24 aprilie, București. Băncile sunt obligate pentru toate tipurile de credite să demonstreze că au încercat restructurarea datoriilor care înregistrează întârzieri la plată mai mari de 90 de zile. Măsurile de restructurare trebuie să țină cont de situația consumatorului și să includă refinanțare, amânare sau suspendare a plății ratelor, schimbarea ratei dobânzii, conversii valutare sau iertare parțială de datorie. Măsurile sunt incluse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.15/2024 (prevăzute inițial în OUG nr. 52/2016 privind creditele ipotecare). Totodată, acestea reprezintă tipuri de soluții pe care conciliatorii le propun în cadrul negocierilor consumatori-bănci încă din 2016, în concilierile desfășurate la Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar (CSALB). Din acest motiv, obligația legală adoptată de puțin timp ar putea crește numărul soluționărilor amiabile în cadrul CSALB, atât pentru creditele care au potențial de a fi executate silit, cât și în cazul celor aflate deja în executare.

Iată o parte dintre temele dezbătute în al treilea episod din #PodcasturileCSALB, în care sunt invitațiCiprian Chiorean și Mircea Stroe, într-o discuție moderată deVasile Coman.

| PODCAST CSALB |  https://www.youtube.com/watch?v=rNPCeKxwZbY

Este al 4-lea sezon de interviuri la care participă top managementul sistemului bancar și experți din domeniul juridic. În 2023 și în acest an, jurnaliști reputați din domeniul economic sunt invitați să dezbată principalele subiecte din banking, în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar (CSALB). În 2024analizăm noutățile și impactul lor în piața financiar-bancară, precum și relația consumatorilor cu instituțiile de credit, dar și cu finanțele personale, într-un context socio-economic volatil și imprevizibil.

„Anul 2024 a debutat cu o modificare legislativă importantă, pozitivă pentru consumatori și care va consolida relația acestora cu băncile. Ordonanța de urgență a Guvernului nr.15/2024 prevede obligația pentru creditori să facă dovada că au încercat să restructureze creditele pentru care consumatorii nu au mai putut plăti și au ajuns în faza de executare silită. Astfel, banca trebuie să ia măsuri concrete de îmbunătățire a relației contractuale cu clientul care întâmpină dificultăți de plată, înainte de a iniția executarea garanțiilor. Chiar dacă băncile veneau și până la apariția acestei ordonanțe cu măsuri de redresare și restructurare, actul normativ evidențiază în mod distinct această obligație. Vestea este bună atât pentru consumatori, cât și pentru bănci, deoarece nicio instituție de credit nu-și dorește să aibă clienți aflați în executare silită. Orice client neperformant înseamnă costuri suplimentare pentru o bancă: cu constituirea de provizioane, cu cheltuieli de executare, cu administrarea acestor credite neperformante.

Băncile sunt interesate să aibă clienți sănătoși financiar, iar relația client-bancă este una de parteneriat. Interesul băncii este de a soluționa cât mai rapid orice fel de situație cu potențial conflictual. De multe ori facem acest lucru prin intermediul CSALB și observăm că relația consumator-bancă s-a așezat mult față de acum 15 ani. O contribuție decisivă în această relație o are o mai bună înțelegere a contractelor și a clauzelor contractuale. ”

„Anticipați cumva vreo modificare provocată de această modificare legislativă? Vor fi mai multe înțelegeri amiabile în cadrul CSALB pentru a se evita cazurile de executare silită? ”

„Cu siguranță că va exista o mai mare deschidere spre așezarea părților la masa negocierii, înainte de a ajunge la o situație conflictuală. Iar CSALB oferă cadrul pentru un astfel de dialog. Oamenii au înțeles că este necesară o soluționare mai rapidă a diferendelor pe care le au cu băncile, mai ales dacă problemele lor au ajuns în instanță. Din păcate, sistemul juridic nu permite o soluționare a acestor cazuri într-un termen mai scurt de 12-24 de luni. Pe de altă parte, timpul mediu de soluționare în cadrul CSALB este de doar 25 de zile.

