Eveniment

EDITORIAL/TOT „ALIFONFÂNDU-NE” ATÂT, AM AJUNS ÎNCET ȘI SIGUR LA POARTA CIMITIRULUI/Canon vs. Cazon

Published

4 ani ago

mai 3, 2020

Deny

Domnule ministru,

In considerarea atributiilor prevazute de art. 12 din HG nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 1, alin. (1) din HG nr. 756/2016 pentru organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) și pentru modificarea HG nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției (MJ),
Supunem atentiei dumneavoastra, cu toata seriozitatea si responsabilitatea din partea ziarului, cateva concluzii ale unei investigatii jurnalistice in legatura cu anumite carente, suficient de grave pentru a face obiectul informarii dv., disfunctii aparute de mult timp in activitatea si managementul comisarului șef de poliție penitenciară, STANCIU FLORIN, directorul Penitenciarului de Femei Târgşor, loc. Târgşorul Nou, jud. Prahova, din structura Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, care treneaza si astazi.
Va confiem ca, dat fiind contextul pandemiologic generat de raspandirea virusului SARS-COV-2, temerile noastre sunt si mai mari si mai justificate prin factualitatea deplorabila a non-masurilor specifice de preventie luate / mimate sau nerespectate la Penitenciarul de Femei Targsorul-Nou.
Ca sa ne exprimam jurnalistic, sa nu va mirati, domnule Predoiu, daca va veti trezi in propria „ograda” cu un cogeamite focarul de COVID-19!
De ce? Pentru ca:
În această perioadă de pandemie, contrar regulilor de distantare sociala elementare / minimale, directorul penitenciarului obișnuiește să organizeze ședințe în clubul unității, un spațiu complet închis, in fapt o improvizatie de încăpere neventilata, de multe ori chiar cu un număr de persoane, ideal pentru transmiterea necontrolata in colectivitate a periculosului virus SARS-COV – 2, care a intors Planeta cu susul in jos. Pe Stanciu il doare in epoleti! Are „spatele” asigurat.
Ca nu da doi bani pe ordonantele militare, ordinele MJ si ale ANP, rezulta si din aroganta ca, simtindu-se a fi alesul lui Dumnezeu pe Pamant, „dribleza” inconstient filtru de intrare în penitenciar cu valente de triaj epidemiologic.
Subiectul ne-a atras atentia in demersul nostru gazetaresc din cel putin doua motive:
I. STANCIU FLORIN a devenit celebru in presa locala si nationala, scrisa si audio-vizuala, din cauza acuzatiilor de:
– fals material si complicitate la fals intelectual in pontaje:
Notele redactiei: 1. Asa cum am aflat toti, recent, din presa, managerul mentionat a incercat o ajustare a viitorelor drepturi de pensie prin manipularea pontajelor in care aparea ca ar fi lucrat in zile de sambata si duminica ceva mai mult decat in restul saptamanii, vizand majorarea de 75% care s-a calculat la un salariu corespunzator functiei de director, majorat, pe alocuri, si cu spor TBC!
Un post important de televiziune a difuzat detalii privind acest subiect, oferind inclusiv pontajele respective, iar ministrul Justitiei s-a autosesizat si a dispus un control. Nu avem toate detaliile situatiei, dar se pare ca unul dintre aspectele vizate, dincolo de faptul ca pontajele erau “umflate” exagerat, a fost si acela ca registrele de acces au suferit modificari, pentru ca nu se potriveau nicicum cu pontajele managerului. Lipsa aprobarii sefului ierarhic (directorul general ANP), pentru prestarea muncii suplimentare, apare ca un simplu detaliu neimportant in speta.
luna ianuarie 2018: 65 ore cu 75%, 11 ore spor TBC, 8 ore de noapte.
luna februarie 2018: 58 ore cu 75%, 20 ore spor TBC.
luna martie 2018: 72 ore cu 75%, 18 ore spor TBC.

2. Familiarizat cu “cheia succesului” in concursurile profesionale, în 2013, Stanciu Florin a câștigat concursul organizat pentru un post de director la Târgșor. Însă, după sancțiunea primită în 2011, Stanciu nu ar fi putut participa la concurs. La condiții era stipulata si acelea potrivit carora persoanele care candideaza să nu fi fost destituite în ultimii șapte ani și, respectiv, să nu fi fost sancționate disciplinar (conform Ordinului MJ nr. 2478 din 2010 al Ministerului Justiţiei, art.3 alin. 4).
Exista suspiciunea rezonabila ca participarea sa la concurs, avut loc ca urmare a comiterii unor infracțiunii de fals in inscrisuri oficiale, iar pe membrii comisiei ii suspecțam de abuz în serviciu si complicitate la fals. Rezultă fără putință de tăgadă că sancțiunea disciplinară de revocare din funcția de conducere se radiază după împlinirea termenului de șapte ani. Asadar, Florin Stanciu se afla sub efectul sancțiunii disciplinare prevăzute de art. 70 lit. e din Legea nr. 293/2004 și, pe cale de consecință, apreciem că înscrisul cu nr 42553/DMRU/04.06.2013 este un fals (la poziția 13, îndeplinirea condiciilor de participare la concurs de către comisaru-șef de penitenciare Florin Stanciu). Sesizarea faptelor a ajuns, via Corpul de Control al MJ, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București pentru a verifica dacă s-a comis vreo fapta penala. Este neclar ce si cum s-a derulat procedura penala la organul de urmarire penala, cert este ca cel in cauza este, din nou, director de penitenciar.

