Eveniment

Justiţia României, sub supraveghere în masă şi control total!/Peste 1900 de judecători vizaţi de dosare penale în tot DNA

Published

4 ani ago

ianuarie 10, 2020

Deny

(Preluare PRESA CURATĂ):

Dosare penale ţinute în DNA şi peste 12 ani, instanţe cercetate aproape cu totul. 97,08% din cererile de supraveghere pe magistraţi au fost admise de alţi judecători!
DNA a ţinut un dosar pe un judecător şi peste 12 ani. 5 dosare pe magistraţi au stat peste 5 ani în DNA, peste 1900 de judecători din România au fost vizaţi de DNA, uneori instanţele aproape cu totul . 97,08% din cererile de supraveghere a magistraţilor au fost admise!
Horărârea plenului CSM, publicată ieri, prin care se adoptă raportul Inspecţiei Judiciare după verificările făcute la DNA pe dosarele făcute magistraţilor, arată că în mai bine de 4 ani, DNA cercetat mai bine de 1900 de judecători care au fost prinşi în dosare penale, 5 dosare pe judecători făcute de Secţia I a DNA şi DNA Piteşti au stat în nelucrare mai bine de 5 ani, ba chiar un dosar a fost ţinut pe un judecător şi timp de 12 ani şi 6 luni, iar după aceea a fost clasat, iar un altul a fost ţinut timp de 7 ani şi 2 luni.
Raportul arată sursele, metodele de operare, măsurile şi procedurile folosite de DNA în dosarele făcute pe judecători şi procurori, la limita sau în afara legii, şi mai subliniază că procentul mediu a admitere a cererilor de supraveghere tehnică pe magistraţi a fost de un nivel uriaş: 97,08%!
Aşa se face, potrivit Hotărârii CSM de 128 de pagini şi raportului Inspecţiei Judiciare, votat şi el de CSM, DNA – structura centrală şi cele 14 structuri teritoriale – au înregistrat 1459 de dosare pe procurori. În 163 de dosare pe procurori, cercetările au fost pe sesizare din oficiu, în 1296 de dosare- cercetările au fost ca urmare a plângerilor şi disjungerilor. Au fost vizaţi 845 de procurori, dintre care 2 membri/foşti membri CSM şi 5 inspectori judiciari procurori

DNA- strcutura centrală şi cele 14 structuri teritoriale- au îngresitat 1443 dosare pe judecători, din ele 1208 au fost soluţionate iar 235 nu au fost soluţionate când s-a înfiinţat SIIJ. În 113 (77 soluţionate şi 36 nesoluţionate) dosare pe judecători cercetările au fost pe sesizări din oficiu, iar în 1368 de dosare cercetările au fost ca urmare a plângerilor, denunţurilor, disjungerilor. Au fost vizaţi în total 1962 de judecători (351 în materie penală, 1590 în materie civilă, 1 membru al CCR, 13 judecători membri/foŞti membri ai CSM, 16 inspectori judiciari.
În dosarele soluţionate au fost vizaţi 1604 judecători: 293 în materie penală, 1293 în materie civilă, 11 judecători membri CSM, 1 judecător CCR, 5 judecători inspectori.
În doarele nesoluţionate, au fost vizaţi în total 433 judecători: 59 în materie penală, 365 în materie civilă, 2 membri CSM, 7 inspectori judiciari.
În plus, au existat situaţii în care judecători au fost vizaţi de mai multe dosare, unele soluţionate, altele nesoluţionate sau în care o singură sesizare viza mai mulţi judecători care erau vizaţi şi de alte plângeri, denunţuri sau sesizări.
Pe de altă parte, au fost identificate numeroase situaţii în care judecătorii care funcţionează la instanţe din raza teritorială a unei curţi de apel au fost vizaţi în dosare de la mai multe structuri DNA teritoriale diferite, ori judecători care nu mai sunt parte a sistemului judiciar sau care, urmare a unor cereri de transfer sau a promovării, nu mai funcţionează la instanţele la care au funcţionat în momentul înregistrării dosarelor care în vizau sau în vizează, sau judecători care au fost transferaţi la unităţi de parchet.

