Eveniment

Se dorește să se pună prosopul pe țambalul care a sunat urât la testările psihologice de unde se pare că se stabilea cine merge și cine nu merge mai departe in concurs pentru funcțiile din sistemul penitenciar

Publicat

acum 4 ani

februarie 22, 2022

Deny

Apoi, folosind pretextul fraudei favorizate de personaje din ASF, a fost complice cu explozia tarifelor RCA și cu ,,naționalizarea” fraudei, la buget. A se citi CARTELUL. Vă reamintesc că tarifele RCA s-au majorat încă din septembrie, de pe o săptămână pe alta, cu până la 70%, fără să existe motivele daunalității, care ar fi putut explica, cât e cât, situația. Iar ASF a dormit liniștit ca vechiul Camenco Petrovici de la CEC (noul Camenco este Marcu), favorizând CARTELUL. Cartel la care au vegheat încă 5 luni, până când păpușarii, i-au dat metaforic un pumn în bot contabilului de ocol silvic, văzându-i nu doar incompetența (pe asta o știau de când l-au numit acolo) ci faptul că prin acțiunile și inacțiunile lui pune reflectoare pe ceea ce metaforic numesc ,,matca” – respectiv beneficiarii reali ai fraudelor din asigurări. Pentru că, oricine se întreabă acum, precum Toma Caragiu: ,,Mă cine naiba îl ține pe ĂSTA în brațe”. Răspunsul este simplu și îl găsiți, mai jos, dezvaluie analistul economic Radu Teodor Soviani.

Intervenția intempestivă a ministerului de finanțe pentru plafonarea tarifelor RCA nu face decât să consemneze două lucruri: i) eșecul de supraveghere al șefilor de la ASF, motiv pentru care trebuie revocați; ii) guvernul a constatat de facto că șefii ASF sub complicii ai cartelului din piața asigurărilor, pe care l-au favorizat, în detrimentul românilor.

Deocamdată, șeful ASF, Nicu Marcu, a rămas cu salariul de până la 200.000 de Euro pe an, ca să facă #nimicpentrupopulatie. Nu uitați că până în 7 februarie 2022, Nicu Marcu sufla vânt în pânzele cartelului, susținând mincinos că ,,nu poate interveni, în sensul impunerii primelor de asigurare”.

Grupul de interese pe care îl consider nelegitim și care a sprijinit pentru interese personale și de grup diverse personaje dovedite toxice prin prisma destabilizării pieței asigurărilor, de prin diverse unitățăți ,,cu caimac” sau ,,ocol silivic” – gen Negrițoiu și Marcu (când spun gen este evident că nu mă refer la grad, întrucât niciunul nici altul în mod evident nu au calități personale care să îi lanseze în postură de ofițeri de informații, având în vedere că nici măcar Mugur Isărescu nu a depășit statutul de turnător), i-a luat comanda lui Nicu Marcu.

În acest fel, fostul șeful ASF de la unitatea ocol silvic, a rămas deocamdată doar cu salariul, devenind chiar periculos de incompetent prin neștiința pieței asigurărilor, chiar pentru grup. De aceea grupul a intervenit prin Ministerul finanțelor (deja vu ca în cazul Astra și Carpatica), venind cu fumigena ,,plafonării” – în fapt praf în ochi, așa cum am arătat AICI.

Timp de aproape 2 ani Nicu Marcu – șeful de la ASF, a fost complice prin acțiuni și inacțiuni cu frauda de la City Insurance. Apoi, folosind pretextul fraudei favorizate de personaje din ASF, a fost complice cu explozia tarifelor RCA și cu ,,naționalizarea” fraudei, la buget. A se citi CARTELUL. Vă reamintesc că tarifele RCA s-au majorat încă din septembrie, de pe o săptămână pe alta, cu până la 70%, fără să existe motivele daunalității, care ar fi putut explica, cât e cât, situația. Iar ASF a dormit liniștit ca vechiul Camenco Petrovici de la CEC (noul Camenco este Marcu), favorizând CARTELUL. Cartel la care au vegheat încă 5 luni, până când păpușarii, i-au dat metaforic un pumn în bot contabilului de ocol silvic, văzându-i nu doar incompetența (pe asta o știau de când l-au numit acolo) ci faptul că prin acțiunile și inacțiunile lui pune reflectoare pe ceea ce metaforic numesc ,,matca” – respectiv beneficiarii reali ai fraudelor din asigurări. Pentru că, oricine se întreabă acum, precum Toma Caragiu: ,,Mă cine naiba îl ține pe ĂSTA în brațe”. Răspunsul este simplu:

,,Matca” a văzut practic următoarea dezvoltare. Cam oricine vede acum ceea ce vă arătam eu încă din debutul favorizării cartelizării, respectiv din 9 septembrie 2021:

Încă din urmă cu 5 luni (septembrie 2021) atrăgeam atenția public, în Ziarul Bursa, asupra mecanismelor de protecție a fraudei de la City Insurance. Și asupra acțiunilor și inacțiunilor care vor duce la explozia asigurărilor RCA, din culpa șefilor ASF, care, prin acțiuni și inacțiuni au vegheat și ei la decapitalizarea brumei de economii românești, care a mai rămas.

Acest articol l-am publicat în urmă cu 5 luni, în 20 septembrie 2021, în ziarul Bursa, AICI, și îl reiau acum. Pentru ca nimeni să nu mai pretindă că vai – nu și-au dat seama și vai, nu putea lua măsuri încă din septembrie 2021, măsuri care ar fi stopat fraudarea asiguraților prin tarife rezultate din complicitatea ASF-asigurători, la scutul mătcii.

Realitatea complicității ASF cu frauda de la City Insurance. De la Mișu Negrițoiu la Nicu Marcu. Parchetul să se sesizeze, Parlamentul să revoce (I).