– Nerespectarea regimului armelor si munitiilor:
Comisarul şef Stanciu Florin a tinut prima pagina de ziar după ce a fost amendat contraventional cu 5.000 lei şi i s-a suspendat permisul de port armă. Poliţiştii dâmboviţeni l-au sanctionat după ce, într-o noapte din luna iunie 2013, din maşina lui au dispărut un pistol Glock de calibru 9 mm, două încărcătoare, precum şi suma de 7.000 de euro. La vremea respectivă, a declarat că a intrat doar câteva minute în curtea unui prieten, timp în care i-a fost spartă maşina, dar surse apropiate anchetei susţineau că e vorba de curtea unei prietene, foarte apropiată de director, care ar şi deţine maşina cu care circula Stanciu, un Volkswagen roşu cu numărul de înmatriculare DB-07-FDA.
– Management defectuos (fiind revocat prin ordinul ministrului Justitiei nr. 2726 din 10 iulie 2018), fiind reintegrat in functia publica de director penitenciar [Tribunalul Dâmbovița dând următoarea soluție: „Admite acțiunea în parte. Completează dispozitivul sentinței nr. 859/11 07.2019 pronunțată în dosarul nr. 567/120/2019 al Tribunalului Dâmbovița, în sensul că dispune reintegrarea reclamantului în funcția publică deținută, de director al Penitenciarului de femei Targșoru Nou. Respinge cererea de obligare a pârâtului la plata daunelor morale. Document: Hotarâre 1429/2019 03.12.2019.”]. De fapt, era a doua revocare și, din motive misterioase, a revenit pe aceeași funcție, în același loc.
Dacă organele de control ale dv., domnule ministru, s-ar apleca cu obiectivitate asupra acestui caz, Stanciu Florin ar trebui să “beneficieze” de o a treia revocare. Istoricul, insa, nu ne incurajeaza sa speram intr-o “vitejie” din partea actualei conduceri a MJ, deoarece – vorba Geniului pustiu, Eminescu,: “Toate-s vechi şi nouă toate; Ce e rău şi ce e bine. Tu te-ntreabă şi socoate; Nu spera şi nu … Tu rămâi la toate rece. Multe trec … şi trecutul. Sunt a filei două feţe…”
Nota redactiei: Conform legislatiei in vigoare in materie, in cazul functionarilor publici cu statut special, managerii pot fi revocati din functie fara cercetare in comisia de disciplina, pe criterii care vizeaza evaluarea managementului, verificari care sunt foarte complexe. Lista revocatilor este foarte scurta, insa lista cu cei revocati de doua ori include un singur nume: Stanciu Florin. Dupa prima revocare pe care a primit-o, s-a intamplat, insa, ceva extrem de ciudat pentru istoria sistemului nostru.
Stim ca un functionar public poate sustine un concurs pentru ocuparea unui post vacant doar daca indeplineste printre altele si urmatoarea cerinta: nu a fost eliberat din motive imputabile sau destituit dintr-o funcţie publică în ultimii 7 ani (Legea 293/2004 art 11). Iar aceasta cerinta a blocat accesul la o noua functie, pentru o perioada de 7 ani, tuturor salariatilor din sistem care au incasat vreo revocare. Cu exceptia lui Florin Stanciu. Pentru el, Ministerul Justitie a dat o dispensa in 2012, rasucind cuvintele pana nu a mai inteles nimeni nimic. Asta inseamna sa fii influent. Cert este ca Florin Stanciu, desi fusese revocat dintr-o functie de director, a primit verde sa ocupe o alta functie similara, concursul fiind evident o formalitate dupa un astfel de raspuns al MJ.