Există un număr semnificativ de cauze în care plângerile au avut un caracter generic, judecătorii nefiind identificaţi nici nominal, nici numeric.
5 dosare pe care DNA le-a ţinut mai mult de 5 ani: unul l-a ţinut 12 ani şi 6 luni până l-a închis, un altul 7 ani şi 2 luni până l-a închis
Secţia I a DNA:
dosar disjuns din 2004 pe un judecător sindic din Tribunalul Timiş- Secţia comercială şi de contencios administrativ, care a fost soluţionat prin clasare la 23.08.2018, înainte de înfiinţarea SIIJ, după 12 ani şi 6 luni de la înregistrare.
Dosar din 2.07.2013 pe un judecător de la Tribunalul Dâmboviţa, lăsat în nelucrare şi soluţionat prin clasare înainte de înfiinţarea SIIJ, la 24.08.2018, după 5 ani şi 1 lună.
DNA Piteşti:
Dosar înregistrat în 7.05.2010, pe un judecător de la Judecătoria Piteşti, soluţionat prin clasare la 18.08.2017, după 7 ani şi 2 luni, în care au fost prelungite succesiv timp de 7 ani autorizaţiile de interceptare. Dosarul are 8 volume de urmărire penală!
Dosar înregistrat pe 25.02. 2013, pe un judecător sindic de la Tribunalul Mehedinţi, clasat pe 11.10.2018, după 5 ani şi 8 luni. Dosarul are 4 volume de urmărire penală!
Dosar înregistrat pe 23.05.2013 pe judecători de la judecătoria Drăgăşani, soluţionat prin clasare şi declinare la 27.09.2018, după 5 ani şi 4 luni, înainte de înfiinţarea SIIJ. Dosarul are 3 volume de urmărire penală!
78 de dosare pe magistraţi au zăcut în DNA până la 5 ani. 21 de dosare pe magistraţi a avut numai DNA Braşov, 13 dosare pe magistraţi a avut DNA Ploieşti. Prin dosarele făcute şi ţinute, DNAurile din ţară şi-au ţinut sub control instanţele
9 dosare pe magistraţi Secţia I a DNA:
Secţia I a DNA, ţinte: 9 dosare pe: judecători de la Tribunalul Braşov şi de la Curtea de Apel Braşov, judecători şi procurori CSM, mai bine de 3 judecători ÎCCJ, judecătoria Negreşti Oaş, Curtea de Apel Timişoara, procurori DNA, procuror PCA Constanţa.
Secţia I a DNA, perioade de ţinut sub control: dosar ţinut în nelucrare 3 ani, dosar cu interceptări de peste 3 ani clasat după 5 ani şi 1 lună, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 5 ani, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 2 ani, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 3 ani, dosar clasat după 1 an şi 6 luni, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 4 ani, dosar clasat după 2 ani.
2 dosare pe magistraţi Secţia a II-a a DNA:
Secţia a II-a a DNA, ţinte: 2 dosare pe: procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, judecător de la Curtea de Apel Bucureşti.
Secţia a II-a a DNA, perioade de ţinut sub control: dosar cu mandate de supraveghere pe 16 persoane, clasat după 4 ani şi 2 luni, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după aproape 4 ani.
1 dosar pe magistraţi Serviciul militar al DNA:
Serviciul Militar al DNA, ţinte: 1 dosar.
Serviciul Militar al DNA, perioade de ţinut sub control: ţinut de 3 ani în DNA, 2 ani şi 2 luni nu au făcut niciun act de urmărire penală.
1 dosar pe magistraţi DNA Bacău:
DNA Bacău ţinte: 1 dosar pe: judecători de la Curtea de Apel Bacău.
DNA Bacău, perioade ţinute sub control: dosar pe abuz în serviciu, clasat pe faptele nu există, după 1 an şi 1 lună, jumătate de an nelucrându-se în el.
21 de dosare pe magistraţi DNA Braşov:
DNA Braşov ţinte: 21 de dosare pe: procuror de la PJ Sf. Gheorghe, judecător Tribunalul Braşov, judecători Tribunalul Braşov şi Curtea de Apel Braşov, judecători Tribunalul Covasna, de la Judecătoria Braşov, al judecător de la Tribunalul Braşov, judecător sindic Tribunalul Braşov, judecători Curtea de Apel Braşov, al judecător sindic Tribunalul Braşov, al judecător al Tribunalului Braşov, de la judecătoria Aleşd, de la Curtea de Apel Braşov, de la Judecătoria Covasna, alt judecător al Judecătoriei Braşov, pe un membru CSM şi judecători de la Curtea de Apel Braşov, judecător de la Judecătoria Făgăraş.
DNA Braşov, perioade ţinute sub control: dosar clasat după aproape 3 ani, dosar clasat după 3 ani şi 3 luni, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani şi 6 luni, dosar clasat după aproape 4 ani, dosar clasat după alţi 4 ani, dosar clasat după 2 ani, dosar clasa după 3 ani şi 6 luni, dosar clasat după aproape 4 ani, dosar clasat după 4 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 2 ani, dosar soluţionat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani şi 1 lună, dosar cu începere a urmăririi penale după 2 ani şi 8 luni, dosar în care se fac acte după 2 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 2 ani, dosar clasat după 2 ani şi 1 lună.
6 dosare pe magistraţi DNA Cluj:
DNA Cluj ţinte: 6 dosare pe: judecător de la Tribunalul Satu Mare, de la Judecătoria Cluj Napoca, de la Tribunalul Comercial Cluj şi fost judecător de la Tribunalul Cluj, de la Tribunalul Comercial Cluj, de la judecătoria Huedin, de la Tribunalul Specializat Cluj,
DNA Cluj, perioade ţinute sub control: dosar clasat după aproape 4 ani, doaar nelucrat timp de 5 ani, dosar nelucrat timp de 5 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 2 ani.
3 dosare pe magistraţi DNA Constanţa:
DNA Constanţa ţinte: 3 dosare pe: judecător şi procuror generic, procuror, judecător Tribunalul Constanţa
DNA Constanţa, perioade ţinute sub control: dosar clasat după 2 ani, dosar clasat după 2 ani, dosar nelucrat de mai bine de 4 ani.
1 dosar pe magistraţi DNA Galaţi:
DNA Galaţi ţinte: 1 dosar pe: judecători din cadrul judecătoriei Galaţi
DNA Galaţi, perioade ţinute sub control: dosar clasat după aproape 4 ani.
1 dosar pe magistraţi DNA Iaşi:
DNA Iaşi ţinte: 1 dosar pe: judecător de la judecătoria Bârlad
DNA Iaşi, perioade ţinute sub control: dosar cu măsuri de supraveghere tehnică în care nu s-au confirmat alegaţiile, clasat după 3 ani.
4 dosare pe magistraţi DNA Oradea:
DNA Oradea ţinte: 4 dosare pe: judecător de la Curtea de Apel Oradea, pe procuror, pe judecători, pe judecători al Secţiei penale a Judecătoriei Oradea.
DNA Oradea, perioade ţinute sub control: dosar clasat după 2 ani şi 9 luni, dosar clasat după 1 an şi 5 luni, dosar clasat după aroape 1 an, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 1 an şi 4 luni.
6 dosare pe magistraţi DNA Piteşti:
DNA Piteşti ţinte: 6 dosare pe: procuror de la Parchetul Judecătoriei Brezoi, pe judecător de la Judecătoria Drăgăşani, pe procurori de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brezoi, pe judecător de la Tribunalul Dâmboviţa, un dosar cu 8 volume de urmărire penală pe un prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, pe judecători de la Judecătoria Drăgăşani,
DNA Piteşti, perioade ţinute sub control: dosar cu măsuri de supraveghere clasat după aproape 5 ani, dosar clasat după 4 ani şi 2 luni, dosar clasat după 4 ani şi 6 luni, dosar clasat după aproape 4 ani, dosar cu măsuri de supraveghere tehnică clasat după aproape 5 ani, dosar clasat după 4 ani.
13 dosare pe magistraţi DNA Ploieşti:
DNA Ploieşti ţinte: 13 dosare pe: procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia, pe judecător de la Tribunalul Prahova, pe judecători de la Judecătoria Pătârlagele, Tribunalul Buzău, Judecătoria Buzău, procurori DIICOT Buzău, dosar pe judecător de la Curtea de Apel Ploieşti, pe procurori de la DIICOT Dâmboviţa, pe judecător de la Tribunalul Buzău, pe procuror de la PJ Pucioasa, pe judecător de la Judecătoria Pătârlagele, pe judecător de la Judecătoria Ploieşti, dosar pe alt judecător, dosar pe “o grupare coordonată” de Preşedintele Secţiei Civile a Judecătoriei Pucioasa şi alţi judecători de la Tribunalul Dâmboviţa şi Judecătoria Pucioasa, pe judecător de la Judecătoria Pătârlagele, pe judecători şi fost magistrate judecăt din Curtea de Apel Iaşi.