Ca să înțelegeți de ce există dorința consumatorilor de a-și rezolva nemulțumirile cu băncile pe cale amiabilă, vă dau două exemple relevante: am avut dosare de conciliere în care consumatorii au fost magistrațicare au venit cu cereri către CSALB. Cu alte cuvinte, beneficiile concilierii au ajuns să fie înțelese inclusiv de către unii reprezentanți ai sistemului judiciar. Magistrații au înțeles că, în ciuda faptului că sunt mult mai familiarizați cu instanțele de judecată, au mai mult de câștigat într-o procedură alternativă la instanță, derulată în cadrul CSALB. Mai mult, am conciliat și consumatori care veneau din sistemul bancar, dar aveau disfuncționalități în relație cu banca, unii având chiar calitatea de salariați ai băncii respective.

n avantaj pentru care executările silite sau procesele din instanță ajung să fie soluționate la CSALB este că, în aceste cazuri, pretențiile părților sunt deja exprimate. Se cunoaște exact nivelul datoriei, așteptările instituției de credit cu privire la termenul de plată, cât este dispus consumatorul să plătească. Evident, când se ajunge la executarea silită există și un grad de frustrare pentru că s-au parcurs niște etape și ne-am putea lovi de diverse orgolii sau ambiții. Dar, în general, există o mai mare disponibilitate din partea părților de a accepta un compromis.”

„CEC Bank este fosta Casă de Economii, cu o bună poziționare în mediul rural și, fiind o bancă de stat, oamenii au păstrat încrederea în această instituție. Considerați că această percepție este un atu al băncii?”

„Cele peste 1.000 de unități bancare la nivel național și 1.300 de ATM-uri reprezintă cu siguranță un atu, în condițiile în care avem datoria morală față de români să facilităm incluziunea financiară, chiar și în zone unde celelalte bănci ajung mai greu. Încercăm să deservim inclusiv zone din mediul rural, unde, practic, singurul element de legătură cu lumea bancară este reprezentat de multe ori de o unitate sau un ATM CEC Bank. De aceea, vom menține această rețea, deși vedem că la nivelul pieței, la nivelul altor jucători din piață, tendința este de restrângere a unităților teritoriale.

Noi ne dorim în relația cu clienții să construim un mix între tehnologie și prezență umană, în condițiile în care oamenii s-au cam săturat să vorbească cu roboții. Luăm în calcul soluțiile digitale pentru că ne dorim să asigurăm un acces rapid la toate serviciile și produsele noastre, dar factorul uman rămâne foarte important.

CEC Bank a ajuns pe locul 3 în industria bancară cu o creștere de 35% a activelor față de anul anterior. Prin achiziția Fondului de Garantare a Creditului Rural, am devenit un grup bancar important. Acum lucrăm intens la înființarea unei societăți de asigurări. În toate proiectele punem accent pe interacțiunea umană, dorim să menținem în continuare posibilitatea ca toți clienții noștri să interacționeze cu un lucrător bancar. Evident că o astfel de creștere vine cu un risc asociat, iar cel mai mare pare a fi din zona fraudelor online.

Există în cadrul fiecarei bănci o categorie de clienți vulnerabili care nu sunt foarte familiarizați cu utilizarea unor instrumentelor digitale, neavând înțelegerea completă a fenomenului și atunci, ei devin ținte predilecte pentru infractorii informatici. Plățile instant, pe care majoritatea băncilor le utilizează, sunt vizate cel mai mult în fraudele online. De aceea, atenționăm mereu utilizatorii să nu îți dezvăluie PIN-ul și să nu acceseze link-uri neautorizate, fie că le primesc pe email sau prin sms.”

***

  Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 17 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).

Cu ocazia Zilei Internaționale a Cărții, TikTok lansează un efect AR disponibil în aplicație, care să aducă împreună iubitorii de carte prin conversațiile despre literatură

București, 23 Aprilie 2024 – #BookTok este una dintre cele mai înfloritoare comunități de pe TikTok și aduce împreună creatori, autori și iubitori de lectură din toată lumea, oameni care împărtășesc aceeași pasiune pentru cărți și literatură.

TikTok explorează noi modalități prin care comunitatea de pe #BookTok să se dezvolte, să poată crea și învăța. Astfel, pentru a sărbători Ziua Internațională a Cărții, platforma anunță un nou efect destinat iubitorilor de cărți, prin care aceștia sunt încurajați să își împărtășească experiențele și cărțile preferate. Acesta vine în întâmpinarea parteneriatului cu Cărturești, cel mai mare lanț de librării din țară, colaborare care urmărește să stimuleze dragostea pentru literatură și să conecteze comunitatea pasionaților de literatură.