De altfel, treaba cu revocarile si (re)numirile in functii de conducere ale personajului nostru cu talent de comediant, este in realitate o dulceag-amara telenovela sud americana sau turceasca, ori – in alt registru abordand-o, putem spune ca ar merita scris pentru posteritatea organizatiei un roman epic.
În anul 2011, luna martie, la inițiativa ANP, comisarul Stanciu, pe atunci director al Penitenciarului Mărgineni, era sancționat cu schimbarea din funcție de MJ. Florin Stanciu a contestat măsura disciplinară la Curtea de Apel București, însă judecătorii au menținut sancțiunea disciplinara a eliberarii din functie.
În 2006, Stanciu se prezenta la concurs pentru toate funcţiile de director de penitenciar vacante în jurul Bucureştiului (Jilava, Giurgiu, Mărgineni). Însă soarta îi e potrivnică şi obţine doar nota 3 (trei), fapt care nu-i temperează absolut deloc ambiţiile.
După jenantul eşec, în mandatul ministrului Tudor Chiuariu, Florin Stanciu este numit FĂRĂ CONCURS (sau, dacă doriţi, în pofida celui pe care tocmai îl picase) director al Penitenciarului Mărgineni pentru o lună şi cateva zile.
Pentru că nu a făcut faţă, la sfârşitul lui 2007, a fost numit tot FĂRĂ CONCURS, după cum era obiceiul, şeful Direcţiei Inspecţie din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) unde până în prezent s-a remarcat semnând un tabel şi participând la simulacrul de control a …. 11 penitenciare într-o singură zi (sic!).
– Lipsa de respect fata de subordonati fata de care uzeaza (chiar abuzeaza) de un limbaj trivial. Intreaga atutudine este de superioritate, similara celei a vatafului pus sa se ingrijesca de mosia boierului. Nu o data, SNLP a fost la un pas de a organiza actiuni de protest in fata penitenciarului pentru ca celelalte posibilitati de actiune fusesera epuizate. In general, mesajul lui Florinel, a fost unul clar, asumat, de destructurare a filialei sindicatului din penitenciar, ceea ce aproape s-a si intamplat. Nu putem afirma ca Florin Stanciu nu are calitati. Noi, in investigatia facuta, nu le-am descoperit.
Salariatii sunt obisnuiti sa primeasca alarme (s-a intamplat si de doua ori in aceeasi saptamana) fara sa existe evenimente reale, la ore dintre cele mai ciudate, iar pe timpul alarmelor ofiterii si agentii erau tinuti in picioare in vestita sala de club nerenovata de decenii si nedotata cu scaune pana acum un an de zile (la nevoie se aduceau niste taburete de lemn micute), in sala fiind pastrata si o uriasa lozinca comunista afisata pe un perete, cu iz de vremuri apuse, din perioada romantica a socialismului biruitor. Salariatii stateau in picioare, in uniforme, in afara orelor de program, fara un motiv concret si fara salariu pentru acele ore, fiind obligati sa asculte discursuri interminabile de cate trei ore, presarate cu amenintari si cu jigniri de toate tipurile; salariatii primeau tot felul de apelative fiind categorisiti drept „pachetari”, curve etc. Asa intelege Stanciu conceptul de management, menirea democratica de director de penitenciar.
Solicitat sa inceteze cu jignirile si abuzurile, Stanciu a continuat cu un comportament antisocial, neadecvat. Sedintele ad-hoc, convocate in interesul său chiar si saptamanal, diferit de cele de consiliu, sunt un calvar: spatiu total insuficient, personal numeros, fara respectarea distanțarii sociale.
Cea mai năpăstuita structura din Penitenciar este Sectorul operativ (paza) este cel mai criticat de dansul, în situația în care nu au fost evenimente negative.
Insa, ceea ce nu prea am auzit vreodata de cand suntem in bransa asta, este ca directorul Stanciu, om luminat, le impune sindicalistilor sa fie informatori, nu parteneri de consultari, de dialog.
De altfel, chiar el este incapabil sa dialogheze, fiind arogant, având obiceiul ca atunci când cineva îi solicită un drept, în loc să analizeze situația și să rezolve într-un mod legal, dar omenos, individul începe și amenință cu mutarea în alte posturi și cu schimbarea din funcție. De aceea nu ne miram ca are obiceiul de a lua decizii de unul singur, încearcand să determine organizațiile sindicale să aibă mai mult un rol informativ, nicidecum consultativ.
Angajații, de-a-lungul timpului, au fost toți etichetați ca hoți, infractori, pachetari (insinuează că primesc șpăgi) etc. (Ec Adrian Radu).
Va facem trimitere la materiale mass-media scrisa si audio-vizuala:
https://www.libertatea.ro/stiri/sef-al-puscariei-printr-un-posibil-fals-1505954

Florin Stanciu, directorul Penitenciarului de Femei Târgsor, în comedia „Greu de revocat 3”

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/eveniment/comisarul-sef-stanciu-vedeta-din-neatentie-averea-fostului-director-al-penitenciarului-poarta-alba-pradat-de-hoti-documente-461293.html
https://adevarul.ro/locale/targoviste/targsor-1_51cd9aa1c7b855ff56d81918/index.html
https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/alerta-in-dambovita-sef-de-penitenciar-jefuit-de-7-000-de-euro-si-un-pistol–14564.html
https://www.romaniatv.net/sef-de-penitenciar-jefuit-de-7-000-de-euro-si-un-pistol_86635.html
http://www.ziare.com/bucuresti/stiri-actualitate/sef-al-puscariei-printr-un-posibil-fals-directorul-de-la-penitenciarul-de-femei-de-la-targsor-a-uitat-la-numire-ca-era-sanctionat-sapte-ani-6172442