DNA Ploieşti, perioade ţinute sub control: dosar clasat după aproape 2 ani, dosar clasat după aproape 4 ani, dosar nesoluţionat de 4 ani, dosar nesoluţionat de 5 ani, dosar nesoluţionat de 4 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 5 ani, dosar clasat după 5 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat pe fapta nu există după 4 ani, dosar clasat pe fapta nu există după 4 ani, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 3 ani, dosar nefinalizat de 3 ani.
1 dosar pe magistraţi DNA Suceava:
DNA Suceava ţinte: 1 dosar pe: judecător al Curţii de Apel Suceava.
DNA Suceava, perioade ţinute sub control: dosar cu măsuri de supraveghere, clasat după 4 ani.
2 dosare pe magistraţi DNA Timişoara
DNA Timişoara ţinte: 2 dosare pe: judecători din Tribunalul Timiş şi Curtea de Apel Timişoara, pe procuror de la Parchetul pe pe lângă Judecătoria Ineu.
DNA Timişoara, perioade ţinute sub control: dosar clasat după 2 ani, dosar clasat după aproape 4 ani.
7 dosare DNA Târgu Mureş:
DNA Târgu Mureş ţinte: 7 dosare pe: procuror de pe lângă Parchetul de pe lângă Judecătoria Topliţa, pe procuror de la Parcheul de pe lângă Judecătoria Sighişoara, pe procuror al Pachetului de pe lângă Judecătoria Odorheiu Secuiesc, pe judecător de la Tribunalul Mureş, pe judecător de la Judecătoria Luduş, pe judecători de la Tribunalul Mureş, Curtea de Apel Târgu Mureş şi de la Judecătoria Târgu Mureş, pe judecător de la Judecătoria Topliţa,
DNA Târgu Mureş, perioade ţinute sub control: dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 4 ani, dosar clasat după 2 ani şi jumătate, dosar clasat după 2 ani şi jumătate, dosar clasat după 2 ani, dosar clasat după 2 ani.
35 de dosare penale pe magisraţi în care procurorii DNA nu au comunicat magistraţilor că au fost supravegheaţi tehnic sau că le-au închis dosarele
Secţia I a DNA: 3 dosare ce vizau judecători ai Tribunalului Bucureşti, ai Judecătoriei Bicaz, judecători de la Curtea de Apel Timişoara- Secţia Penală.
DNA Alba: 3 dosare ce vizau un judecător neidentificat de la Tribunalul Sibiu, un judecător sindic de la Tribunalul Hunedoara, un procuror de la PJ Sibiu.
DNA Bacău: 4 dosare ce vizau judecători de la Curtea de Apel Bacău, judecători de la Curtea de Apel Bacău şi ÎCCJ, un judecător de la Judecătoria Neamţ şi un judecător de la Judecătoria Târgu Neamţ.
DNA Braşov: 4 dosare ce vizau judecători de la Tribunalul Covasna, de la Curtea de Apel Braşov, un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rupea şi un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov.
DNA Constanţa: 1 dosar pe un judecător de la Tribunalul Constanţa.
DNA Craiova: 4 dosare pe un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Segarcea, un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, un judecător Sindic de la Tribunalul Dolj, un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Strehaia.
DNA Galaţi: 2 dosare pe judecători ai Tribunalului Vrancea, judecători ai Tribunalului Vrancea, Curţii de Apel Galaţi, procurori ai Parchetului de pe lângă Judecătoria Focşani, ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi şi ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea.
DNA Oradea: 5 dosare pe judecători ai Tribunalului Bihor, pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea şi procurorul şef secţie, pe procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare şi un alt procuror pensionat, dosar făcut ca urmare a lucrărilor înregistrate la Serviciul Informaţii Clasificate, dosar pe un judecător al Judecătoriei Beiuş, un dosar pe un procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare şi un al dosar pe un judecător al Judecătoriei Oradea.
DNA Piteşti: 5 dosare pe un judecător de la Judecătoria Piteşti, o serie de judecători ai Tribunalului Argeş, o altă serie de Judecători de la Curtea de Apel Piteşti care au emis hotărâri judecătoreşti, un judecător de la Judecătoria Râmnicu Vâlcea, un judecător de la Judecătoria Piteşti.
DNA Ploieşti: 1 dosar pe un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte.
DNA Timişoara: 2 dosare pe un judecător sindic de la Tribunalul Caraş Severin şi un dosar pe un judecător de la Judecătoria Sânicolau Mare.
DNA Târgu Mureş: 1 dosar.
31 de dosare penale pe magistraţi ale DNA în care nu există nici măcar ordonanţe de începere a urmăririi penale “in rem”
Inspecţia Judiciară a constatat că nu există nici măcar ordonanţe de începere a urmăririi penale “in rem” la:
DNA Alba: 8 dosare.
DNA Bacău: 4 dosare.
DNA Braşov: 2 dosare.
DNA Cluj: 4 dosare.
DNA Constanţa: 1 dosar.
DNA Iaşi: 2 dosare.
DNA Ploieşti: 4 dosare.
DNA Suceava: 3 dosare
DNA Timişoara: 4 dosare.

