propune Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea si incetarea din functie a magistratilor-asistenti;
d) organizeaza si supravegheaza rezolvarea petitiilor, in conditiile legii;
e) propune proiectul de buget al inaltei Curti de Casatie si Justitie;
f) exercita alte atributii prevazute in Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie”.
Art. 31 alin. 1 lit. c (din Capitolul I – Inalta Curte de Casatie si Justitie)(din Capitolul I – Inalta Curte de Casatie si Justitie):
“In materie penala, completele de judecata se compun dupa cum urmeaza:
c) pentru apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de curtile de apel si de Curtea Militara de Apel, completul de judecata este format din 3 judecatori”
Art. 52. alin. (1) (Capitolul II – Curtile de apel, tribunalele, tribunalele specializate si judecatoriile):
“Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la inceputul anului, urmarind asigurarea continuitatii completului. Schimbarea membrilor completelor se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti”.
Iata prevederile din Constitutie care ar fi incalcate de articolele din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara atacate la CCR:
Art. 21 alin. (3):
“Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil”
Art. 73 alin. (3) lit. l):
“Prin lege organica se reglementeaza:
l) organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi”
Art. 126 alin. (1):
“Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege”
Art. 147 alin. (4):
“Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al României. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor”.
Iata fragmente din sesizarea trimisa la CCR de Avocatul Poporului, pe care o atasam integral la finalul articolului:
“Dispozitiile art. 19 alin. (3), art. 29 alin. (1), art. 31 alin. (1) lit. c) si art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, aduc atingere art. 21 alin. (3), art. 73 alin. (3) lit. l), art. 126 alin. (1) si art. 147 alin. (4) din Constitutie.
(…)
Caracterul de act administrativ al actelor colegiilor de conducere ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie si instantelor
Conform Deciziei nr. 685/2018 a Curtii Constitutionale, actul Colegiului de conducere, organ administrativ cu caracter colegial, este unul administrativ, indiferent ca este vorba de un act generat pentru modificarea/completarea/abrogarea Regulamentului sau de un act adoptat in aplicarea acestuia.
Potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, actul administrativ se defineste ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice.
Intrucat actul astfel adoptat este unul administrativ, continutul sau nu poate viza aplicarea si interpretarea legii de procedura;or, modul de desemnare a membrilor completelor tine tocmai de aplicarea normelor procedurale, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu poate prelua atributii jurisdictionale din chiar sfera de competenta primara a puterii judecatoresti.
Curtea Constitutionala a constatat ca Inalta Curte de Casatie si Justitie, ca subiect de drept, este o persoana juridica de drept public, care, pe langa latura jurisdictionala a activitatii sale, cunoaste si o latura administrativa. Aceasta din urma dimensiune priveste organizarea si functionarea in concret a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru realizarea functiei sale jurisdictionale, fiind reglementata prin lege si, in aplicarea acesteia, printr-un act administrativ unilateral cu caracter normativ (Regulamentul). Cele doua laturi – jurisdictionala/administrativa – nu pot interfera intre ele, niciuna neputand prelua obiectul activitatii celeilalte.Astfel, actele administrative generate nu pot stabili/influenta compunerea completurilor sau procedura de judecata din fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cum nici hotararile judecatoresti pronuntate nu se substituie actelor administrative.
(…)
Prin Decizia nr. 417/2019, Curtea Constitutionala a retinut ca organizarea completurilor de judecata la care face referire Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018, par. 177, cuprinde in mod intrinsec ideea de constituire a acestora potrivit legii, ceea ce exprima obligatia Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a respecta legea si de a se supune acesteia.Astfel, daca legea prevede un anumit numar, specializare sau existenta temporara a completurilor, Inalta Curte de Casatie si Justitie, indiferent ca actioneaza in virtutea laturii sale administrative sau jurisdictionale, are obligatia constitutionala sa respecte exigentele art. 126 alin. (4) din Constitutie si, pe cale de consecinta, sa constituie completurile de judecata potrivit legii, iar, in masura in care latura sa administrativa, in speta Colegiul de conducere, esueaza in indeplinirea acestei misiuni constitutionale, completurile de judecata nelegal constituite trebuie sa identifice si sa apeleze la remediile judiciare prevazute de lege pentru a readuce starea de legalitate in activitatea jurisdictionala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
2.Incalcarea dreptului la un proces echitabil
(…)
Curtea a retinut ca instantele judecatoresti, astfel cum sunt reglementate prin Constitutie si Legea nr. 304/2004, isi realizeaza functia de infaptuire a justitiei prin intermediul judecatorilor organizati in completuri de judecata.