Pentru a marca această zi specială, TikTok introduce un efect AR special disponibil în aplicație, care celebrează literatura și încurajează conversațiile în rândul comunității iubitorilor de cărți din România și nu numai. Acest efect îi va transpune pe utilizatori într-o experiență dinamică, unde sunt invitați să împărtășească gânduri și idei despre cărțile, autorii și personajele lor preferate. De la cărțile pe care le recitesc cel puțin o dată pe an, la cărțile pe care le iau în călătorii sau cele care i-au ajutat să înțeleagă mai bine ce înseamnă să fii adult, efectul va servi drept catalizator pentru stimularea discuțiilor. TikTok își propune să cultive un spațiu online vibrant și sigur, în care creativitatea prosperă și puterea povestirii înflorește, utilizatorii fiind astfel încurajați să se lase inspirați de pasiunea lor pentru literatură.

„Suntem impresionați și fericiți că există comunități online precum BookTok, care au un impact semnificativ în consolidarea unor obiceiuri sănătoase. #BookTok a adus împreună iubitorii de carte în moduri în care nu ne-am fi așteptat, în timp ce și-a pus amprenta asupra culturii, în afara platformei. Așteptăm cu nerăbdare să vedem cum iubitorii de carte din comunitatea românească vor fi inspirați să transmită mai departe gânduri și experiențe pe TikTok”, a spus Jakub Olek, Head of Public Policy and Government Relations pentru Europa Centrală și de Est la TikTok.

TikTok colaborează cu Cărturești pentru a celebra Ziua Internațională a Cărții printr-o activare unică în librărie, cu o surpriză care să aducă împreună pasionații de literatură, atât pe platformă, cât și în afara acesteia.

Astfel, pe 23 aprilie, iubitorii de carte sunt invitați să participe la un eveniment de speed dating concentrat pe cărțile preferate, la cafeneaua din Cărturești Carusel, o ocazie perfectă care să dea naștere unor discuții dedicate literaturii și să îi aducă mai aproape de pasionații de lectură de BookTokerii lor preferați, cum ar fi @booksstopia, @nostalgic.fairytale, @tori.stroe, @marybooks222 și autoarea contemporană Laura Ionescu @luluts404.

Cu această ocazie specială, pasionații de carte din comunitatea #BookTok vor avea ocazia să participe la o întâlnire cu creatorul lor BookTok favorit și să discute despre cărțile care au jucat un rol important în dezvoltarea lor. Pentru a facilita discuțiile, oamenii sunt încurajați să-și aducă cartea preferată, iar un joc de cărți bazat pe întrebările despre literatură din efectul BookTok va fi disponibil la fiecare sesiune de speed dating. Pasionații de carte au fost selectați pe baza unui mecanism de înscriere publicat pe profilurile creatoarelor.

„Comunitatea BookTok este o comunitate vibrantă și dinamică de cititori pasionați care își împărtășesc dragostea pentru cărți și literatură pe TikTok. Prin intermediul BookTok, cărțile devin mai accesibile și mai relevante pentru o nouă generație de cititori, consolidând astfel importanța și impactul cărților în societatea modernă. Sperăm ca această întâlnire între cititori și creatorii lor preferați de conținut să încurajeze și mai mult dragostea pentru lectură și popularizarea acesteia printre tineri. Ne bucurăm să putem fi gazde ale acestui eveniment și să sărbătorim cărțile alături de cei care le scriu, le citesc și le îndrăgesc”, a adăugat Roxana Tomai, PR & Social Media, Cărturești.

Cu peste 31 de milioane de postări la nivel global, #BookTok este una dintre cele mai înfloritoare comunități de pe TikTok, inspirând cititorii din întreaga lume prin conținut captivant, de la recenzii de cărți la sfaturi de scris. Activitățile recente ale comunității, cum ar fi provocarea #HerStory, arată impactul autoarelor și personajelor feminine în literatura contemporană.

Alăturați-vă TikTok și Cărturești pentru a sărbători Ziua Internațională a Cărții, dar și pentru a intra în legătură cu alți pasionați de literatură din comunitatea #BookTok.