4 servicii teritoriale ale DNA unde au fost date ordonanţe de delegare a atribuţiilor “în alb”, fapt ce permite întocmirea unor lucrări cu date false
DNA Braşov: 21 de ordonanţe de delegare în alb.
DNA Suceava: ordonanţe de delegare “în alb” în 2 dosare.
DNA Piteşti: ordonanţe de delegare “în alb în 2 dosare.
DNA Târgu Mureş: ordonanţe de delegare “în alb în 3 dosare.
5 dosare penale pe magistraţi care au fost redistribuite în DNA fără nicio motivare
DNA Alba: 2 dosare, redistribuit la 5 procurori şi la 3 procurori
DNA Târgu Mureş: 3 dosare, nu există ordinul de redistribuire.
Dosare penale ale DNA pe magistraţi în care activităţile specifice de urmărire penală au fost făcute de SRI şi alte servicii de informaţii
DNA Secţia a II-a: 2 dosare.
DNA Galaţi: 2 dosare.
DNA Oradea: 4 dosare.
DNA Piteşti: 14 dosare.
DNA Timişoara: 6 dosare.
Secţia I DNA şi 4 servicii teritoriale DNA au cerut dosare din instanţe ca să evalueze deciziile date de judecători
DNA Secţia I: 1 dosar.
DNA Braşov: 4 dosare.
DNA Piteşti: 1 dosar.
DNA Ploieşti: 5 dosare.
DNA Timişoara: 1 dosar.

S-au înregistrat dosare la DNA Central pentru o zi, ca să se obţină interceptări pe magistrate în aceeaşi zi, şi apoi a fost trimisă cauza la structura teritorială, s-a reînregistrat dosarul sub un alt număr cu ocazia prelungirii mandatelor de supraveghere tehnică: situaţia de la DNA Constanţa în dosar ce viza procurori de la PT Constanţa.
S-a solicitat preluarea dosarului de DNA Central după modul ce un judecător de la Curtea de Apel Alba a respins cereri de prelungire a mandatelor de supraveghere tehnică: caz DNA Alba.
S-au făcut comentarii inadecvate cu privire la soluţia pronunţată într-o hotărâre judecătorească: DNA Oradea.
S-au înregistrat dosare pe alte nume decât magistraţii, cu toate că magistraţii erau vizaţi de dosare.
DNA Secţia I şi 11 servicii teritoriale ale DNA au făcut 28 de dosare pentru deciziile date de judecători în diferite speţe
S-au sesizat din oficiu şi au făcut dosare pentru deciziile date de judecători în diferite speţe:
DNA Secţia I- 4 dosare.
DNA Alba- 2 dosare.
DNA Braşov- 1 dosar.
DNA Constanţa- 1 dosar.
DNA Craiova- 2 dosare.
DNA Galaţi- 2 dosare.
DNA Oradea- 4 dosare.
DNA Piteşti- 5 dosare.
DNA Ploieşti- 5 dosare.
DNA Suceava- 1 dosar.
DNA Timişoara- 1 dosar.
DNA Târgu Mureş- 1 dosar.
6 servicii teritoriale DNA şi Secţia a II-a a DNA au închis în bloc şi pe repede înainte, de frica SIIJ, 28 dosare pe magistraţi, lăsate în nelucrare de ani
DNA Secţia 1: 5 dosare.
DNA Secţia a II-a: 2 dosare.
DNA Braşov: 12 dosare.
DNA Constanţa: 2 dosare.
DNA Oradea: 2 dosare.
DNA Piteşti: 4 dosare.
DNA Ploieşti 1 dosar.

97,08% din cererile DNA de supraveghere a magistraţilor în dosare penale au fost admise de alţi judecători
Din toate dosarele pe magistraţi făcute, DNA a trimis în judecată doar 66 de dosare, 46 dintre ele având soluţii definitive şi 20 soluţii care nu sunt definitive.
Majoritatea măsurilor de supraveghere tehnică au fost cerute în perioada 2014-2016, ca după 2016 numărul să scadă semnificativ în urma deciziei 51 a CCR.

În majoriatea cazurilor toţi judecătorii secţiilor penale au fost abilitaţi să soluţioneze cereri de măsuri de supraveghere tehnică, excepţie făcând ÎCCJ, Tribunalul Caraş, Tribunalul Timiş, Curtea de Apel Alba şi Iaşi unde au fost desemnaţi un număr limitat de judecători.
Raportul arată şi că a fost o practică a blocării de la repartizare a unor completuri de judecător de cameră preliminară, pe considerentul echilibrării volumului de activitate.

Procentul mediu a admitere a cererilor de supraveghere tehnică a fost de 97,08%!
Peste 1900 de judecători vizaţi de dosare penale în tot DNA, uneori instanţele aproape cu totul

Hotârârea CSM arată că DNA a vizat în dosare peste 1900 de judecători iar cercetate uneori au fost chiar instanţele aproape cu totul. Aşa se face că DNA a vizat în dosare la:
ÎCCJ- mai mult de 75 de judecători (9 fiind cercetaţi de DNA Braşov, Oradea şi Constanţa
Curtea de Apel Bucureşti- 100 de judecători
Curtea de Apel Oradea- 35 de judecători dintr-un total de 40
Curtea de Apel Ploieşti- 30 de judecători dintr-un total de 50
Curtea de Apel Braşov- 25 de judecători
Curtea de Apel Iaşi- 20 de judecători dintr-un total de 45
Curtea de Apel Constanţa- 15 judecători dintr-un total de 40
Curtea de Apel Iaşi- 15 judecători dintr-un total de 60
Tribunalul Bucureşti- peste 85 de judecători
Tribunalul Argeş- peste 25 de judecători dintr-un total de 40
Tribunalul Bihor-peste 30 de judecători dintr-un total de 40
Tribunalul Dolj- peste 25 de judecători din totalul de peste 70