Pentru ca organizarea puterii judecatoresti sa nu devina aleatorie si pentru a nu permite aparitia unor elemente de arbitrariu, legiuitorul constituant a stabilit ca procedura de judecata se stabileste prin lege, iar cu privire speciala asupra Inaltei Curti de Casatie si Justitie a consacrat faptul ca atat compunerea sa, cat si regulile de functionare se stabilesc prin lege organica. Astfel, atunci cand legiuitorul constitutional se refera la compunerea instantei supreme – notiune autonoma folosita de Constitutie – nu are in vedere numarul total de judecatori al acesteia, ci organizarea si compunerea sectiilor, sectiilor unite, completurilor de judecata care realizeaza functia sa jurisdictionala.
Astfel, Curtea a constatat ca legiuitorul constitutional a dat o mare importanta ordonarii actiunii puterii judecatoresti atat la nivelul instantei supreme, cat si la nivelul celorlalte instante inferioare. Aceasta constructie constitutionala a dus la calificarea la nivel legal a aspectelor referitoare la compunerea instantei judecatoresti, ca fiind norme de procedura de ordine publica. De aceea, incalcarea prevederilor legii referitoare la compunerea completului de judecata exprima o exigenta de ordine publica, a carei incalcare atrage nulitatea absoluta a actelor pronuntate de acesta. O astfel de viziune asigura coerenta actiunii puterii judecatoresti, garantand, in acelasi timp, independenta si impartialitatea judecatorului.
Dreptul la un proces echitabil are la baza sa exact aceste doua caracteristici esentiale, iar incalcarea reglementarilor referitoare la compunerea instantei chiar de catre aceasta atrage, in mod cert, o suspiciune/indoiala rezonabila cu privire la posibilitatea ca instantele sa nu fie independente sau impartiale.
Nerespectarea obligatiei de legiferare prin lege organica, in privinta organizarii si functionarii completelor, ca structuri componente necesare organizarii si functionarii instantelor
Dispozitiile legale criticate contravin prevederilor art. 73 alin. (3) lit.l) teza a II-a si art. 126 alin. (4) Constitutie, potrivit carora compunerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie se stabileste prin lege organica, respectiv ‘prin lege organica se reglementeaza organicarea si functionarea instantelor judecatoresti’, intrucat un element esential al organizarii si functionarii instantelor si anume, constituirea completelor, este dat in competenta colegiilor de conducere, organe administrative care, prin acte administrative cu o putere juridica inferioara legii, devin abilitate sa reglementeze aspecte a caror legiferare trebuie realizata prin norme de nivelul legii organice.
Incalcarea caracterului general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale
Referitor la obligativitatea deciziilor Curtii Constitutionale, Curtea a statuat, in mod constant, incepand cu Decizia Plenului nr. 1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronuntate in cadrul controlului de constitutionalitate, ‘puterea de lucru judecat ce insoteste actele jurisdictionale, deci si deciziile Curtii Constitutionale, se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina acesta’. Or, argumentele de neconstitutionalitate retinute de instanta de contencios constitutional in considerentele Deciziilor nr. 685/2018 si nr. 417/2019 se aplica mutadis mutandis si in privinta prevederilor art. 19 alin. (3), art. 29 alin. (1), art. 31 alin. (1) lit. c) si art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare”.
Brichetele de rumeguș sunt o opțiune ecologică și eficientă pentru încălzirea locuințelor, însă este important să știți cum să le stocați și să le manipulați în mod sigur pentru a evita riscurile și a maximiza eficiența. În acest ghid, vă vom oferi sfaturi esențiale pentru a vă asigura că brichetele de rumeguș sunt o soluție durabilă și sigură pentru necesitățile dvs. de încălzire.
Stocarea adecvată a brichetelor de rumeguș
Alegeți un loc uscat: Brichetele de rumeguș trebuie păstrate într-un loc uscat pentru a evita umiditatea și degradarea. Umiditatea poate face ca brichetele să se deterioreze și să devină ineficiente.
Folosiți containere sau saci sigiliabili: Pentru a menține rumegușul în condiții optime, puteți să-l depozitați în containere sau saci sigiliabili. Aceasta va ajuta la prevenirea contaminării și a umezelii.
Depozitați brichetele într-un spațiu răcoros: Evitați expunerea la căldură excesivă sau la soare direct, deoarece acest lucru poate duce la uscarea excesivă și potențial la fisurarea brichetelor.
Asigurați-vă că spațiul de depozitare este bine ventilat: Ventilația adecvată ajută la menținerea calității brichetelor și la prevenirea acumulării de umezeală în spațiul de depozitare.
Păstrați brichetele departe de substanțe inflamabile: În timpul stocării, asigurați-vă că nu există substanțe inflamabile sau materiale periculoase în apropiere.
Manipularea sigură a brichetelor de rumeguș
Folosiți echipament de protecție: Atunci când manipulați brichete de rumeguș, purtați mănuși groase pentru a vă proteja mâinile de marginile aspre și praf.