Florin Stanciu, directorul Penitenciarului de Femei Târgsor, un personaj greu de revocat

Florin Stanciu, directorul Penitenciarului de Femei Târgsor, în comedia „Greu de revocat 3”

Facebook Comments

Eveniment

House of VLAdiLA și The Climate Change Company, marii câștigători ai competiției Startarium „Românii sunt antreprenori”

Published

7 ore ago

decembrie 7, 2023

Razvan

Competiția Startarium „Românii sunt antreprenori”, inițiată de Impact Hub și ING Bank, cu sprijinul Pluxee, și-a desemnat câștigătorii pe 29 noiembrie, în cadrul unui eveniment organizat la Hotel Radisson din București. În marea finală au intrat 14 antreprenori, câte 7 pentru fiecare categorie a concursului de pitch-uri, Startup și Running Ops. Aceștia au avut ocazia să își prezinte afacerile la scenă deschisă, în fața a 600 de participanți și a juriului format din mentori și reprezentanți ai mediului de business. În urma jurizării, au fost alese câte 2 companii câștigătoare pentru fiecare categorie, care au fost premiate cu un total de 90.000 de euro, nerambursabili. Câștigătorii marilor premii sunt The Climate Change Company (Startup) și House of VLAdiLA (Running Ops).

Podiumul pentru fiecare categorie a arătat astfel:

Startup:

Premiul I: The Climate Change Company (20.000 de euro, nerambursabili)

Premiul II: PiciordePlay (10.000 de euro, nerambursabili)

Running Ops:

Premiul I: House of VLAdiLA (40.000 de euro, nerambursabili)

Premiul II: BRIO (20.000 de euro, nerambursabili)

În plus, în cadrul competiției Startarium „Românii sunt antreprenori” s-au mai acordat 10 premii suplimentare, în valoare de 1.000 euro fiecare, pentru 10 cele mai votate idei de afaceri înscrise în secțiunea Ideea ta. Voturile au fost deschise pentru public până la data de 1 decembrie, iar câștigătorii secțiunii au fost anunțați public pe startarium.ro.

„<Românii sunt antreprenori> a revenit cu aceeași forță și energie în 2023 ca și în edițiile precedente ale competiției. Ediția din 2023 a marcat și o serie de noutăți importante: alăturarea Pluxee ca partener al evenimentului și platformei Startarium.ro, alături de ING Bank, extinderea competiției cu două noi categorii, dedicate atât antreprenorilor aspiranți, cât și companiilor care au depășit stadiul de startup și, nu în ultimul rând, evoluția <Românii sunt antreprenori> într-un adevărat festival de antreprenoriat, oferind participanților nu doar o platformă de competiție, ci și un mediu propice pentru a experimenta apartenența la o comunitate puternică, dinamică, la educație și inspirație.

Faptul că avem 4 câștigători care au soluții reale și fezabile ca model de afacere la probleme care țin de agenda economică și socială a României – educația, accesul la cultură, industriile creative, infrastructură și mediu demonstrează încă odată că antreprenoriatul este unul din pilonii de creștere pentru noi toți.”, a declarat Vlad Craioveanu, CEO și cofondator Impact Hub Bucharest.

Anul acesta, evenimentul iconic Startarium Pitch Day s-a desfășurat sub o nouă identitate – Românii sunt antreprenori, menită să celebreze spiritul antreprenorial național, să aducă competiția mai aproape de publicul larg și să încurajeze mai mulți antreprenori și viitori antreprenori să își urmeze pasiunea profesională.

„În ING, susținem creșterea startup-urilor și a micilor companii, așadar ne-am bucurat să reluăm una dintre cele mai importante competiții pentru antreprenorii din România. Suntem încântați să descoperim afaceri noi, cultivate cu pasiune, dar și să vedem evoluția celor pe care le cunoșteam deja. Scena <Românii sunt antreprenori> a fost încărcată de emoții, entuziasm și efervescență. A fost o experiență incredibilă pentru toți cei care au participat deoarece au exersat cum să construiască și să susțină un pitch, cum să convingă un juriu, format din mentori și reprezentanți cu experiență din mediul de business, că afacerea lor merită să fie câștigătoare.

56 de afaceri au fost selectate pentru semifinala ‘Romanii sunt antreprenori’, iar 14 au ajuns în finală. Îi felicităm pe marii câștigători, dar și pe toți antreprenorii curajoși care au intrat în competiție. Vom urmări îndeaproape progresele lor!”, a declarat Luana Sorescu, Head of Clients, divizia Business Banking, ING Bank România.