Facebook Comments

Eveniment

House of VLAdiLA și The Climate Change Company, marii câștigători ai competiției Startarium „Românii sunt antreprenori”

Published

2 ore ago

decembrie 7, 2023

Razvan

Competiția Startarium „Românii sunt antreprenori”, inițiată de Impact Hub și ING Bank, cu sprijinul Pluxee, și-a desemnat câștigătorii pe 29 noiembrie, în cadrul unui eveniment organizat la Hotel Radisson din București. În marea finală au intrat 14 antreprenori, câte 7 pentru fiecare categorie a concursului de pitch-uri, Startup și Running Ops. Aceștia au avut ocazia să își prezinte afacerile la scenă deschisă, în fața a 600 de participanți și a juriului format din mentori și reprezentanți ai mediului de business. În urma jurizării, au fost alese câte 2 companii câștigătoare pentru fiecare categorie, care au fost premiate cu un total de 90.000 de euro, nerambursabili. Câștigătorii marilor premii sunt The Climate Change Company (Startup) și House of VLAdiLA (Running Ops).

Podiumul pentru fiecare categorie a arătat astfel:

Startup:

Premiul I: The Climate Change Company (20.000 de euro, nerambursabili)

Premiul II: PiciordePlay (10.000 de euro, nerambursabili)

Running Ops:

Premiul I: House of VLAdiLA (40.000 de euro, nerambursabili)

Premiul II: BRIO (20.000 de euro, nerambursabili)

În plus, în cadrul competiției Startarium „Românii sunt antreprenori” s-au mai acordat 10 premii suplimentare, în valoare de 1.000 euro fiecare, pentru 10 cele mai votate idei de afaceri înscrise în secțiunea Ideea ta. Voturile au fost deschise pentru public până la data de 1 decembrie, iar câștigătorii secțiunii au fost anunțați public pe startarium.ro.

„<Românii sunt antreprenori> a revenit cu aceeași forță și energie în 2023 ca și în edițiile precedente ale competiției. Ediția din 2023 a marcat și o serie de noutăți importante: alăturarea Pluxee ca partener al evenimentului și platformei Startarium.ro, alături de ING Bank, extinderea competiției cu două noi categorii, dedicate atât antreprenorilor aspiranți, cât și companiilor care au depășit stadiul de startup și, nu în ultimul rând, evoluția <Românii sunt antreprenori> într-un adevărat festival de antreprenoriat, oferind participanților nu doar o platformă de competiție, ci și un mediu propice pentru a experimenta apartenența la o comunitate puternică, dinamică, la educație și inspirație.

Faptul că avem 4 câștigători care au soluții reale și fezabile ca model de afacere la probleme care țin de agenda economică și socială a României – educația, accesul la cultură, industriile creative, infrastructură și mediu demonstrează încă odată că antreprenoriatul este unul din pilonii de creștere pentru noi toți.”, a declarat Vlad Craioveanu, CEO și cofondator Impact Hub Bucharest.

Anul acesta, evenimentul iconic Startarium Pitch Day s-a desfășurat sub o nouă identitate – Românii sunt antreprenori, menită să celebreze spiritul antreprenorial național, să aducă competiția mai aproape de publicul larg și să încurajeze mai mulți antreprenori și viitori antreprenori să își urmeze pasiunea profesională.

„În ING, susținem creșterea startup-urilor și a micilor companii, așadar ne-am bucurat să reluăm una dintre cele mai importante competiții pentru antreprenorii din România. Suntem încântați să descoperim afaceri noi, cultivate cu pasiune, dar și să vedem evoluția celor pe care le cunoșteam deja. Scena <Românii sunt antreprenori> a fost încărcată de emoții, entuziasm și efervescență. A fost o experiență incredibilă pentru toți cei care au participat deoarece au exersat cum să construiască și să susțină un pitch, cum să convingă un juriu, format din mentori și reprezentanți cu experiență din mediul de business, că afacerea lor merită să fie câștigătoare.

56 de afaceri au fost selectate pentru semifinala ‘Romanii sunt antreprenori’, iar 14 au ajuns în finală. Îi felicităm pe marii câștigători, dar și pe toți antreprenorii curajoși care au intrat în competiție. Vom urmări îndeaproape progresele lor!”, a declarat Luana Sorescu, Head of Clients, divizia Business Banking, ING Bank România.

Cine sunt marii câștigători?

Startups:

Locul 1: The Climate Change Company

The Climate Change Company dezvoltă soluții la cheie, inovatoare și cu impact înalt, menite să contribuie la îmbunătățirea ecosistemului în care trăim și, implicit, la mai binele planetei.

Prin proiectul Littar, the Climate Change Company transformă deșeurile de plastic și sticlă în asfalt de ultimă generație, punându-și, astfel, amprenta pe viitorul infrastructurii durabile și a economiei circulare.

„Această distincție nu reprezintă doar o victorie pentru noi, ci și pentru toți cei care cred într-un viitor mai ecologic. Ne amintește că atunci când ne unim, motivați de pasiune și scop, putem aborda cu succes problemele complexe cu care ne confruntăm ca planetă și societate. Este un imbold pentru noi să continuăm să dezvoltăm soluții sustenabile și să îi inspirăm și pe alții să se alăture efortului nostru de a crea un mediu mai curat și mai sănătos pentru generațiile viitoare. Mulțumim tuturor celor care au fost alături de noi în această călătorie a schimbării pozitive„, a declarat Sebastian Tudose, cofondator The Climate Change Company.

Locul 2: PiciordePlay

PiciordePlay este platforma românească de streaming care și-a început activitatea în pandemie, în vara anului 2021. Proiectul își propune să aducă teatrul mai aproape de românii de pretutindeni, oferindu-le acestora oportunitatea de a viziona online piesele lor preferate.