Nicu Marcu pentru noi este Camenco Petrovici doi. La fel cum CEC-ul, condus de Camenco Petrovici, a păcălit populația prin falsa garantare a Fondului Național de Investiții (FNI), la fel și Nicu Marcu a păcălint populația prin falsa garantare de către Autoritatea de Supraveghere Financiară a capitalului (și bonității) City Insurance, societate care se dovedește că a fraudat sute de milioane de Euro din banii asiguraților în timp ce era mângâiată pe creștet de către ASF.

Din prima zi în care Nicu Marcu a fost numit Președinte ASF (28 iunie 2020) el a acționat in scopul acoperirii fraudei de la City Insurance prin mangaierea pe creștet a City Insurance și neobligarea în mod real de a aduce capital.

Astfel Nicu Marcu a oferit mai mult de un an societății City Insurance timp în care societatea, cu cotă de piață de 45% pe piața RCA, a încasat miliarde de lei ca prime, a plătit mai puțin de jumătate din sumele încasate ca despăgubiri și a sifonat restul. Sub atenta privire și supraveghere a lui Nicu Marcu.

Mai mult decât atât, Nicu Marcu, prin promovarea psihotică a inițiativei de ,,decontare directă obligatorie” în polițele RCA (în fapt intenția de a scumpi asigurările cu până la 20% și a lua populației și companiilor până la un miliard de lei în fiecare an, cu scopul de a direcționa aceste sume către acționarii infractori care prezentaseră încă din 2017 extrase de cont false, și astfel, pentru a nu îi mai obliga să aducă capital), Nicu Marcu a devenit complice la frauda de sute de milioane de Euro din ultimul an și la acoperirea fraudei de alte sute de milioane din anii trecuți.

,,Privatizarea profiturilor și naționalizarea pierderilor”.

Despre tentativa ticlăloasă de introducere a obligativității decontării directe am scris încă din 31 ianuarie 2021, iar argumentele prezentate de mine au fost de natură să împiedice și această fraudă din banii asiguraților, în fapt o mizerabilă accperire a sifonărilor din asigurări, de către populație.

Simultan cu achiesarea prin această inițiativă la interesele grupurilor care sifonau banii asiguraților, Nicu Marcu a primit asigurări că va primi imunitate pentru complicitatea de a nu supraveghea în mod real piața asigurărilor.

În acest sens, nefrecventabilul deputat Florin Roman, cu școală la Atheneum, cursuri la Colegiul Național de Apărare și fost secretar general al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA, precursorul ASF) din perioada în care Astra Asigurări fura banii asiguraților, a promovat o inițiativă ticăloasă prin care urmărea să îi ofere imunitate lui Nicu Marcu, spre exemplu, în cazul eșecului de supraveghere a liderului pieței asigurărilor, aflată acum în anticamera falimentului. Am scris și am contribuit la respingerea acestei inițiative ticăloase încă din februarie 2021.

Un an și patru luni de complicitate pentru ca City să mai încaseze peste 3 miliarde de lei sub mandatul lui Marcu și să sifoneze jumătate.

În baza acestor (false) garanții, Nicu Marcu, cel care și-a luat imediat după numire, ca șef de cabinet pe fostul directorul adjunct al SRI, generalul Voinescu (fost lucrător al Securității comuniste anti-NATO) a acordat, de facto, garanții grupului infracțional de la City Insurance și mai ales timp, pentru a mai sifona încă alte sute de milioane de Euro.

În mod real, timp de aproape un an de la numire (iunie 2020 – iunie 2021), Nicu Marcu nu a luat nicio măsură reală pentru a opri sifonarea banilor asiguraților.

Din contră, precum ,,fidejusorul” Camenco Petrovici din cazul FNI, a oferit falsa garanție asiguraților că City (despre care acum susține că avea indicii că este infractoare încă din februarie 2021) este o companie solidă. Complicitatea s-a manifestat multiplu:

cunoscând că extrasul de cont prezentat de City este falsificat (el susține că ASF a avut indicii încă din februarie 2021, dar în fapt, am convingerea că ASF știa sau trebuia să știe încă din martie 2017), a permis în continuare City Insurance să emită polițe RCA. Astfel, în 2020, City Insurance a emis polițe (marea majoritate RCA) de 2,3 miliarde de lei (cu 17% mai mult decât în 2019), din care 3 sferturi (1,7 miliarde lei) reprezintă RCA Doar din introducerea ticăloasă a decontării directe, Nicu Marcu ar fi asigurat astfel City Insurance, prin scumpirea de 20%, o sumă anuală de cel puțin 350 de milioane de lei pe care Nicu Marcu a vrut să o ia de la populație și companii și să o de acționarilor falsificatori. Suma ar fi fost suficientă pentru ,,ștergerea urmelor” extrasului de cont falsificat.
City Insurance a mers chiar și mai bine în Trimestrul I 2021, în timp ce sifona banii asiguraților pe baza unui extras de cont falsificat, despre care ASF știa. City Insurance a emis din ianuarie până în martie 2021 polițe de 648 de milioane de lei (în creștere cu 20% față de trimestrul I 2020). Sub ,,supravegherea” lui Nicu Marcu, care știa despre extrasul de cont falsificat.
Extrapolând 2 trimestre de la cunoașterea realității extrasului de cont falsificat, până la jumătatea lunii septembrie când ASF a anunțat declanșarea procedurii de faliment, City a încasat (deși ASF cunoștea că este infractoare), peste 2 miliarde de lei, în timp ce ASF aștepta ca investitori fantomă să aducă 150 de milioane de Euro, capital.
Făcând totalul, pe perioada ,,supravegherii” lui Nicu Marcu, City Insurance a încasat peste 3 miliarde de lei (600 de milioane de Euro), dintre care aproape un miliard de lei (200 de milioane de Euro) de la momentul în care ASF a știut de la autoritățile elvețiene că City este o societate infractoare și prin urmare, Nicu Marcu a fost complice la delapidare, fals, uz de fals, spălare de bani și evaziunea fiscală a acționarilor.
Dacă nu ar fi fost complice, Nicu Marcu ar fi trebuit să suspende de îndată emiterea de polițe RCA de către City Insurance (legislația îi permite), încă de la momentul în care a cunoscut că City, ca și Astra, folosește falsuri fără de care nu ar fi fost niciodată o societate de asigurare.
Complicitatea lui Nicu Marcu s-a manifestatat și prin decizia din iunie 2021, când a trecut în administrare specială a Fondului de Garantare al Asiguraților City Insurance în loc să suspende activitatea de emitere de polițe RCA de către City. Astfel, Nicu Marcu a mai oferit încă 4 luni acționarilor infractori, timp în care, extrapolând rezultatele din trimestrul I (rezultatele pe trimestrul II nu sunt disponibile) City Insurance a mai încasat de la asigurați încă 864 de milioane de lei (172 de milioane de lei)
Judecând după rezultatele anului 2020 (când City a încasat prime de 2,3 miiarde de lei) și a plătit pagube de 1,4 miliarde de lei) diferența de 40% (900 milioane de lei) punând-o în diverse buzunare. Astfel, pe parcursul mandatului lui Nicu Marcu, mandat care are deja 5 trimestre (cu 5 trimestre mai mult decât ar merita fostul contabil de ocol silvic, șomer până la 28 de ani, plagiator și hoț de TVA prin achiziție trucată și escrocând Poșta Română), Nicu Marcu a fost complice la transferul în diverse alte buzunare (foarte puțin la salariații City) a peste 1,1 miliarde de lei, reprezentând diferența extrapolată dintre primele încasate și despăgubirile plătite. Sumă care i se poate imputa lui, care încasează ca Președinte ASF venituri lunare de cel puțin 15.000 de Euro.
Așa cum Mișu Negrițoiu căuta pentru Astra Asigurări acționari în China și Elveția (în fapt oferind timp acționarilor infractori de la Astra pentru a face pierdute sumele sifonate – 200 de milioane de Euro), așa și Nicu Marcu a oferit timp pentru a se pierde urma banilor, în timp ce societatea despre care Nicu Marcu și ASF știau că este infractoare, încasa noi sume, sub mângâierea pe creștet de către Nicu Marcu și ASF.
În timp ce City Insurance încasa în continuare prime de asigurare (sub administrarea din iunie a Fondului De Garantare a Asiguraților), un nou tip de sifonare a sumelor se producea. Către cine au fost făcute plăți din Fondul de Garantare a Asiguraților în cele 4 luni, în care FGA decidea unde se duc sumele încasate prin prime? Au existat companii agreate? Au existat companii care au cumpărat creanțe de la creditorii City, cu discount și cu plăți cvasi-imediate din FGA? Informațiile mele spun că da și voi reveni.
Acum, prin terminațiile guvernamentale ale grupului infracțional care a sifonat banii asiguraților prin City Insurance, Nicu Marcu încearcă promovarea unei ordonanțe de urgență prin care Fondul de Garantare al Asiguraților să contribuie la spălarea banilor sifonați de la City Insurance, în loc să meargă pe firul banilor. Se devoalează astfel că și în ultimul moment înainte de revocare, Nicu Marcu acționează ca și complice pentru nerecuperarea sumelor sifonate de acționarii City Insurance.

Și încă ceva:

În Germania, Felix Hufeld, Președintele BAFIN (Autoritatea de Supraveghere din Germania) a demisionat imediat după scandalul în care s-a dovedit că societatea Wirecard, supravegheată de BAFIN, a fraudat investitorii. La fel și Elisabeth Rogele (a doua în comandă după Hufeld), pentru eșecul în supraveghere. Echivalentul lui Nicu Marcu și a Doinei Dascălu, prim-vicepreședinte.
Markus Braun, fostul șef al Wirecard a fost deja arestat de două ori (prima oară a ieșit pentru o cauțiune de 5 milioane de Euro iar în 22 iulie 2020 a fost arestat a doua oară). Împreună cu el și alți 2 membrii ai board-ului Wirecard.
Procurorii germani i-au arestat sub motivul că șefii Wirecard au conspirat să obțină împrumuturi frauduloase de 3,2 miliarde de Euro.
În Germania, nici Hufeld și nici Rogele nu a încercat ticăloșii gen decontare directă obligatorie, astfel încât să fie complici precum Nicu Marcu la frauda de la City Insurance. Dacă încercau sau închideau ochii (cu știința comiterii de către infracțiuni de către City), erau arestați de îndată. Cum ar fi fost ca Hufeld și Rogele să fi impus un soi de decontare obligatorie a plăților on-line făcute pentru cazionouri și site-uri de pornografie (așa a început Wirecard), prin Wirecard, ceea ce de facto a încercat Nicu Marcu prin ,,decontarea directă obligatorie” în cazul polițelor RCA, serviciu auxiliar și care nu are nicio legătură cu activitatea de asigurare a societăților ,,supravegheate” de ASF?
Am demonstrat că ASF, deși pretinde că știa doar din februarie 2021 că City Insurace a falsificat un extras de cont, a oferit timp pentru majorarea fraudei de la City Insurance și pentru majorarea pagubei. În Germania ar fi fost arestați imediat. Chiar și pe legislația din România ar fi trebuit să se afle măcar sub control judiciar.
În episodul următor, pe care îl voi publica mâine, voi arăta indiciile că ASF știa și ar fi trebuit să știe încă din martie 2017 (sub mandatul lui Mișu Negrițoiu și a celor pe care i-a adus prin ,,concurs” la ASF – directorul supravegherii, directorul juridic, etc.) că extrasul de cont prezentat de către acționarii City este fals. În martie 2017, protocolul cu SRI (unde director adjunct era George Voinescu – actualul director de cabinet al lui Nicu Marcu) și ASF (unde Președinte era Mișu Negrițoiu, fost lucrător în comerțul exterior al Securității), avea deja aproape 3 ani. Protocolul a fost semnat inclusiv pentru verificarea unor aspecte gen extrase de cont false. Voi prezenta într-unul din episoadele următoare că în fapt, acest protocol, a fost folosit inclusiv pentru ștergerea urmelor falsificării de documente bancare chiar de către funcționari ai ASF.
Dacă Autoritatea de Supraveghere Financiară condusă de Mișu Negrițoiu a certificat în martie 2017 extrasul de cont falsificat în ciuda informațiilor SRI sau în baza lor, este un subiect pe care îl discutăm în episodul următor.
Cu certitudine, Mișu Negrițoiu s-a uitat pe acest document exact cum a făcut banca pe care o conducea fie ca director fie ca Președinte pe documentele falsificate de prin care ING Bank România când aceasta încălca embargoul impus de SUA și de Departamentul de Stat Iran-ului, ajutând infracțional Iranul aflat sub embargou să importe, prin falsificarea documentelor de proveniență, bunuri interzise.