Cine sunt marii câștigători?

Startups:

Locul 1: The Climate Change Company

The Climate Change Company dezvoltă soluții la cheie, inovatoare și cu impact înalt, menite să contribuie la îmbunătățirea ecosistemului în care trăim și, implicit, la mai binele planetei.

Prin proiectul Littar, the Climate Change Company transformă deșeurile de plastic și sticlă în asfalt de ultimă generație, punându-și, astfel, amprenta pe viitorul infrastructurii durabile și a economiei circulare.

„Această distincție nu reprezintă doar o victorie pentru noi, ci și pentru toți cei care cred într-un viitor mai ecologic. Ne amintește că atunci când ne unim, motivați de pasiune și scop, putem aborda cu succes problemele complexe cu care ne confruntăm ca planetă și societate. Este un imbold pentru noi să continuăm să dezvoltăm soluții sustenabile și să îi inspirăm și pe alții să se alăture efortului nostru de a crea un mediu mai curat și mai sănătos pentru generațiile viitoare. Mulțumim tuturor celor care au fost alături de noi în această călătorie a schimbării pozitive„, a declarat Sebastian Tudose, cofondator The Climate Change Company.

Locul 2: PiciordePlay

PiciordePlay este platforma românească de streaming care și-a început activitatea în pandemie, în vara anului 2021. Proiectul își propune să aducă teatrul mai aproape de românii de pretutindeni, oferindu-le acestora oportunitatea de a viziona online piesele lor preferate.

Până în prezent, PiciordePlay a transmis peste 30 de spectacole live, 10 înregistrări și a atras pe platformă mai mult de 10.000 de utilizatori. Platforma are parteneriate cu unele dintre cele mai apreciate instituții culturale românești, precum Teatrul Național București, Teatrul Bulandra, Teatrul Nottara sau Teatrul de Comedie.

„Suntem onorați și mândri să fim recunoscuți de o competiție atât de importantă, precum Startarium «Românii sunt Antreprenori». Acest premiu este nu doar o realizare personală pentru echipa PiciordePlay, ci și o validare a faptului că există un interes puternic în zona de cultură și artă. Ne-am asumat misiunea de a crea o punte între cultura, arta și consumatorul modern, oriunde s-ar afla el, iar acest premiu confirmă faptul că suntem pe drumul cel bun. Fondurile câșigate vor fi un sprijin esențial în continuarea acestei călătorii”, a declarat Alexandru Aramă, cofondator PiciordePlay.

Celelalte 5 startupuri care au intrat în finala Startarium „Românii sunt antreprenori” sunt: Mașini la cheie, MommyHAI, Offbeat, Smilemobilul și Voidship.

Running Ops:

Premiul I: House of VLAdiLA

House of VLAdiLA este un brand fondat de Oana și Dragoș Vlădilă care combină arta și designul de interior în dezvoltarea de produse precum tapet personalizat, catifea și mobilier de designer. Oana, arhitectă, și Dragoș, cu expertiză în antreprenoriat, își propun să inoveze domeniul amenajărilor interioare. Tehnologia modernă de printare se îmbină cu desenul manual, asigurând calitate de top. Totul se produce in-house, respectând standardele de sustenabilitate: materiale naturale, ecologice și biodegradabile, fără substanțe toxice.

„Suntem mândri că House of VLAdiLA este marele câștigător al competiției «Românii sunt antreprenori» și le mulțumim organizatorilor și juraților pentru încrederea arătată! Vedem această victorie ca pe o recunoaștere a muncii și pasiunii noastre, dar și ca pe o responsabilitate foarte mare. Ne propunem să punem România pe harta designului internațional și să devenim un brand de referință”, a declarat Dragoș Vlădilă, cofondator House of VLAdiLA.

Premiul II: BRIO

Fondată în 2014, BRIO este platforma de soluții fundamentate științific, pentru îmbunătățirea performanței școlare, destinată elevilor, părinților, educatorilor, școlilor și altor instituții implicate în actul educațional din România. Prin intermediul testelor BRIO, proiectul își propune să pună la dispoziția utilizatorilor teste digitalizate standardizate, prin care elevii români din clasele I-XII să își poată evalua obiectiv cunoștințele la principalele materii școlare și să își poată îmbunătăți performanța la examene.

„Acest premiu ne demonstrează că educația rămâne o prioritate în România și ne inspiră să mergem mai departe și să lucrăm din ce în ce mai intens pentru a oferi oportunități de învățare și îmbunătățire a performanței școlare în întreaga țară. Suntem hotărâți să contribuim la creșterea nivelului de educație în România și să oferim elevilor instrumentele de care au nevoie pentru un viitor mai strălucit”, a declarat Gabi Bartic, cofondator BRIO.

Pe lângă cei 2 câștigători, în finala categoriei Running Ops au intrat și Beesers, Bright Spaces, cautcurier.ro, Helperz.ro și Spark Online School.