Până în prezent, PiciordePlay a transmis peste 30 de spectacole live, 10 înregistrări și a atras pe platformă mai mult de 10.000 de utilizatori. Platforma are parteneriate cu unele dintre cele mai apreciate instituții culturale românești, precum Teatrul Național București, Teatrul Bulandra, Teatrul Nottara sau Teatrul de Comedie.

„Suntem onorați și mândri să fim recunoscuți de o competiție atât de importantă, precum Startarium «Românii sunt Antreprenori». Acest premiu este nu doar o realizare personală pentru echipa PiciordePlay, ci și o validare a faptului că există un interes puternic în zona de cultură și artă. Ne-am asumat misiunea de a crea o punte între cultura, arta și consumatorul modern, oriunde s-ar afla el, iar acest premiu confirmă faptul că suntem pe drumul cel bun. Fondurile câșigate vor fi un sprijin esențial în continuarea acestei călătorii”, a declarat Alexandru Aramă, cofondator PiciordePlay.

Celelalte 5 startupuri care au intrat în finala Startarium „Românii sunt antreprenori” sunt: Mașini la cheie, MommyHAI, Offbeat, Smilemobilul și Voidship.

Running Ops:

Premiul I: House of VLAdiLA

House of VLAdiLA este un brand fondat de Oana și Dragoș Vlădilă care combină arta și designul de interior în dezvoltarea de produse precum tapet personalizat, catifea și mobilier de designer. Oana, arhitectă, și Dragoș, cu expertiză în antreprenoriat, își propun să inoveze domeniul amenajărilor interioare. Tehnologia modernă de printare se îmbină cu desenul manual, asigurând calitate de top. Totul se produce in-house, respectând standardele de sustenabilitate: materiale naturale, ecologice și biodegradabile, fără substanțe toxice.

„Suntem mândri că House of VLAdiLA este marele câștigător al competiției «Românii sunt antreprenori» și le mulțumim organizatorilor și juraților pentru încrederea arătată! Vedem această victorie ca pe o recunoaștere a muncii și pasiunii noastre, dar și ca pe o responsabilitate foarte mare. Ne propunem să punem România pe harta designului internațional și să devenim un brand de referință”, a declarat Dragoș Vlădilă, cofondator House of VLAdiLA.

Premiul II: BRIO

Fondată în 2014, BRIO este platforma de soluții fundamentate științific, pentru îmbunătățirea performanței școlare, destinată elevilor, părinților, educatorilor, școlilor și altor instituții implicate în actul educațional din România. Prin intermediul testelor BRIO, proiectul își propune să pună la dispoziția utilizatorilor teste digitalizate standardizate, prin care elevii români din clasele I-XII să își poată evalua obiectiv cunoștințele la principalele materii școlare și să își poată îmbunătăți performanța la examene.

„Acest premiu ne demonstrează că educația rămâne o prioritate în România și ne inspiră să mergem mai departe și să lucrăm din ce în ce mai intens pentru a oferi oportunități de învățare și îmbunătățire a performanței școlare în întreaga țară. Suntem hotărâți să contribuim la creșterea nivelului de educație în România și să oferim elevilor instrumentele de care au nevoie pentru un viitor mai strălucit”, a declarat Gabi Bartic, cofondator BRIO.

Pe lângă cei 2 câștigători, în finala categoriei Running Ops au intrat și Beesers, Bright Spaces, cautcurier.ro, Helperz.ro și Spark Online School.

‘’M-am bucurat să văd că pe scena evenimentului <Românii sunt antreprenori> au urcat români pasionați de ceea ce fac, care devin o sursă de inspirație pentru alții prin faptul că sunt capabili să aibă o viziune mai largă, pentru care binele oamenilor și impactul pozitiv în comunitatea locală sunt prioritare.

Pluxee s-a alăturat proiectului Startarium anul acesta, din convingerea că educarea și susținerea antreprenorilor români au un potențial semnificativ de a genera un impact economic pe termen lung. Vom continua strategia noastră de susținere a comunității antreprenoriale din România fiind alături de antreprenorii cu idei excelente aflați la început de drum, dar și de afacerile care continuă să crească și au nevoie de resurse și finanțare pentru o dezvoltare durabilă”, a spus Manuel Fernandez Amezaga, CEO Pluxee România și Bulgaria.

600 de persoane au luat parte la marea finală Startarium „Românii sunt antreprenori”

Aproximativ 600 de persoane au luat parte, în sală, la prezentările și discuțiile propuse de către organizatorii competiției.

Printre cei care au urcat pe scenă în deschiderea evenimentului s-au numărat Vlad Craioveanu – CEO & cofondator Impact Hub Bucharest, Dan Ștefan – Managing Partner Autonom Group, Delia Olteanu – Manager Strategie Clienți IMM al ING Bank, și Manuel Fernandez Amezaga – CEO Pluxee România și Bulgaria.

Ulterior, în cadrul panelului „Viitorul businessului în România: antreprenori în ascensiune”, organizat cu sprijinul Romanian Business Leaders, o serie de lideri de business și-au împărtășit experiențele și perspectivele despre inovație și succes în antreprenoriatul românesc. Aceștia au fost: Iulian Nedea – CEO și cofondator Simtel, Cristian Logofătu – Financier, Entrepreneur, board member Bittnet, Andreea Pipernea – Managing Partner Exit by Choice și Delia Dragomir – CEO și cofondator Eucom Business Language.

Lansări prezentate pe scena principală

Scena principală a fost și gazda lansării unui nou modul în cadrul platformei Startarium: Startarium eXP(erience) oferă antreprenorilor experiențe interactive de învățare, depășind cursurile online tradiționale. Cu durată de o lună, fiecare curs include 4 module, quiz-uri, o sesiune de Q&A și un proiect final cu feedback, iar cei care finalizează un curs pot beneficia de 3 sesiuni gratuite de mentorat. Înscrierile pentru primele două cursuri, Management financiar pentru mici afaceri și Web Analytics, încep pe data de 8 decembrie, pe Startarium.