Până atunci, o altă complicitate la scutul ASF se devoalează. Prin lipsa de supraveghere reală a ASF, asigurătorii au majorat deja prețul polițelor RCA cu până la 70%, invocând pretextul minicinos că din cauza falimentul City, așa cum am arătat aici.

Iar Florin Cîțu, care a declarat sâmbătă că ,,Aș vrea să văd dacă falimentul a fost ascuns – aici sunt alte probleme. Dacă situația a fost ascunsă atunci ar fi o problemă” ar trebui înainte ca să semneze o OUG prin care să acopere fructele infracționale ale rețelei de la City Insurance și care include funcționari din ASF, să procedeze ca premier și parlamentar (poate) viitor Președinte PNL, la demararea de urgență a revocării lui Nicu Marcu, Președinte ASF. Oare Florin nu își pune întrebarea de ce a simțitit nevoia Mișu Negrițoiu, care a văzut și verificat în 2017 extrasul de cont falsificat de City, să îl atace zilele trecute? De ce îl atacă Alexandru Nazare, fost ministru de finanțe demis de Florin și cel care a promovat ticăloșia ,,decontării directe obligatorii”, fără succes totuși? De ce Nicu Marcu, ajuns președinte ASF pe cârdășia PSD-Pro Romania susținută de Ludovic Orban (în urma unui troc în care socrul lui Victor Ponta, Ilie Sârbu, a devenit vicepreședinte al Curții de Conturi pe locul lăsat liber de Marcu)? Dacă Florin nu acționează acum devine evident complice al grupului infracțional care a devealizat City Insurance. (Cristina T.).

Articole pe aceiasi tema:

Urmatorul

Ce beneficii ofera o agentie de marketing?

Nu ratati

Soft skills, cheia succesului în carieră

Citeste in continuare

Comenteaza si tu

Eveniment

Manifestul 2035 – Viitorul muncii prin ochii tinerilor din județul Iași

Publicat

acum 2 luni

februarie 13, 2026

Baciu Sorin

În anul 2026, tinerii din județul Iași, cu vârste între 15 și 19 ani, sunt invitați să contribuie activ la conturarea unei viziuni despre cum va arăta piața muncii în anul 2035.

Evenimentul principal va avea loc în perioada 27–28 martie 2026 și va reuni zeci de tineri din județul Iași interesați de viitorul lor profesional, de competențele care vor conta în următorii 10 ani și de schimbările necesare în educație pentru a răspunde realităților economice și tehnologice.

Un proiect construit de tineri, pentru viitorul lor

Manifestul 2035 nu este doar un eveniment, ci un proces de co-creare. Participanții vor lucra în echipe, vor analiza tendințe și vor formula o declarație a tinerilor din județul Iași despre viitorul muncii.

Documentul final va reflecta perspectiva lor asupra competențelor esențiale în 2035, asupra relației dintre școală și piața muncii și asupra rolului pe care instituțiile și companiile ar trebui să îl joace în sprijinirea noii generații.

20 de tineri vor ajunge la Bruxelles

Un element important al proiectului este oportunitatea oferită unui grup de 20 de participanți care, în perioada 26–30 iulie 2026, vor merge la Bruxelles pentru a prezenta concluziile și mesajele rezultate în cadrul Manifestului 2035.

Aceștia vor reprezenta vocea tinerilor din județul Iași într-un context european și vor contribui la dialogul despre transformările pieței muncii la nivelul Uniunii Europene.

De ce este relevant Manifestul 2035

Tinerii care astăzi au între 15 și 19 ani vor fi profesioniștii și antreprenorii anului 2035. Implicarea lor în discuțiile despre viitorul muncii este esențială pentru a construi un sistem educațional și profesional adaptat provocărilor următorului deceniu.

Manifestul 2035 oferă:
– un cadru structurat de dezbatere despre viitorul muncii
– oportunitatea de a contribui la o declarație oficială a tinerilor
– șansa de a reprezenta județul Iași la Bruxelles
– experiență practică de lucru în echipă și argumentare

Înscrieri deschise

Tinerii din județul Iași, cu vârste între 15 și 19 ani, se pot înscrie pe site-ul oficial al proiectului:
https://manifest.hessa-ngo.eu

Manifestul 2035 este o invitație directă către noua generație de a nu aștepta ca viitorul să fie decis pentru ea, ci de a participa activ la construirea lui.

Manifestul 2035 – Viitorul muncii prin ochii tinerilor este un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, Cod proiect: 2025-3-RO01-KA154-YOU-000373433, acesta creează un cadru de dialog și implicare pentru liceenii care doresc să își facă vocea auzită.

