În fiecare familie din România, există cel puțin o poveste despre diaspora. Este povestea fiicelor și fiilor, fraților și surorilor, prietenilor care au plecat peste hotare în căutarea unui trai mai bun. Pentru mulți, decizia nu a fost una ușoară, dar a fost inevitabilă: au plecat în țările civilizate ale Uniunii Europene pentru spitale decente, pentru educație de calitate, pentru respectul care, acasă, le-a fost refuzat.

Acesta este adevărul pe care nu-l putem ignora: România a pierdut oameni buni, talente, suflete, pentru că nu le-a putut oferi condițiile pe care le merită. Însă acești oameni, chiar și departe de casă, nu și-au pierdut legătura cu țara. Trăiesc cu jumătate de inimă aici, cu jumătate acolo. Și mulți dintre ei spun același lucru: „Dacă am avea ceea ce ne dorim acasă, ne-am întoarce.”

Diaspora – puntea dintre România și Europa

Cei care trăiesc în diaspora sunt dovada vie a ceea ce înseamnă Europa pentru noi. Ei ne arată că țările Uniunii Europene nu sunt doar un model abstract, ci realitatea palpabilă a unor standarde de viață superioare, a unor spitale unde pacientul contează, a unor școli unde copiii sunt viitorul, nu statisticile.

De aceea, pentru România, Europa nu este doar o direcție politică, ci o necesitate vitală. Fondurile europene sunt cele care fac posibile modernizarea spitalelor noastre, construirea de școli, infrastructură, dar mai presus de toate, readucerea încrederii că România poate fi un loc în care să ne dorim să trăim.

Dar modernizarea nu vine peste noapte, nici din discursuri goale sau din invocarea unui trecut glorios. Ea vine din muncă, din reforme și, mai ales, din investiții. Nu putem avea medici și profesori care să rămână în țară fără salarii decente, fără echipamente moderne, fără respect. Dacă vrem să oferim generațiilor viitoare șansa de a trăi aici, trebuie să construim o Românie care să concureze cu orice altă țară din Uniunea Europeană.

Când alegem să sprijinim drumul european al țării noastre, nu alegem doar apartenența la o comunitate de state. Alegem spitale care funcționează, educație de calitate și respect pentru fiecare cetățean. Alegem să ne întindem mâna către cei plecați, să le spunem: „Știm de ce ați plecat. Și vrem să facem ca întoarcerea voastră să fie posibilă.”

Duminică – ziua deciziei

Această schimbare nu vine singură, iar istoria ne-a arătat că fiecare pas înainte a fost făcut de oameni care au ales să creadă. Duminică, avem șansa să ne facem auzită vocea și să arătăm că România își dorește să rămână pe drumul european. Este o zi în care putem spune răspicat că vrem o țară care să respecte demnitatea cetățenilor săi, o țară care să nu mai piardă oameni buni, ci să-i aducă înapoi.

Diaspora este jumătate din inima noastră, dar cealaltă jumătate este aici. Și doar împreună, alegând un viitor european, putem să unim aceste două jumătăți. Haideți să arătăm că România merită mai mult. Duminică, haideți la vot şi alegeţi libertatea, nu izolarea!

Într-o lume politică adesea marcată de promisiuni neonorate și scandaluri, Elena Lasconi aduce o abordare proaspătă și sinceră, angajându-se să repare greșelile trecutului și să implementeze schimbări concrete care să îmbunătățească viața cetățenilor. Cu o carieră începută în jurnalism, unde a căutat adevărul și a expus nedreptăți, Elena Lasconi a decis să facă pasul spre politică, motivată de dorința de a produce schimbări reale și durabile, nu pentru a acumula funcții sau privilegii.

Această tranziție a fost inspirată de succesul său ca primar al orașului Câmpulung, unde a demonstrat că se pot face schimbări semnificative în bine pentru comunitate. Sub administrația ei, Câmpulung a văzut îmbunătățiri tangibile, de la modernizarea infrastructurii până la implementarea de proiecte sociale care au ridicat standardul de viață al locuitorilor. Aceste realizări sunt dovada că, având lideri dedicați și un plan clar, progresul este posibil.

Elena Lasconi susține că România are toate ingredientele necesare pentru a se transforma într-o țară de top în Europa. Cu o populație de oameni muncitori, resurse naturale abundente și o ambiție intrinsecă, potențialul național este imens. Cheia, în viziunea sa, este unitatea și colaborarea. „Trebuie doar să lucrăm împreună, să avem un plan clar și să credem în noi,” afirmă ea.

Prin intrarea în politică, Elena Lasconi își propune să extindă succesul local la nivel național, aducând o schimbare pozitivă care să afecteze fiecare cetățean român. Cu un angajament ferm pentru integritate și eficiență, ea reprezintă o speranță pentru mulți români că politica poate fi, într-adevăr, o forță pentru bine.

Dincolo de platforma sa politică, Elena Lasconi subliniază importanța credinței în forțele proprii și în capacitatea colectivă de a depăși dificultățile. Este o viziune de viitor care inspiră și mobilizează, un apel la acțiune pentru toți cei care doresc să vadă România nu doar supraviețuind, ci prosperând pe scena europeană.

O guvernare de dreapta ar putea face din 2025 anul austerității în România. Ilie Bolojan, noul președinte PNL, a afirmat public, în repetate rânduri, că există un obiectiv major al Planului său de Austeritate. “Ne îndreptăm fie spre o revizuire a salariilor în sistemul bugetar, fie spre o potențială reducere a numărului de bugetari. (…) Analizând fiecare instituție, cred că reducerea de personal excedentar ar fi o soluție”, este doar una dintre declarațiile lui Bolojan făcute pe acest subiect.

Înghețarea pensiilor și salariilor

Aceeași alianță PNL-USR, care a guvernat țara și în 2020-2021, a introdus în PNRR celebrul prag de 9,4% din PIB pentru pensii, care oprea creșterea acestora în următorii 70 de ani. Miniștrii PSD ai Muncii au reușit, după negocieri dure cu Comisia Europeană, eliminarea acestei măsuri.

PSD: Opriți prin vot refacerea Alianței Austerității PNL-USR.

„Indiferent cine va fi ales președinte, România va trebui condusă de un guvern competent care să asigure stabilitatea economică și creșterea nivelului de trai. (…) Nu ne putem întoarce la o coaliție a austerității de tip PNL-USR, cu înghețări de pensii și de venituri, cu subfinanțarea sistemelor de educație și sănătate, dar cu achiziții inutile, la prețuri exagerate (amintiți-vă de achiziția de vaccinuri din pandemie) și cu liberalizarea sălbatică a prețurilor la energie”, a declarat marți fostul ministru al Muncii Marius Budăi.

CMF 11240017