Manipulați brichetele cu atenție: Brichetele de rumeguș sunt fragile și pot fisura sau se pot rupe dacă sunt manipulate brutal. Ridicați-le și așezați-le cu grijă.
Evitați inhalarea prafului: Atunci când tăiați sau manipulați brichetele, evitați să inhalați praful de rumeguș, deoarece acesta poate fi iritant pentru căile respiratorii.
Utilizați unelte adecvate: Dacă tăiați sau divizați brichetele, asigurați-vă că folosiți unelte adecvate, cum ar fi o fierăstrău sau un topor, și păstrați-le ascuțite pentru a reduce riscul de accidente.
Supravegheați copiii și animalele de companie: Asigurați-vă că brichetele de rumeguș sunt depozitate într-un loc în care copiii sau animalele de companie nu pot ajunge la ele. Brichetele pot fi periculoase dacă sunt ingerate sau folosite necorespunzător.
Sfaturi suplimentare pentru stocarea și manipularea sigură
Verificați periodic starea brichetelor: Înainte de a le folosi, verificați starea brichetelor pentru a vă asigura că nu sunt deteriorate sau umede.
Respectați instrucțiunile producătorului: Înainte de a utiliza brichetele de rumeguș, citiți și urmați cu atenție instrucțiunile producătorului pentru siguranță și eficiență.
Nu supraîncărcați focul: Atunci când folosiți brichetele de rumeguș, nu le supraîncărcați în cuptorul sau soba dumneavoastră. Respectați recomandările producătorului privind cantitatea adecvată pentru încălzirea dvs.
Eliminați corespunzător cenușa: După ce ați utilizat brichetele, așteptați să se răcească complet și apoi eliminați cenușa într-un recipient sigur și metalic. Niciodată nu aruncați cenușa caldă într-un coș de gunoi obișnuit.
Cu acest ghid, sunteți pregătiți să stocați și să manipulați brichetele de rumeguș în mod sigur și eficient. Respectarea acestor sfaturi vă va ajuta să vă bucurați de beneficiile ecologice și de încălzire pe termen lung pe care le oferă aceste brichete.
Tigla metalica a castigat o popularitate tot mai mare in constructiile domestice din Romania. Cu aspectul sau traditional si asemanarea cu tigla ceramica, este o optiune tot mai atractiva pentru proprietarii de case. Tigla metalica se remarca prin caracteristicile sale foarte convingatoare: este usoara, rezistenta si usor de manevrat. Disponibila in diverse stiluri si culori, se potriveste perfect in foarte multe variante de stiluri urbanistice si reuseste sa ofere tot confortul de care au nevoie cei care o utilizeaza.
Avantajele si dezavantajele acoperisurilor din tigla metalica
Avantaje
Cost. Tigla metalica se bucura de preturi competitive datorita multiplilor producatori locali. Costurile de instalare sunt mai mici decat in cazul altor optiuni, iar timpul de instalare este redus, ceea ce se traduce in economii la manopera. De asemenea, este usor de transportat si manevrat.
Performanta. Acoperisul din tigla metalica intareste structura cladirii. Rezista la conditii meteo extreme si vanturi puternice. Materialele din care este fabricata sunt ignifuge, oferind protectie impotriva incendiilor. Este o optiune usoara, care nu adauga presiune suplimentara structurii cladirii.
Eficienta energetica. Vopseaua reflecta razele soarelui, reducand incalzirea excesiva a casei. De asemenea, este fabricata din materiale reciclabile, contribuind la reducerea impactului asupra mediului.
Dezavantaje
Izolarea. Comparativ cu tigla ceramica, tigla metalica ofera o izolare termica si fonica mai slaba.
Inlocuire destul de dificila. Inlocuirea unor panouri de tigla metalica poate fi mai dificila si mai costisitoare decat in cazul altor materiale de acoperis, cum ar fi tiglele ceramice.
Posibila decolorare in timp. Experienta arata ca tigla metalica poate sa sufere decolorari in timp, ceea ce poate afecta aspectul si valoarea imobilului.
Cum se monteaza tigla metalica?
Procesul de montaj tigla metalica necesita o serie de etape importante pentru a asigura durabilitatea si functionalitatea acoperisului. Acesta se face in cateva etape de baza:
Pregatirea cu carlige pentru jgheaburi si amplasarea acestora in dreptul fiecarui caprior. Carligurile pentru jgheaburi sunt esentiale pentru fixarea jgheaburilor si drenarea corecta a apei de pe acoperis.
Aplicarea foliei anti-condens pe intreaga suprafata a acoperisului. Folosirea unei folii anti-condens ajuta la prevenirea formarii condensului si a deteriorarii suprafetei tiglei metalice.