Citeste in continuare

Eveniment

Peste 1400 de spectatori entuziaști la premiera de gală a comediei ÎN PIELEA MEA, cu: George Tănase, Ioana State, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Ioana Ginghină, Daria Jane, Mihai Găinușă

Publicat

acum 2 luni

februarie 11, 2026

native

Premiera de gală a comediei „În pielea mea” de la Cinema City AFI Cotroceni București a fost primită pe 9 februarie de peste 1400 de spectatori cu aplauze, râsete și bucurie.
Numeroase vedete și influenceri au fost alături de actorii George Tănase, Ioana State, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Ioana Ginghină, Mihai Găinușă, Daria Jane, Cătălin Coșarcă și Toto Dumitrescu.

„Este o comedie care nu urmărește tiparele ultimelor comedii lansate în ultimul timp la noi. Filmul are o narațiune jucăușă cu personaje construite în jurul unei tematici aprins dezbătută în societatea de astăzi. Filmul nu conține înjurături și este bazat pe situații inspirate din viața reală.”, spune regizorul Paul Decu.

Echipa filmului „În pielea mea”, scris și regizat de Paul Decu, propune spectatorilor o abordare amuzantă a unei situații des întâlnite în micile certuri dintr-un cuplu: pentru cine e mai greu/ mai ușor. În urma unei provocări pe care patru cupluri de prieteni o duc la bun sfârșit, după multe peripeții, într-un weekend, personajele ajung să câștige o altă viziune despre relațiile lor, lăsând deoparte presupunerile, orgoliile și preconcepțiile, pentru a încerca să comunice mai bine între ei.

Cu râs pe săturate, surprize și personaje pline de viață, comedia independentă „În pielea mea” intră în cinematografele din toată țara din 10 februarie.

Spectatorilor li s-a pregătit o surpriză pentru data de 12 februarie: o seară specială „Date Night” organizată în mai multe cinematografe din rețeaua Cinema City unde toți cei care cumpără un bilet la comedia „În pielea mea” vor primi un premiu garantat din partea Avon.

Până pe 23 februarie, toți spectatorii din țară care și-au cumpărat bilet la filmul „În pielea mea” se pot înscrie în cursa pentru un iPhone 17 Pro Max, încărcând dovada achiziției biletului la cinema în formularul dedicat concursului, premiul fiind oferit prin tragere la sorți pe 24 februarie.

După proiecțiile speciale din Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea, cu săli pline, multe aplauze, râsete și discuții îndelungate cu spectatorii curioși și încântați de poveste și de prestațiile actorilor, caravana „În pielea mea” continuă în mai multe orașe.

Pe 11 februarie va avea loc proiecția specială „În pielea mea” de la Cinema City din City Park Constanța, de la 18:30, unde regizorul Paul Decu și actrița Azaleea Necula, originari din Constanța și împrejurimi, vor prezenta filmul alături de colegii lor Ioana State, Alexandra Răduță și Gabriel Vatavu.

Cinema City Shopping City Galați invită spectatorii pe 12 februarie de la 18:30 la întâlnirea cu actrițele Ioana State și Azaleea Necula și regizorul Paul Decu.

Pe 13 februarie la ora 18:30, spectatorii din Iași sunt invitați la proiecția specială din Cinema City Iulius Mall, alături de regizorul Paul Decu și de actorii Gabriel Vatavu, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță.

De „Ziua Îndrăgostiților”, pe 14 februarie, în Cinema City Iulius Mall Suceava, de la 18:30, spectatorii sunt invitați la film alături de regizorul Paul Decu și de actorii Sergiu Costache, Vlad si Oana Gherman, Alexandra Răduță.

Cineplexx Băneasa Shopping City București găzduiește o proiecție specială în prezența întregii echipe pe 15 februarie, de la 17:30.

În Craiova, regizorul Paul Decu și actorii Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman vor ajunge la cinematograful Inspire VIP Electroputere Mall pe 16 februarie de la ora 18:00.

Actorii Vlad Gherman, Oana Gherman și Ioana Ginghină vin la întâlnirea cu publicul din Cinema City Vivo! Pitești pe 17 februarie, de la 18:30 și vor participa la o discuție după proiecție, alături de regizorul Paul Decu.

Caravana „În pielea mea” ajunge la Cinema City Shopping City Ploiești, pe 18 februarie, de la 18:30, la proiecția specială introdusă de regizorul Paul Decu, alături de actorii Ioana State, Vlad și Oana Gherman, Azaleea Necula și Gabriel Vatavu.

O comedie actuală și spumoasă, filmul „În pielea mea” este distribuit de T.R.I.B.E. Films.

TRAILER: https://bit.ly/InPieleaMea
Site oficial: inpieleamea.ro

Mai multe detalii, imagini de la filmări, fragmente din film, declarații din partea actorilor și informații despre concursuri sunt disponibile pe paginile social media ale filmului de Facebook, Instagram, TikTok.

Adrian Pădurețu semnează imaginea filmului. De sunet s-a ocupat Bogdan Ivanovici, de scenografie Anca Miron, iar de costume Francisca Vass.

„În Pielea Mea” este un film produs de: CB MOTION PICTURES.

Producător asociat: MAGNETIC MEDIA PRODUCTIONS

Producător: Claudiu Boboc

Producător executiv: Adela Mara

Manager producție: Iulia Cezara Roșu

Casting: ELEPHANT MEDIA

Realizat cu sprijinul:

Co-finanțatori: C&C HOUSE RESIDENCE, S&I BEST CORPORATION WEB DESIGN, CLIMA FREON

Sponsori: CLINICA RMN TINERETULUI; CLINICA IMAMED; OMV PETROM; MIKO BEAUTY PALACE; ȘERBAN & ASOCIAȚII; ESTEEM BODY SCULPT & SPA; PIZZERIA VOLARE; MERLIN’S; DOWNTOWN FITNESS MATEI BASARAB; THE COFFEE HOUSE; CLAUMAR PESCAR; UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI

Parteneri: AUTO ITALIA IMPEX SRL; KGM BUCUREȘTI – SMT PALLADY; RAZELM LUXURY RESORT – JURILOVCA; SCEMTOVICI & BENOWITZ GALLERY; CREATIVE AVOCADOS; ALCHEMICO.