Cel mai recent studiu derulat de Reveal Marketing Research în parteneriat cu Up România și-a propus să identifice atitudinile și comportamentele românilor cu privire la subiectul reducerii risipei alimentare.

• 85% dintre români obișnuiesc să cumpere produse alimentare de câteva ori pe săptămână sau chiar zilnic/aproape zilnic.
• 7 din 10 români au în vedere strategii pentru a reduce cantitatea de  mâncare aruncată la gunoi.
• 59% dintre români cumpără mai multe produse alimentare dacă le este foame când merg la cumpărături.
• Reprezentanții Generației Z (18-24 ani) risipesc cele mai multe alimente din cauza achiziționării excesive de produse (57% vs. 47% total eșantion).

Într-o săptămână obișnuită, românii aleg să consume mâncare gătită acasă în aproximativ 7.5 din 10 ocazii de luat masa.

Conform rezultatelor studiului realizat de Reveal Marketing Research pentru Up România, 47% dintre români obișnuiesc să cumpere produse alimentare de câteva ori pe săptămână, iar 38% zilnic sau aproape zilnic.

Referitor la obiceiurile alimentare, majoritatea românilor consumă mâncare gătită acasă (7.5 din 10 mese). Totuși, tinerii cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani adoptă această practică într-o măsură semnificativ mai mică, consumând în medie 6.5 mese preparate acasă din totalul de 10. Această discrepanță sugerează o deschidere către alternative de consum care să fie mai eficiente în ceea ce privește gestionarea timpului, reprezentanții acestei generații fiind recunoscuți pentru ritmul lor de viață activ.

În aceeași ordine de idei, comanda de mânacare la domiciliu este cel mai des utilizată de respondenții între 18-24 ani (aproape 1 din 5 mese), iar luarea mesei la restaurant are incidența cea mai mare în cazul celor între 25-34 ani (1.7 din 10 mese).

Eforturi pentru reducerea risipei alimentare în rândul românilor. 7 din 10 români au în vedere strategii pentru a reduce cantitatea de  mâncare aruncată la gunoi

Principalele categorii de produse aruncate la gunoi sunt mâncarea gătită (48%), legumele (37%), pâinea sau alte produse de panificație (35%) și fructele (34%). În rândul celor cu vârste între 25 și 34 de ani, risipa mâncărurilor gătite este menționată într-o proporție mai mare (65%), în timp ce bărbații au tendința să arunce mai multe legume decât femeile (42% bărbați vs. 33% femei).

Îndreptându-ne atenția către cauzele risipei alimentare, cei mai mulți dintre români indică achiziționarea excesivă de produse și expirarea termenului de valabilitate înainte de a fi consumate (47%), precum și gătitul în exces (38%). Tinerii între 25 și 34 de ani sunt mai înclinați să cumpere în exces (56%) și să gătească mai mult decât pot consuma (49%), aceste comportamente reflectând o tendință semnificativ mai mare către consumerism în stilul de viață al tinerilor.

În comportamentul românilor poate fi observată și conștientizarea crescută a importanței gestionării eficiente a alimentelor, principalele măsuri luate în considerare de aceștia pentru a reduce risipa alimentară fiind depozitarea și congelarea corectă a alimentelor pentru a le prelungi perioada în care pot fi consumate (73%), evaluarea corectă a porțiilor de mâncare necesare pentru a găti doar cât este nevoie (71%), pregătirea unei liste de cumpăraturi care să fie respectată (71%) și achiziția de produse alimentare pentru perioade scurte de timp (65%).

Femeile sunt mai deschise decât bărbații să adopte măsuri pentru reducerea risipei alimentare, având în vedere că acestea sunt cele care au o implicare mai mare în gestionarea alimentelor și a gospodăriei. Dacă analizăm segmentele de vârstă, se poate observa că persoanele mature peste 55 de ani sunt mai predispuse să depoziteze și să congeleze corect alimentele pentru a le prelungi perioada de consum (84%).