Montarea cadrului din lemn, inclusiv sipci verticale si orizontale. Un cadru bine construit asigura suportul adecvat pentru tigla metalica si stabilitatea acoperisului.
Fixarea tiglei metalice incepand din coltul dreapta-jos. Instalarea incepe de obicei din coltul dreapta-jos si avanseaza spre partea superioara a acoperisului.
Montarea accesoriilor finale, precum coama si parazapezile. Aceste accesorii finale nu trebuie neglijate, deoarece sunt esentiale pentru aspectul si functionalitatea acoperisului.
Pentru a asigura montajul corect al acoperisului din tigla metalica, trebuie sa te asiguri de urmatoarele lucruri:
Materialele folosite si suruburile potrivite;
Grosimea tiglei este una potrivita, pentru o durabilitate mai mare;
Este esential sa acorzi atentie calitatii materialelor si serviciilor inainte de a alege cel mai mic pret pentru manopera si materiale. Tarifele pot varia, insa si calitatea poate varia destul de mult. Este recomandat sa apelezi la o firma montaj acoperis care are experienta iti poate oferi garantie si lucreaza cu forme legale. In felul acesta, vei fi protejat in eventualitatea unor probleme si vei avea mai multe sanse de a te bucura de o lucrare de calitate.
Daca te numeri printre pasionatii de pescuit, atunci cu siguranta ca mereu iti doresti sa te bucuri de cea mai frumoasa experienta si de echipamentul care sa iti permita sa faci cele mai mari capturi. Exista diferite metode si tehnici de pescuit, iar printre cele mai populare astfel de tehnici regasim si pescuitul la crap.
Alegerea echipamentului este foarte importanta pentru orice pescar, iar in continuare vei afla mai multe despre alegerea modelelor de lansete pentru aceasta tehnica de pescuit. Pentru ca si in ceea ce priveste alegerea echipamentului exista discutii intre pescari, la fel cum exista si in ceea ce priveste dimensiunea capturilor reusite de-a lungul timpului.
Aspecte in alegerea lansetelor pentru pescuitul la crap
Atunci cand vrei sa te pregatesti pentru experiente reusite la pescuitul la crap este foarte important sa stii care sunt criteriile in baza carora sa faci alegerile potrivite pentru aceasta metoda de pescuit. Principalele elemente care trebuie luate in calcul sunt tipul de pescuit la crap, distantele de pescuit, apele unde au loc sesiunile de pescuit si talia crapilor. Toate aceste elemente te pot ajuta sa faci alegerea potrivita pentru lansete crap.
In functie de tipul de pescuit la crap poti opta pentru pescuit lansat, plantat sau din barca. In ceea ce priveste tipul de ape unde urmeaza sa pescuiesti avem varianta lacurilor, raurilor si a baltilor. Insa mergand mai departe in privinta caracteristicilor lansetelor, aici sunt anumite criterii care nu trebuie deloc neglijate.
Un criteriu este numarul segmentelor avute de lansetele pentru pescuitul la crap. Poti gasi modele din 2 bucati, 3 bucati sau modelele telescopice. Rezistenta lansetei depinde de acest numar de segmente. Cu cat sunt mai multe puncte de imbinare, cu atat vorbim despre mai multe puncte slabe si lanseta poate ceda sub greutatea capturii. De aceea modelele din 2 bucati pot fi alegerea optima.
Greutatea lansetei este un detaliu foarte important si este un criteriu influentat de materialul din care sunt facute lansetele. Cu cat modelele de lansete sunt mai usoare, cu atat sunt mai scumpe. Insa trebuie tinut cont ca in pescuitul la crap timpii pe care pescarul ii petrece cu lanseta in mana este indelungat si din acest motiv poate influenta experienta la partidele de pescuit.
In cadrul modelelor de lansete crap lungimea variaza intre 1,8 si 4,5 metri. Cele mai frecvent folosite modele sunt cele de 3,6, respectiv 3,9 metri. Lungime lansetei trebuie aleasa pornind de la tipul de pescuit practicat, si anume cel lansat, plantat sau din barca.
Actiunea lansetelor este un alt criteriu de luat in calcul, iar aici avem varianta lansetelor parabolice, semi-parabolice, semi-rapide si rapide. Actiunea determina modul de comportare al lansetelor in momentul aruncarii.
Unde gasesti lansete pentru pescuitul la crap?
Acestea sunt o parte dintre cele mai importante criterii de luat in calcul atunci cand urmeaza sa alegi lansetele pentru pescuitul la crap. Pentru o oferta variata si numeroasa de astfel de lansete este recomandat sa gasesti un magazin specializat in articole de pescuit. O oferta numeroasa este disponibila pe targulpescarilor.ro.