Partener social: Asociația „România Zâmbește”.

Distribuitor: T.R.I.B.E. Films.
www.facebook.com/TribeFilms.ro – www.instagram.com/tribefilms.ro/

Partener media principal: VIRGIN RADIO ROMANIA

Parteneri media: CineFan, News.ro, Zile și Nopți, Cinemap, Revista FILM, Playtech, Happ.ro, Cinefilia, Daily Magazine, Filme-carti, MovieNews, The Movienator, Munteanu.

Citeste in continuare

Eveniment

Ce spațiu minim ai nevoie pentru un pavilion cu masă de 8 persoane?

Publicat

acum 2 luni

februarie 10, 2026

Elena Manolache

Ce spațiu minim ai nevoie pentru un pavilion cu masă de 8 persoane?

Un pavilion bine ales nu se simte ca un cort pus peste o masă, ci ca o cameră temporară în aer liber. Diferența dintre cele două se vede imediat în gesturi: cât de natural te ridici de pe scaun, dacă poți trece pe lângă cineva fără să îl obligi să se tragă, dacă farfuria se așază fără să atingi cotul vecinului și, poate cel mai important, dacă oamenii stau relaxați sau cu umerii strânși, ca într-un compartiment de tren.

Când pui o masă pentru opt persoane sub pavilion, nu cumperi doar un acoperiș, ci un anumit grad de confort, de circulație și de libertate.

Întrebarea despre spațiul minim pare simplă, dar răspunsul are două fețe. Una este strict geometrică: câți metri pătrați încape să „închidă” o masă cu opt scaune. Cealaltă ține de felul în care oamenii folosesc spațiul: cât loc au să se ridice, unde se pune o tavă, dacă intrarea rămâne liberă, dacă mai rămâne un colț pentru un cooler, o veioză sau pentru cineva care se retrage un minut de la masă.

Un spațiu minim adevărat nu este cel în care încape, la limită, mobilierul, ci cel în care se poate trăi o masă întreagă fără ca spațiul să te certe la fiecare mișcare.

De ce spațiul „minim” nu e o cifră fixă

Când vorbim despre opt persoane, există cel puțin trei variabile care mută serios ecuația. Prima este forma mesei: dreptunghiul consumă altfel spațiul decât o masă rotundă. A doua este tipul de scaune: un scaun lat, cu brațe, cere altă respirație decât un scaun subțire, de terasă. A treia variabilă este intenția.

O masă pentru o cină liniștită are nevoie de altă margine de siguranță decât o masă pentru o petrecere în care oamenii se ridică des, se salută, aduc farfurii, se apleacă după tacâmuri, trec cu tăvi.

În practică, „minimul” se calculează pornind de la două zone diferite. Prima zonă este zona de ședere, adică masa plus spațiul necesar scaunelor. A doua zonă este zona de circulație, adică spațiul în care te poți strecura în spatele cuiva care stă jos sau în care poți deschide o intrare fără să lovești marginea mesei.

Un reper simplu pentru confort

Pentru o ședere normală, un adult are nevoie de aproximativ 55–60 cm de lățime la masă. Asta înseamnă că o masă pentru opt persoane, dacă este dreptunghiulară, va ajunge frecvent în zona de 180–220 cm lungime, cu 85–100 cm lățime. Dacă este rotundă, diametrul tipic pentru opt persoane se duce în zona de 150–180 cm, în funcție de cât de lejer vrei să fie.

Scaunul, la rândul lui, are o adâncime de aproximativ 45–50 cm. Când cineva stă, scaunul nu rămâne lipit de masă, iar când se ridică, scaunul se trage înapoi. Aici se pierde, de obicei, spațiul care îi prinde pe oameni în pavilion: scaunele au nevoie de loc să se miște, iar pavilionul are nevoie de margine ca să nu te trezești cu pânza la spate sau cu un picior de structură exact în zona în care ar trebui să treacă un om.

Pentru un minim realist, merită să gândești așa: la dimensiunea mesei adaugi, pe fiecare latură pe care stau oameni, un spațiu de aproximativ 75–90 cm. În zona aceasta intră scaunul, mișcarea de a te așeza și un culoar îngust care permite trecerea atunci când e nevoie. Dacă vrei un confort bun, adaugi mai degrabă 100–110 cm pe laturi.

Calculul minim pentru o masă dreptunghiulară de 8 persoane

O configurație clasică pentru opt persoane este cu trei persoane pe fiecare latură lungă și câte una la capete. În această variantă, masa are adesea 200 cm lungime și 90 cm lățime, valori foarte comune în mobilierul de grădină. Dacă luăm această dimensiune ca reper, spațiul de ședere se calculează adăugând marginile de utilizare.

Pe laturile lungi, unde stau câte trei persoane, scaunele trebuie să aibă loc să fie trase și să rămână o minimă „fâșie” de trecere. Dacă adaugi aproximativ 85 cm pe fiecare parte, lățimea totală ocupată de masă cu zona de utilizare ajunge la 90 cm plus 85 cm plus 85 cm, adică aproximativ 260 cm.

Pe lungime, unde ai capete și laturi, tot trebuie să lași loc pentru scaun și un minim de acces. Dacă adaugi câte 85 cm la capete, lungimea totală devine aproximativ 200 cm plus 85 cm plus 85 cm, adică 370 cm.

Asta înseamnă că o amprentă de aproximativ 2,6 m pe 3,7 m poate fi considerată un minim funcțional pentru o masă de 8 persoane, în sensul că oamenii se pot așeza și se pot ridica fără să fie mereu la limită. În metri pătrați, vorbim de circa 9,6 m².