Un alt moment important a fost reprezentat de pre-lansarea mapării „Green Startups Ecosystem Overview Report 2023”. Aflat la a treia ediție, raportul prezintă o analiză a startupurilor verzi din România, organizațiile de sprijin și inițiativele care promovează o tranziție către o societate neutră din punct de vedere climatic. Lansarea oficială a Green Startups Ecosystem Overview Report 2023 va avea loc pe data de 7 decembrie, în cadrul evenimentului online Romania ClimAccelerator Demo Day.

Punctele culminante ale competiției Startarium „Românii sunt antreprenori” au fost, bineînțeles, cele două finale de pitch-uri, în cadrul cărora concurenții au beneficiat de sprijinul și încurajările prietenilor, partenerilor și celor pasionați de business și de antreprenoriat.

Scenele adiacente au găzduit 6 pastile de învățare pentru participanți

În paralel cu finalele de pitching, pe scenele secundare, participanții au putut lua parte la 6 sesiuni de învățare, prezentate sub formă de masterclassuri: „Principii STELL*R pentru înalta performanță”, susținut de Adrian Florea, fondator Trend Consult, „Bani și libertate – Despre echipă, viziune și autonomie în afaceri”, susținut de Ovidiu Toader, Business Coach, dar și la sesiuni dedicate siguranței cibernetice – susținută de Bogdan Botezatu, director Threat Research and Reporting Bitdefender , sustenabilității – susținută de Magdalena Caramilea, Director de sustenabilitate Autonom, comunicării și branding-ului, alături de Andrei Lasc și Mihaela Joița, cofondatori Poarta 9, și echipelor performante, sesiune susținută de Cosmin Alexandru, cofondator Teamology Institute.

Sectorul agrifood a avut o scenă dedicată la Românii sunt antreprenori

Ediția de anul acesta a Agrifood Innovation Summit, organizată de EIT Food și Impact Hub Bucharest, a avut loc în cadrul evenimentului „Românii sunt antreprenori”, pe o scenă dedicată. Sub numele de Agrifood Innovation Stage, scena s-a concentrat pe subiectul inovațiilor în agricultură și industria alimentară, abordând subiecte precum siguranța alimentară, agricultura digitală și sustenabilitatea.

Evenimentul a inclus lansarea raportului „Romanian Agrifood Startups Overview Report 2023″, care analizează tendințele și provocările din sectorul agroalimentar românesc și european. Romanian Agrifood Startups Overview Report, aflat la cea de-a treia ediție în 2023, este un raport complex care include maparea startupurilor românești din industria agroalimentară implicate în inovația industriei. Raportul poate fi descărcat gratuit aici.

Rezultatele „Românii sunt antreprenori”

Competiția „Românii sunt antreprenori”, noua identitate a evenimentului emblematic Startarium Pitch Day, a primit peste 220 de înscrieri la ediția din 2023. Înscrierile au fost deschise în perioada 12.10 – 12.11.2023, pentru următoarele categorii: Ideea ta, Startup și Running Ops. Valoarea cumulată a premiilor oferite este de 100.000 de euro, nerambursabili.

Peste 1100 de persoane s-au înscris pentru a participa la marea finală din 29 noiembrie, de la Radisson Blu din București. 600 au fost prezente în locație și au avut la dispoziție 4 scene diferite și oportunități valoroase de învățare, inspirație și conectare, alături de speakeri de renume din ecosistem. Marea finală a adus pe scena principală 14 echipe finaliste care și-au susținut pitch-urile live, în fața juriului, investitorilor, presei și publicului prezent.

În cadrul celor 4 ediții anterioare ale Startarium Pitch Day, organizate între 2016 și 2019, au concurat peste 580 de antreprenori, au fost sprijinite 155 de afaceri, iar 35 dintre acestea au beneficiat de premii în valoare totală de 450.000 euro.

Facebook Comments

Eveniment

Ghid pentru stocarea și manipularea sigură a brichetelor de rumeguș

Published

6 zile ago

decembrie 1, 2023

Deny

Brichetele de rumeguș sunt o opțiune ecologică și eficientă pentru încălzirea locuințelor, însă este important să știți cum să le stocați și să le manipulați în mod sigur pentru a evita riscurile și a maximiza eficiența. În acest ghid, vă vom oferi sfaturi esențiale pentru a vă asigura că brichetele de rumeguș sunt o soluție durabilă și sigură pentru necesitățile dvs. de încălzire.

Stocarea adecvată a brichetelor de rumeguș

Alegeți un loc uscat: Brichetele de rumeguș trebuie păstrate într-un loc uscat pentru a evita umiditatea și degradarea. Umiditatea poate face ca brichetele să se deterioreze și să devină ineficiente.
Folosiți containere sau saci sigiliabili: Pentru a menține rumegușul în condiții optime, puteți să-l depozitați în containere sau saci sigiliabili. Aceasta va ajuta la prevenirea contaminării și a umezelii.
Depozitați brichetele într-un spațiu răcoros: Evitați expunerea la căldură excesivă sau la soare direct, deoarece acest lucru poate duce la uscarea excesivă și potențial la fisurarea brichetelor.
Asigurați-vă că spațiul de depozitare este bine ventilat: Ventilația adecvată ajută la menținerea calității brichetelor și la prevenirea acumulării de umezeală în spațiul de depozitare.
Păstrați brichetele departe de substanțe inflamabile: În timpul stocării, asigurați-vă că nu există substanțe inflamabile sau materiale periculoase în apropiere.