‘’M-am bucurat să văd că pe scena evenimentului <Românii sunt antreprenori> au urcat români pasionați de ceea ce fac, care devin o sursă de inspirație pentru alții prin faptul că sunt capabili să aibă o viziune mai largă, pentru care binele oamenilor și impactul pozitiv în comunitatea locală sunt prioritare.

Pluxee s-a alăturat proiectului Startarium anul acesta, din convingerea că educarea și susținerea antreprenorilor români au un potențial semnificativ de a genera un impact economic pe termen lung. Vom continua strategia noastră de susținere a comunității antreprenoriale din România fiind alături de antreprenorii cu idei excelente aflați la început de drum, dar și de afacerile care continuă să crească și au nevoie de resurse și finanțare pentru o dezvoltare durabilă”, a spus Manuel Fernandez Amezaga, CEO Pluxee România și Bulgaria.

600 de persoane au luat parte la marea finală Startarium „Românii sunt antreprenori”

Aproximativ 600 de persoane au luat parte, în sală, la prezentările și discuțiile propuse de către organizatorii competiției.

Printre cei care au urcat pe scenă în deschiderea evenimentului s-au numărat Vlad Craioveanu – CEO & cofondator Impact Hub Bucharest, Dan Ștefan – Managing Partner Autonom Group, Delia Olteanu – Manager Strategie Clienți IMM al ING Bank, și Manuel Fernandez Amezaga – CEO Pluxee România și Bulgaria.

Ulterior, în cadrul panelului „Viitorul businessului în România: antreprenori în ascensiune”, organizat cu sprijinul Romanian Business Leaders, o serie de lideri de business și-au împărtășit experiențele și perspectivele despre inovație și succes în antreprenoriatul românesc. Aceștia au fost: Iulian Nedea – CEO și cofondator Simtel, Cristian Logofătu – Financier, Entrepreneur, board member Bittnet, Andreea Pipernea – Managing Partner Exit by Choice și Delia Dragomir – CEO și cofondator Eucom Business Language.

Lansări prezentate pe scena principală

Scena principală a fost și gazda lansării unui nou modul în cadrul platformei Startarium: Startarium eXP(erience) oferă antreprenorilor experiențe interactive de învățare, depășind cursurile online tradiționale. Cu durată de o lună, fiecare curs include 4 module, quiz-uri, o sesiune de Q&A și un proiect final cu feedback, iar cei care finalizează un curs pot beneficia de 3 sesiuni gratuite de mentorat. Înscrierile pentru primele două cursuri, Management financiar pentru mici afaceri și Web Analytics, încep pe data de 8 decembrie, pe Startarium.

Un alt moment important a fost reprezentat de pre-lansarea mapării „Green Startups Ecosystem Overview Report 2023”. Aflat la a treia ediție, raportul prezintă o analiză a startupurilor verzi din România, organizațiile de sprijin și inițiativele care promovează o tranziție către o societate neutră din punct de vedere climatic. Lansarea oficială a Green Startups Ecosystem Overview Report 2023 va avea loc pe data de 7 decembrie, în cadrul evenimentului online Romania ClimAccelerator Demo Day.

Punctele culminante ale competiției Startarium „Românii sunt antreprenori” au fost, bineînțeles, cele două finale de pitch-uri, în cadrul cărora concurenții au beneficiat de sprijinul și încurajările prietenilor, partenerilor și celor pasionați de business și de antreprenoriat.

Scenele adiacente au găzduit 6 pastile de învățare pentru participanți

În paralel cu finalele de pitching, pe scenele secundare, participanții au putut lua parte la 6 sesiuni de învățare, prezentate sub formă de masterclassuri: „Principii STELL*R pentru înalta performanță”, susținut de Adrian Florea, fondator Trend Consult, „Bani și libertate – Despre echipă, viziune și autonomie în afaceri”, susținut de Ovidiu Toader, Business Coach, dar și la sesiuni dedicate siguranței cibernetice – susținută de Bogdan Botezatu, director Threat Research and Reporting Bitdefender , sustenabilității – susținută de Magdalena Caramilea, Director de sustenabilitate Autonom, comunicării și branding-ului, alături de Andrei Lasc și Mihaela Joița, cofondatori Poarta 9, și echipelor performante, sesiune susținută de Cosmin Alexandru, cofondator Teamology Institute.

Sectorul agrifood a avut o scenă dedicată la Românii sunt antreprenori

Ediția de anul acesta a Agrifood Innovation Summit, organizată de EIT Food și Impact Hub Bucharest, a avut loc în cadrul evenimentului „Românii sunt antreprenori”, pe o scenă dedicată. Sub numele de Agrifood Innovation Stage, scena s-a concentrat pe subiectul inovațiilor în agricultură și industria alimentară, abordând subiecte precum siguranța alimentară, agricultura digitală și sustenabilitatea.