„Rezultatele studiului evidențiază o conștientizare tot mai mare în rândul românilor cu privire la nevoia de a reduce risipa alimentară, motivațiile putând fi influențate atât de considerente financiare, cât și de aspecte ce țin de responsabilitatea față de protejarea mediului înconjurător. Observăm că majoritatea românilor sunt deschiși să adopte strategii pentru a reduce cantitatea de mâncare aruncată la gunoi și să își adapteze comportamentele în acest sens. Astfel că, este esențială educarea și spijinirea consumatorilor în adoptarea unor comportamente responsabile, în vederea diminuării risipei alimentare” a menționat Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research

6 din 10 români cumpără mai multe produse alimentare dacă le este foame când merg la cumpărături

71% dintre cei intervievați consideră că pierd sub 50 RON într-o săptămână obișnuită din cauza risipei alimentare, în special cei peste 55 ani (89%),  în timp ce 19% consideră că pierderea este între 51-100 RON, în special tinerii între 18-34 ani (32%).

În ceea ce privește planificarea mesei de Paște, majoritatea românilor (79%) vor păstra tradiția luând masa acasă și consumând mâncare pregătită în propria locuință. De asemenea, 3 din 4 respondenți apreciază că proporția de alimente pe care o vor arunca la gunoi, raportându-se la cantitatea totală de alimente din gospodărie în perioada sărbătorilor de Paște este de aproximativ 10%. 

„Ne angajăm să continuăm să educăm și să sprijinim consumatorii în adoptarea unor comportamente responsabile și sustenabile. Mai mult decât atât, ne propunem să intensificăm eforturile pentru reducerea risipei alimentare și să colaborăm strâns cu partenerii și comunitatea pentru a promova practici alimentare mult mai responsabile și durabile. Credem că numai prin inițiative și colaborare activă, suntem convinși că putem contribui la construirea unui viitor mai sustenabil pentru toți„, a spus Elena Pap, CEO Up România.

Conform datelor studiului, se observă că există o tendință semnificativă în rândul românilor de a cumpăra mai mult dacă le este foame când merg la cumpărături. Mai exact, 6 din 10 respondenți declară că, în astfel de situații, achiziționează mai multe produse. Acest comportament se traduce într-o creștere a achizițiilor cu până la 10% pentru 51% dintre respondenți, sau între 10%-30% pentru 41% dintre aceștia.

Referitor la comportamentul responsabil la cumpărături, 57% dintre cei intervievați declară că și-ar dori să existe o zonă cu produse la preț special pe care să le cumpere și să le consume imediat, în special cei intre 35 si 44 de ani (65%), iar 53% dintre respondenți și-ar dori să aibă cât mai multe opțiuni de a cumpăra vrac sau la bucată.

În plus, se remarcă faptul că 9 din 10 români au obiceiul de a verifica termenul de valabilitate al produselor pe care le cumpără, tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani adoptând acest obicei într-o mai mică măsură (77%). De asemenea, 86% dintre cei care verifică termenul de valabilitate al produselor afirmă că fac acest lucru de cele mai multe ori sau chiar întotdeauna.

În contextul comportamentului responsabil al românilor în momentele când aleg să mergă la restaurant, se evidențiază faptul că aceștia ar fi mai predispuși să acționeze responsabil dacă ar fi informați și susținuți în a lua mâncarea neconsumată la pachet (61%) și dacă ar avea posibilitatea de a alege între două tipuri de porții, medii și mari (50%).

Generația Z (18-24 ani), lider în risipa alimentară

Conform datelor studiului, reprezentanții Generației Z (18-24 ani) sunt mai predispuși să risipească alimente. Mai mult de o treime dintre aceștia declară că pierd între 51-100 lei într-o săptămână obișnuită din cauza risipei alimentare (36% Generația Z vs. 19% total eșantion), în timp ce majoritatea românilor pierd sub 50 lei (71% total eșantion vs. 51% Generația Z).

Privind cauzele risipei alimentare, tinerii între 18-24 ani menționează în mai mare măsură că le lipsesc informații cu privire la măsurile anti-risipă (19% vs. 10% total eșantion) și că obișnuiesc să cumpere mai multe produse decat cele necesare (57% vs. 47% total eșantion). La o privire mai atentă, putem observa că cel mai adesea aceștia aruncă la gunoi produsele lactate (43% vs. 16% total eșantion) și produsele din carne (23% vs. 10% total eșantion).

De asemenea, reprezentanții Generației Z sunt mai puțin deschiși să adopte diferite măsuri de reducere a risipei alimentare, precum achiziția de produse alimentare pentru perioade scurte de timp (51%  Generația Z vs. 65% total eșantion).