Dimensiunea dezastrului în București în cazul unui cutremur major întrece orice fel de scenariu pesimist

Dimensiunea dezastrului în București în cazul unui cutremur major depășește cele mai pesimiste scenarii.

Efectele unui cutremur major în București ar putea fi cu mult mai mari decât cele estimate de autorități. Un raport de audit al experților Curții de Conturi de anul trecut relevă posibilitatea unei crize de mari proporții în Capitală în cazul unui seism de calibrul celui din 1977 sau mai puternic.Raportul oficial dezvăluie premisele „unei crize de mari proporții”. 

Situația gravă „la zi” 

Cu alte cuvinte, codul administrativ actual poate fi încadrat ca total ineficient pentru primăriile din Bucureşti Aceste lucruri o confirmă atât specialiștii în domeniu cât și oamenii obișnuiți.Capitala are nevoie de o nouă lege care să permită primăriilor să acţioneze prompt, să consolideze clădirile cu risc seismic am

Conform ultimului bilanț,, Bucureştiul are circa 2.400 de clădiri cu risc seismic, iar Sectorul 1 este catalogat drept „cea mai periculoasă” zonă din Capitală în cazul unui cutremur.

Ce admite raportul, documentul întocmit 

Documentul oficial are capacitatea de a radiografia dezinteresul autorităților și de a trage un serios semnal de alarmă pentru toate disfuncționalitățile sistemului de management al riscului de cutremur.

În primul rând, numărul clădirilor care se găsesc în pericol de prăbușire ar putea fi mult mai mare.În mod cu totul nedorit, o mulțime de spitale ar putea colaps. În aceste instituții care ar trebui să întrețină speranța și viața nu există rezerve de sânge și medicamente iar forțele de intervenție nu sunt suficiente. De asemenea, deși există la nivel teoretic un sistem de alarmare timpurie pentru a se putea securiza infrastructura critică și opri gazele și curentul, de exemplu, nimeni nu a fost interesat de funcționalitatea lui. (Citiți AICI raportul privind eficiența și eficacitatea programelor și măsurilor întreprinse în scopul prevenirii, intervenției și înlăturării efectelor unui cutremur major în Municipiul București)

De altfel, la nivelul conducerii Primăriei București, se notează în document-” nu s-a organizat o inventariere a construcțiilor de interes și utilitate publică din Capitală și nici expertizarea și încadrarea acestora în clase de risc seismic.”

Au fost identificate, din nefericire și alte deficiențe importante care necesită de urgență lucrări de intervenție în ceea ce privește rețeaua de metrou, poduri, podețe, pasaje, dar și construcțiile hidrotehnice, barajul Lacul Morii, construcțiile hidrotehnice de pe cursul râului Dâmbovița.

„Drept urmare, în situația producerii unui cutremur major, de intensitate mai mare decât I = 8، MKS, la care au fost proiectate construcțiile hidrotehnice, există posibilitatea ruperii barajelor de beton și/sau de pământ producând inundații până în zona Splaiul Unirii” se mai arată în document.

Dezinteres față de sistemul de alertare timpurie

Chiar dacă INFP a pus la punct și testat un sistem de alarmare seismică timpurie pentru cutremurele vrâncene puternice, denumit REWS (Rapid Early Warning System), care poate acționa automat oprirea sau securizarea surselor de pericol, cu 25-40 secunde înainte ca undele seismice distructive să ajungă la infrastructura care se dorește a fi protejată, sistemul nu a fost implementat, iar furnizorii de utilități nu au fost interesați de primirea alertelor.

REWS poate fi utilizat pentru securizarea obiectivelor vulnerabile la cutremur cum ar fi: obiective nucleare, rafinării, baraje, oprirea proceselor tehnologice periculoase (reacții chimice), închiderea gazelor sub presiune, securizarea spitalelor, a mijloacelor de transport (trenuri, acces pe poduri, pasaje etc.), a magistralelor, a clădirilorc ivile și industriale etc.

Lipsa planurilor de acțiune 

Experții Curții de Conturi au mai constatat că pregătirea resurselor de intervenție existente – suma resurselor umane și materiale-nu este deloc suficientă pentru a asigura derularea acțiunilor de răspuns în cazul unui seism major.

„Nu există o evidență centralizată a resurselor care pot fi mobilizate în situația producerii unui cutremur major și există o mare probabilitate ca un cutremur în București să genereze o criză de mari proporții”, se precizează în document.

IGSU dispune de un număr insuficient de personal ce poate fi mobilizat pentru acest tip de misiuni. În situația producerii unui cutremur major, numărul de salariați ai IGSU cu pregătire în acțiuni de căutare-salvare și misiuni specializate care se desfășoară în domeniul „răspuns” pentru riscul cutremur și riscurile asociate acestuia, „va fi insuficient și nu va putea asigura concomitent gestionarea atât a situațiilor de urgență cauzate de seism, cât și a situațiilor de urgență care se produc în mod curent”, avertizează sursa citată.

De asemenea, capacitatea de preluare a apelurilor în sistemul național de urgență 112 nu va putea fi asigurată la un nivel adecvat, din cauza resurselor limitate.

Alte inconveniente majore

Situație deficitară este prezentă și în cazul adăposturilor de protecție civilă.De exemplu, din totalul de 1.106, care au o capacitate de 171.805 persoane, doar 60% sunt operative, restul având probleme privind instalațiile sanitare, electrice și de filtro-ventilație.

Cu privire la restabilirea stării provizorii de normalitate, s-a constatat lipsa planurilor de acțiuni în acest domeniu la nivelul Ministerului Dezvoltării, ISC și la nivelul autorităților locale.

„MDLPA, prin autoritățile publice locale, are rolul principal pentru asigurarea condițiilor privind restabilirea stării provizorii de normalitate pe perioada situației de urgență. ISC, Corpul experților tehnici și asociațiile profesionale în construcții, autoritățile administrației publice locale, prin structurile din subordine și/sau coordonare au rolul de a evalua rapid stabilitatea structurilor și de a stabili măsuri de intervenție în primă urgență la construcțiile vulnerabile și care prezintă pericol public. Din păcate însă, la nivelul autorităților publice nu există o strategie sau viziune, sau planuri de acțiuni în vederea restabilirii stării provizorii de normalitate pe perioada situației de urgență determinată de un seism major”, arată acest document.

Misiunea de Audit a Curții de Conturi s-a desfășurat, în perioada septembrie 2017 – aprilie 2021, în principal la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) – Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) și a fost extinsă la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), în calitate de autoritate cu rol principal pentru managementul riscului de cutremur și la alte 18 entități cu rol secundar sau de suport în cadrul sistemului de management al riscului seismic, între care și primăria Capitalei și primăriile de sector.

În loc…de soluții

Dată fiind importanța constatărilor pentru domeniul protecție civilă și necesitatea de a asigura suportul decizional și logistic pentru remedierea deficiențelor, o recomandare specială a misiunii de audit este ca aspectele identificate  să facă obiectul informării Primului ministru al Guvernului României, în calitate de Președinte al Comitetului Național pentru Situații de Urgență,” se concluzionează în raport.

Sursa foto :https://google.com

Această sinteză a fost realizată de către Daniel Mihai redactor-șef al platformei media independente Criteriul National și jurnalist al Ziarului Nationalul.ro