Evenimentul a inclus lansarea raportului „Romanian Agrifood Startups Overview Report 2023″, care analizează tendințele și provocările din sectorul agroalimentar românesc și european. Romanian Agrifood Startups Overview Report, aflat la cea de-a treia ediție în 2023, este un raport complex care include maparea startupurilor românești din industria agroalimentară implicate în inovația industriei. Raportul poate fi descărcat gratuit aici.

Rezultatele „Românii sunt antreprenori”

Competiția „Românii sunt antreprenori”, noua identitate a evenimentului emblematic Startarium Pitch Day, a primit peste 220 de înscrieri la ediția din 2023. Înscrierile au fost deschise în perioada 12.10 – 12.11.2023, pentru următoarele categorii: Ideea ta, Startup și Running Ops. Valoarea cumulată a premiilor oferite este de 100.000 de euro, nerambursabili.

Peste 1100 de persoane s-au înscris pentru a participa la marea finală din 29 noiembrie, de la Radisson Blu din București. 600 au fost prezente în locație și au avut la dispoziție 4 scene diferite și oportunități valoroase de învățare, inspirație și conectare, alături de speakeri de renume din ecosistem. Marea finală a adus pe scena principală 14 echipe finaliste care și-au susținut pitch-urile live, în fața juriului, investitorilor, presei și publicului prezent.

În cadrul celor 4 ediții anterioare ale Startarium Pitch Day, organizate între 2016 și 2019, au concurat peste 580 de antreprenori, au fost sprijinite 155 de afaceri, iar 35 dintre acestea au beneficiat de premii în valoare totală de 450.000 euro.

Facebook Comments

Eveniment

Ghid pentru stocarea și manipularea sigură a brichetelor de rumeguș

Published

6 zile ago

decembrie 1, 2023

Deny

Brichetele de rumeguș sunt o opțiune ecologică și eficientă pentru încălzirea locuințelor, însă este important să știți cum să le stocați și să le manipulați în mod sigur pentru a evita riscurile și a maximiza eficiența. În acest ghid, vă vom oferi sfaturi esențiale pentru a vă asigura că brichetele de rumeguș sunt o soluție durabilă și sigură pentru necesitățile dvs. de încălzire.

Stocarea adecvată a brichetelor de rumeguș

Alegeți un loc uscat: Brichetele de rumeguș trebuie păstrate într-un loc uscat pentru a evita umiditatea și degradarea. Umiditatea poate face ca brichetele să se deterioreze și să devină ineficiente.
Folosiți containere sau saci sigiliabili: Pentru a menține rumegușul în condiții optime, puteți să-l depozitați în containere sau saci sigiliabili. Aceasta va ajuta la prevenirea contaminării și a umezelii.
Depozitați brichetele într-un spațiu răcoros: Evitați expunerea la căldură excesivă sau la soare direct, deoarece acest lucru poate duce la uscarea excesivă și potențial la fisurarea brichetelor.
Asigurați-vă că spațiul de depozitare este bine ventilat: Ventilația adecvată ajută la menținerea calității brichetelor și la prevenirea acumulării de umezeală în spațiul de depozitare.
Păstrați brichetele departe de substanțe inflamabile: În timpul stocării, asigurați-vă că nu există substanțe inflamabile sau materiale periculoase în apropiere.

Manipularea sigură a brichetelor de rumeguș

Folosiți echipament de protecție: Atunci când manipulați brichete de rumeguș, purtați mănuși groase pentru a vă proteja mâinile de marginile aspre și praf.
Manipulați brichetele cu atenție: Brichetele de rumeguș sunt fragile și pot fisura sau se pot rupe dacă sunt manipulate brutal. Ridicați-le și așezați-le cu grijă.
Evitați inhalarea prafului: Atunci când tăiați sau manipulați brichetele, evitați să inhalați praful de rumeguș, deoarece acesta poate fi iritant pentru căile respiratorii.
Utilizați unelte adecvate: Dacă tăiați sau divizați brichetele, asigurați-vă că folosiți unelte adecvate, cum ar fi o fierăstrău sau un topor, și păstrați-le ascuțite pentru a reduce riscul de accidente.
Supravegheați copiii și animalele de companie: Asigurați-vă că brichetele de rumeguș sunt depozitate într-un loc în care copiii sau animalele de companie nu pot ajunge la ele. Brichetele pot fi periculoase dacă sunt ingerate sau folosite necorespunzător.