Manipularea sigură a brichetelor de rumeguș

Folosiți echipament de protecție: Atunci când manipulați brichete de rumeguș, purtați mănuși groase pentru a vă proteja mâinile de marginile aspre și praf.
Manipulați brichetele cu atenție: Brichetele de rumeguș sunt fragile și pot fisura sau se pot rupe dacă sunt manipulate brutal. Ridicați-le și așezați-le cu grijă.
Evitați inhalarea prafului: Atunci când tăiați sau manipulați brichetele, evitați să inhalați praful de rumeguș, deoarece acesta poate fi iritant pentru căile respiratorii.
Utilizați unelte adecvate: Dacă tăiați sau divizați brichetele, asigurați-vă că folosiți unelte adecvate, cum ar fi o fierăstrău sau un topor, și păstrați-le ascuțite pentru a reduce riscul de accidente.
Supravegheați copiii și animalele de companie: Asigurați-vă că brichetele de rumeguș sunt depozitate într-un loc în care copiii sau animalele de companie nu pot ajunge la ele. Brichetele pot fi periculoase dacă sunt ingerate sau folosite necorespunzător.

Sfaturi suplimentare pentru stocarea și manipularea sigură

Verificați periodic starea brichetelor: Înainte de a le folosi, verificați starea brichetelor pentru a vă asigura că nu sunt deteriorate sau umede.
Respectați instrucțiunile producătorului: Înainte de a utiliza brichetele de rumeguș, citiți și urmați cu atenție instrucțiunile producătorului pentru siguranță și eficiență.
Nu supraîncărcați focul: Atunci când folosiți brichetele de rumeguș, nu le supraîncărcați în cuptorul sau soba dumneavoastră. Respectați recomandările producătorului privind cantitatea adecvată pentru încălzirea dvs.
Eliminați corespunzător cenușa: După ce ați utilizat brichetele, așteptați să se răcească complet și apoi eliminați cenușa într-un recipient sigur și metalic. Niciodată nu aruncați cenușa caldă într-un coș de gunoi obișnuit.

Cu acest ghid, sunteți pregătiți să stocați și să manipulați brichetele de rumeguș în mod sigur și eficient. Respectarea acestor sfaturi vă va ajuta să vă bucurați de beneficiile ecologice și de încălzire pe termen lung pe care le oferă aceste brichete.

Facebook Comments

Eveniment

Tigla Metalica: De ce sa o alegi pentru invelitoarea casei?

Published

6 zile ago

decembrie 1, 2023

Deny

Tigla metalica a castigat o popularitate tot mai mare in constructiile domestice din Romania. Cu aspectul sau traditional si asemanarea cu tigla ceramica, este o optiune tot mai atractiva pentru proprietarii de case.
Tigla metalica se remarca prin caracteristicile sale foarte convingatoare: este usoara, rezistenta si usor de manevrat. Disponibila in diverse stiluri si culori, se potriveste perfect in foarte multe variante de stiluri urbanistice si reuseste sa ofere tot confortul de care au nevoie cei care o utilizeaza.

Avantajele si dezavantajele acoperisurilor din tigla metalica

Avantaje

Cost. Tigla metalica se bucura de preturi competitive datorita multiplilor producatori locali. Costurile de instalare sunt mai mici decat in cazul altor optiuni, iar timpul de instalare este redus, ceea ce se traduce in economii la manopera. De asemenea, este usor de transportat si manevrat.
Performanta. Acoperisul din tigla metalica intareste structura cladirii. Rezista la conditii meteo extreme si vanturi puternice. Materialele din care este fabricata sunt ignifuge, oferind protectie impotriva incendiilor. Este o optiune usoara, care nu adauga presiune suplimentara structurii cladirii.
Eficienta energetica. Vopseaua reflecta razele soarelui, reducand incalzirea excesiva a casei. De asemenea, este fabricata din materiale reciclabile, contribuind la reducerea impactului asupra mediului.

Dezavantaje

Izolarea. Comparativ cu tigla ceramica, tigla metalica ofera o izolare termica si fonica mai slaba.
Inlocuire destul de dificila. Inlocuirea unor panouri de tigla metalica poate fi mai dificila si mai costisitoare decat in cazul altor materiale de acoperis, cum ar fi tiglele ceramice.
Posibila decolorare in timp. Experienta arata ca tigla metalica poate sa sufere decolorari in timp, ceea ce poate afecta aspectul si valoarea imobilului.

Cum se monteaza tigla metalica?

Procesul de montaj tigla metalica necesita o serie de etape importante pentru a asigura durabilitatea si functionalitatea acoperisului. Acesta se face in cateva etape de baza:

Pregatirea cu carlige pentru jgheaburi si amplasarea acestora in dreptul fiecarui caprior. Carligurile pentru jgheaburi sunt esentiale pentru fixarea jgheaburilor si drenarea corecta a apei de pe acoperis.
Aplicarea foliei anti-condens pe intreaga suprafata a acoperisului. Folosirea unei folii anti-condens ajuta la prevenirea formarii condensului si a deteriorarii suprafetei tiglei metalice.
Montarea cadrului din lemn, inclusiv sipci verticale si orizontale. Un cadru bine construit asigura suportul adecvat pentru tigla metalica si stabilitatea acoperisului.
Fixarea tiglei metalice incepand din coltul dreapta-jos. Instalarea incepe de obicei din coltul dreapta-jos si avanseaza spre partea superioara a acoperisului.
Montarea accesoriilor finale, precum coama si parazapezile. Aceste accesorii finale nu trebuie neglijate, deoarece sunt esentiale pentru aspectul si functionalitatea acoperisului.

Pentru a asigura montajul corect al acoperisului din tigla metalica, trebuie sa te asiguri de urmatoarele lucruri:

Materialele folosite si suruburile potrivite;
Grosimea tiglei este una potrivita, pentru o durabilitate mai mare;

Este esential sa acorzi atentie calitatii materialelor si serviciilor inainte de a alege cel mai mic pret pentru manopera si materiale.
Tarifele pot varia, insa si calitatea poate varia destul de mult. Este recomandat sa apelezi la o firma montaj acoperis care are experienta iti poate oferi garantie si lucreaza cu forme legale. In felul acesta, vei fi protejat in eventualitatea unor probleme si vei avea mai multe sanse de a te bucura de o lucrare de calitate.