În realitate, pavilionul nu este o „cutie” perfectă, iar picioarele structurii, în special la modelele cu cadru, intră în colțuri și pot reduce unghiurile utile. De aceea, o amprentă calculată la milimetru devine frustrantă. Un pavilion cu dimensiuni standard apropiate de această amprentă este, de obicei, unul de 3 x 4,5 m. În el, masa dreptunghiulară de 200 x 90 încape cu un culoar acceptabil și cu posibilitatea de a orienta masa astfel încât intrarea să rămână logică.

De ce 3 x 3 m este, de regulă, prea strâmt pentru opt

Un pavilion de 3 x 3 m are o suprafață de 9 m². Pe hârtie pare aproape de cei 9,6 m² calculați mai sus. În practică, diferența dintre 3,0 m și 3,7 m pe direcția lungă este exact diferența dintre o masă care se folosește firesc și o masă în care oamenii se lovesc de margini.

Dacă pui o masă de 200 cm într-un spațiu de 300 cm, îți rămân 100 cm pentru ambele capete, adică 50 cm pe fiecare parte. În 50 cm nu intră un scaun normal tras înapoi. Intră, cel mult, un scaun împins aproape complet sub masă, iar persoana de la capăt va trebui să iasă „în diagonală”, cu scaunul ridicat sau cu masa împinsă.

Pe lățime, o masă de 90 cm într-un spațiu de 300 cm îți lasă 210 cm, adică 105 cm pe fiecare parte. Pare acceptabil, dar aici apare problema picioarelor pavilionului și a faptului că 3 x 3 m este adesea folosit cu intrări pe două laturi. Când deschizi un perete lateral sau ridici o ușă, fix în acel spațiu ar trebui să circule oamenii.

Se poate folosi 3 x 3 m pentru opt persoane, dar numai cu compromisuri clare. Masa trebuie să fie mai scurtă, în jur de 160–180 cm, scaunele trebuie să fie înguste, iar capetele mesei fie se evită, fie se rezolvă cu bănci, care împing zona de mișcare mai mult spre interior. Funcționează, dar nu este varianta pe care o alegi dacă vrei o masă care să dureze ore fără să simți că spațiul te împinge înapoi.

Calculul minim pentru o masă rotundă de 8 persoane

Masa rotundă are un avantaj social: oamenii se văd mai bine, conversația curge altfel, iar nimeni nu stă la „capăt” ca într-o masă de protocol. Din punct de vedere al spațiului, însă, un disc are nevoie de o „coroană” egală de jur împrejur. Dacă masa are 160 cm diametru, iar tu adaugi o margine de utilizare de 85–90 cm, ajungi la un diametru total de aproximativ 160 cm plus 180 cm, adică 340 cm.

Asta înseamnă că un pavilion pătrat de 3 x 3 m este, matematic, sub necesar, iar unul de 3,5 x 3,5 m ar fi mai aproape de un minim funcțional. În dimensiunile standard, un pavilion de 3 x 4,5 m permite o masă rotundă de 150–160 cm plasată astfel încât să rămână un culoar mai generos pe o parte, lucru foarte util pentru servire.

Aici mai apare o subtilitate: masa rotundă îți cere scaune distribuite uniform. Dacă pavilionul are picioare în colțuri, scaunele din diagonale ajung mai aproape de structură, iar oamenii simt, în spate, acea senzație că stau „lipiți” de marginea pavilionului. De aceea, pentru o masă rotundă de opt persoane, o amprentă de 3 x 4,5 m este, din nou, o alegere mai sigură decât 3 x 3 m.

Spațiul minim recomandat în funcție de scenariu

Dincolo de calcule, merită să alegi un răspuns care poate fi aplicat rapid în viața reală. Dacă obiectivul este să ai o masă de opt persoane cu scaune normale, care să permită intrare, ieșire și un minim de trecere, dimensiunea minimă utilă se învârte în jurul unei amprente de aproximativ 3 x 4,5 m. Aceasta nu este o cifră arbitrară, ci un fel de prag sub care apar fricțiuni repetate, iar peste care lucrurile devin firești.

Dacă vrei să păstrezi în pavilion și un spațiu pentru servire, un colț de depozitare temporară sau o mică zonă de relaxare, atunci dimensiunea se duce natural spre 3 x 6 m. Nu pentru că masa ar crește, ci pentru că evenimentul crește. O masă pentru opt oameni rareori înseamnă doar opt scaune și o masă. Înseamnă sticle, platouri, o persoană care se ridică des, un copil care se strecoară, o tavă care vine din bucătărie, o umbrelă de lumină seara. Spațiul suplimentar nu e lux, e fluiditate.

Când devine relevant un pavilion pliabil

Când spațiul este limitat sau când vrei flexibilitate, apare tentația de a alege un pavilion pliabil. Avantajul este clar: montaj rapid, transport ușor, posibilitatea de a-l muta în curte după soare și vânt.

Din perspectiva spațiului minim, însă, trebuie privit cu atenție un detaliu: pereții și cadrul unui pavilion pliabil au adesea puncte de întărire, îmbinări și picioare care intră în zona utilă. Asta nu înseamnă că este mai prost, ci că, la dimensiuni mici, fiecare centimetru contează.

Pentru o masă de opt persoane, un pavilion pliabil de 3 x 3 m rămâne, în majoritatea cazurilor, o soluție de compromis, bună pentru mese scurte, pentru o pauză de prânz sau pentru situații în care circulația în jurul mesei nu este esențială. Dacă vrei să stea opt persoane două, trei ore fără stres, un pliabil de 3 x 4,5 m sau de 3 x 6 m se potrivește mult mai bine cu realitatea corpului uman și a mișcărilor de la masă.

Detaliile care schimbă, pe tăcute, spațiul necesar

Nu doar dimensiunile de pe etichetă contează. Sunt câteva situații în care un pavilion aparent suficient devine insuficient.