Sfaturi suplimentare pentru stocarea și manipularea sigură

Verificați periodic starea brichetelor: Înainte de a le folosi, verificați starea brichetelor pentru a vă asigura că nu sunt deteriorate sau umede.
Respectați instrucțiunile producătorului: Înainte de a utiliza brichetele de rumeguș, citiți și urmați cu atenție instrucțiunile producătorului pentru siguranță și eficiență.
Nu supraîncărcați focul: Atunci când folosiți brichetele de rumeguș, nu le supraîncărcați în cuptorul sau soba dumneavoastră. Respectați recomandările producătorului privind cantitatea adecvată pentru încălzirea dvs.
Eliminați corespunzător cenușa: După ce ați utilizat brichetele, așteptați să se răcească complet și apoi eliminați cenușa într-un recipient sigur și metalic. Niciodată nu aruncați cenușa caldă într-un coș de gunoi obișnuit.

Cu acest ghid, sunteți pregătiți să stocați și să manipulați brichetele de rumeguș în mod sigur și eficient. Respectarea acestor sfaturi vă va ajuta să vă bucurați de beneficiile ecologice și de încălzire pe termen lung pe care le oferă aceste brichete.

Facebook Comments

Eveniment

Tigla Metalica: De ce sa o alegi pentru invelitoarea casei?

Published

6 zile ago

decembrie 1, 2023

Deny

Tigla metalica a castigat o popularitate tot mai mare in constructiile domestice din Romania. Cu aspectul sau traditional si asemanarea cu tigla ceramica, este o optiune tot mai atractiva pentru proprietarii de case.
Tigla metalica se remarca prin caracteristicile sale foarte convingatoare: este usoara, rezistenta si usor de manevrat. Disponibila in diverse stiluri si culori, se potriveste perfect in foarte multe variante de stiluri urbanistice si reuseste sa ofere tot confortul de care au nevoie cei care o utilizeaza.

Avantajele si dezavantajele acoperisurilor din tigla metalica

Avantaje

Cost. Tigla metalica se bucura de preturi competitive datorita multiplilor producatori locali. Costurile de instalare sunt mai mici decat in cazul altor optiuni, iar timpul de instalare este redus, ceea ce se traduce in economii la manopera. De asemenea, este usor de transportat si manevrat.
Performanta. Acoperisul din tigla metalica intareste structura cladirii. Rezista la conditii meteo extreme si vanturi puternice. Materialele din care este fabricata sunt ignifuge, oferind protectie impotriva incendiilor. Este o optiune usoara, care nu adauga presiune suplimentara structurii cladirii.
Eficienta energetica. Vopseaua reflecta razele soarelui, reducand incalzirea excesiva a casei. De asemenea, este fabricata din materiale reciclabile, contribuind la reducerea impactului asupra mediului.

Dezavantaje

Izolarea. Comparativ cu tigla ceramica, tigla metalica ofera o izolare termica si fonica mai slaba.
Inlocuire destul de dificila. Inlocuirea unor panouri de tigla metalica poate fi mai dificila si mai costisitoare decat in cazul altor materiale de acoperis, cum ar fi tiglele ceramice.
Posibila decolorare in timp. Experienta arata ca tigla metalica poate sa sufere decolorari in timp, ceea ce poate afecta aspectul si valoarea imobilului.

Cum se monteaza tigla metalica?

Procesul de montaj tigla metalica necesita o serie de etape importante pentru a asigura durabilitatea si functionalitatea acoperisului. Acesta se face in cateva etape de baza:

Pregatirea cu carlige pentru jgheaburi si amplasarea acestora in dreptul fiecarui caprior. Carligurile pentru jgheaburi sunt esentiale pentru fixarea jgheaburilor si drenarea corecta a apei de pe acoperis.
Aplicarea foliei anti-condens pe intreaga suprafata a acoperisului. Folosirea unei folii anti-condens ajuta la prevenirea formarii condensului si a deteriorarii suprafetei tiglei metalice.
Montarea cadrului din lemn, inclusiv sipci verticale si orizontale. Un cadru bine construit asigura suportul adecvat pentru tigla metalica si stabilitatea acoperisului.
Fixarea tiglei metalice incepand din coltul dreapta-jos. Instalarea incepe de obicei din coltul dreapta-jos si avanseaza spre partea superioara a acoperisului.
Montarea accesoriilor finale, precum coama si parazapezile. Aceste accesorii finale nu trebuie neglijate, deoarece sunt esentiale pentru aspectul si functionalitatea acoperisului.

Pentru a asigura montajul corect al acoperisului din tigla metalica, trebuie sa te asiguri de urmatoarele lucruri:

Materialele folosite si suruburile potrivite;
Grosimea tiglei este una potrivita, pentru o durabilitate mai mare;

Este esential sa acorzi atentie calitatii materialelor si serviciilor inainte de a alege cel mai mic pret pentru manopera si materiale.
Tarifele pot varia, insa si calitatea poate varia destul de mult. Este recomandat sa apelezi la o firma montaj acoperis care are experienta iti poate oferi garantie si lucreaza cu forme legale. In felul acesta, vei fi protejat in eventualitatea unor probleme si vei avea mai multe sanse de a te bucura de o lucrare de calitate.