Intrarea și axa de circulație

Oamenii intră, ies, trec cu farfurii. Dacă intrarea este pe latura scurtă a pavilionului și masa este așezată pe lungime, capătul mesei poate bloca intrarea sau o poate face incomodă. În mod practic, merită să ai o „axă” de circulație, o zonă care rămâne liberă. Într-un pavilion de 3 x 4,5 m, această axă se poate obține ușor prin plasarea mesei ușor decalat, astfel încât să ai pe o parte un culoar mai lat.

Într-un pavilion de 3 x 3 m, orice decalăre înseamnă că pe cealaltă parte nu mai rămâne loc nici pentru scaune, nici pentru mișcare. De aceea, 3 x 3 m forțează simetria, iar simetria, de multe ori, strică circulația.

Tipul de scaune

Scaunele cu brațe sunt comode, dar cer lățime. Un scaun de 60–65 cm lățime „mănâncă” spațiu la masă și la mișcare. Dacă pui opt astfel de scaune, masa trebuie să fie mai lungă sau oamenii se vor înghesui. În plus, când scaunul se trage înapoi, brațele se lovesc mai ușor de picioarele pavilionului sau de pereții laterali.

Scaunele înguste, de 45–50 cm, îți permit să reduci lățimea efectivă a zonei de ședere. Dacă urmărești un minim strict, scaunul este, uneori, mai important decât masa.

Băncile și soluțiile mixte

Băncile reduc un tip de spațiu și cresc altul. Reduc spațiul pentru tragerea individuală a scaunului, fiindcă banca se mișcă mai rar și, în general, se împinge sub masă. În schimb, banca cere loc pe lungime, iar oamenii se ridică mai greu din mijloc, dacă banca este plină. Pentru opt persoane, băncile pe laturile lungi și scaune la capete pot face posibil un pavilion mai mic, dar schimbă dinamica mesei. Este o alegere bună pentru familii, mai puțin bună pentru o masă formală.

Un exemplu concret de dimensionare, fără teorie inutilă

Să presupunem că ai o masă dreptunghiulară de 200 x 90 cm și scaune standard de terasă. Vrei ca oamenii să poată sta, iar cineva să poată trece măcar pe o parte cu o tavă. Alegi să lași, în jurul mesei, o margine de utilizare de aproximativ 90 cm pe laturi și 85 cm la capete. Spațiul ocupat devine, aproximativ, 370 x 270 cm.

Dacă pavilionul este de 3 x 4,5 m, ai 450 cm pe lungime. După ce pui cei 370 cm, îți rămân 80 cm. Poți distribui această diferență ca să creezi intrarea și un mic spațiu liber la celălalt capăt. Pe lățime, ai 300 cm.

După ce pui cei 270 cm, îți rămân 30 cm. Asta pare puțin, dar aici se vede de ce calculele trebuie citite cu realism. Cele 270 cm sunt o medie. Într-o seară obișnuită, scaunele nu sunt toate trase la maximum simultan. În plus, poți crea un culoar mai lat pe o parte și mai strâns pe cealaltă, iar oamenii vor folosi instinctiv partea mai lată.

Într-un pavilion de 3 x 3 m, aceeași masă îți lasă pe lungime doar 30 cm diferență, ceea ce înseamnă că, practic, capetele vor fi în tensiune permanentă. O masă se poate pune, dar evenimentul nu se așază.

Spațiul minim pe care îl simți ca minim, nu ca pedeapsă

Dacă ar fi să răspund cu o singură propoziție, fără să te oblig la calcule, aș spune așa: pentru o masă de 8 persoane, cu scaune normale și cu un minim de circulație, ai nevoie de un pavilion de cel puțin 3 x 4,5 m, adică de aproximativ 13,5 m², ca să poți folosi masa firesc. Sub acest prag, intri în zona în care fiecare detaliu trebuie micșorat, iar confortul devine un joc de compromisuri.

Apoi, dincolo de minim, apar situațiile în care spațiul suplimentar schimbă atmosfera. La 3 x 6 m, masa de opt devine doar o parte a scenei. Rămâne loc pentru servire, pentru o persoană care se plimbă, pentru o mică zonă de depozitare, pentru un colț de lumină. Oameni care, altfel, s-ar ridica și ar pleca după o oră, rămân, pentru că spațiul nu îi obosește.

Observații practice despre amplasare, care influențează spațiul util

Un pavilion montat pe iarbă moale se simte mai mic decât același pavilion montat pe o terasă dreaptă, fiindcă scaunele „intră” în sol, se mișcă greu și oamenii își adaptează poziția. În plus, dacă pavilionul este prins cu corzi sau greutăți, aceste ancoraje pot ocupa exact zonele pe unde vrei să treci. La dimensiuni minime, ancorarea devine, paradoxal, o problemă de spațiu, nu doar de siguranță.

De asemenea, trebuie luată în calcul și înălțimea laterală. Unele pavilioane au pereți care coboară în pantă sau au elemente textile care reduc, aproape psihologic, spațiul. O masă poate să încapă, dar dacă pânza atinge spatele cuiva, senzația de înghesuială apare imediat. Un pavilion cu pereți verticali sau cu margini ridicate păstrează zona de ședere mai liberă.

Un răspuns clar, adaptat realității

Când pui în balanță toate aceste elemente, spațiul minim util pentru un pavilion cu masă de 8 persoane se așază în jurul dimensiunii 3 x 4,5 m, cu mici variații în funcție de forma mesei și de tipul scaunelor. Dacă masa este rotundă și are diametru mare, ai nevoie de mai mult pe lățime. Dacă masa este dreptunghiulară și scaunele sunt înguste, poți coborî ușor, dar vei simți imediat limita.

Masa de opt oameni este o mică comunitate, chiar și pentru o seară. Spațiul în care o așezi decide dacă se simte ca o întâlnire caldă sau ca o negociere de coate. Un pavilion ales cu un minim realist nu îți promite perfecțiune, dar îți dă un lucru foarte prețios: gesturi care curg fără să fie corectate de fiecare dată de lipsa de loc.

Citeste in continuare