Dublarea pensiilor în patru ani, efecte majore asupra deficitului bugetar | IasiAZI.ro

Punctul de pensie a crescut, de la 1 iulie, cu 10%, ajungând la 1.100 lei. Conform planurilor guvernului, punctul de pensie va urca la 1.265 lei în 2019, iar în anul următor se va dubla. Asta arată informaţiile cuprinse în proiectul pentru noua Lege a pensiilor, aflată în dezbatere până pe 8 septembrie, când va intra în procedură parlamentară. Dacă Legea va trece în actuala formă – cea pregătită de ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, şi şeful PSD, Liviu Dragnea – pensiile ar trebui să se dubleze în 2020 faţă de valoarea din 2016. În esenţă, este vorba despre o Lege menită să „reaşeze un sistem uriaş care a fost complicat de-a lungul anilor”, după cum declară Liviu Dragnea. Dar riscurile asociate sunt cele referitoare la dezechilibrarea masivă a bugetului de stat, fiind mai puţin clare sursele de finanţare pentru plata noilor pensii.

Principiile care stau la baza noii legi sunt de contributivitate (primeşti în funcţie de cât ai cotizat de-a lungul anilor), egalitate (aceeaşi pensie pentru pensionarii cu aceeaşi vechime indiferent de momentul în care au ieşit la pensie), solidaritate socială (generaţiile în activitate care susţin pensionarii vor fi susţinute la rândul lor) şi imprescriptibilitate (dreptul la pensie nu se poate prescrie). De asemenea, anii de studii superioare, inclusiv master şi doctorat, vor fi luaţi în calcul la stagiul de cotizare, dar numai pentru perioada normală de studii (nu şi anii repetaţi) şi va fi luată în calcul o singură facultate, indiferent la câte a studiat persoana. În calcul vor intra şi sporurile şi primele încasate de-a lungul anilor. Pentru pensionarii care nu vor putea aduce acte privind sporurile primite între 1975 şi 2001 se va acorda din oficiu un procent de mărire de 10%, iar cei care vor să îşi cumpere vechimea vor putea plăti şi pentru mai puţin de cinci ani.

Ministrul Muncii a declarat că au existat trei formule de calcul a pensiei şi, în urma simulărilor, a fost aleasă una dintre ele. „După ce am decis asupra formulei de calcul, cea care să elimine toate inechităţile care erau în legea pensiilor, automat a trebuit să facem simulări pe foarte multe dosare şi am făcut pe toate dosarele pe care le aveam la Casa Naţională de Pensii”, a declarat Olguţa Vasilescu.

„Pensia va fi egală cu numărul de puncte X VPR, unde VPR-ul este valoarea punctului de pensie, valoarea punctului de referinţă, împărţit la 25 care este un parametru determinat de vechimea medie din ultimele patru legi ale pensiilor. VPR-ul va fi 1.875 la nivelul anului 2021, cât va însemna punctul de pensie atunci, împărţit la 25, adică 75 de lei”, explică Vasilescu, care arată că la 40 de puncte ori 75 rezultă o pensie de 3.000 de lei.

Deficitul va creşte

Proiectul de lege estimează că statul va trebui să suplimenteze bugetul de pensii în 2022 cu 15 miliarde lei, adică la fel ca în 2016. Asta în condiţiile în care se estimează încasări aferente pensiilor de 99,7 miliarde lei, mult peste cele de 58,9 miliarde lei în 2018. Majorarea încasărilor ar trebui să vină din creşterea salariilor în mediul privat, de la mediul brut de 4.527 lei cât este în prezent până la 5.737 lei. De asemenea, numărul de salariaţi este prognozat să crească cu 800.000, de la aproximativ 5,1 milioane în prezent până la 5,9 milioane în 2022.

„O societate modernă trebuie să îşi asume un standard mai bun de viaţă şi pentru cei care au ieşit din activitatea profesională, dar care au contribuit unii mai mult, alţii mai puţin, şi pentru ca nivelul lor de trai să poată fi menţinut în aceleaşi condiţii şi după pensionare. În evoluţia firească a unei economii, pensiile trebuie să crească, la fel cum salariile trebuie şi vor creşte”, spune Adrian Mitroi, analist economic şi profesor de finanţe comportamentale la ASE, care adaugă şi că un nivel de trai bun pentru un pensionar înseamnă şi un sistem de sănătate de calitate.

Problema pentru analişti este din ce bani vor fi acoperite toate aceste nevoi. Pentru cei 5,2 milioane pensionari a fost stabilit un buget de circa 62 de miliarde lei în 2018, cu o susţinere de la buget de 7,4 miliarde lei. Viorica Dăncilă, prim-ministrul României, arată că în primul semestru al anului deficitul bugetului de pensii a fost de 3,2 miliarde lei, mult sub cel de 6,3 miliarde lei din prima jumătate a anului trecut, diferenţa fiind susţinută de încasările mai mari ca urmare a trecerii taxelor şi impozitelor în sarcina exclusivă a angajatului.

Cum însă proiectul de lege nu cuprinde, în cele 67 de pagini, nicio referire la necesarul bugetului de asigurări sociale (unde sunt incluse pensiile) în 2021 sau 2022, analiştii nu pot face decât presupuneri. Estimări care arată că am putea ajunge la un buget de asigurări sociale de 140 miliarde lei, nu doar 115 cât a anunţat ministrul Muncii. Iar deficitul ar putea ajunge la 40 miliarde lei, peste estimarea de 15 miliarde lei a Olguţei Vasilescu. „Dublarea pensiilor nu se poate face fără un deficit bugetar (structural) mai mare. Deja am depăşit limita admisă de UE de 1% din PIB. Dublarea pensiilor nu se poate face fără datorie publică mai mare”, spune Cristian Păun, directorul executiv al Societăţii Române de Economie.

Evoluţia economiei din ultimii ani a fost pozitivă pentru buget, inclusiv cu o revenire a numărului de salariaţi peste cel al pensionarilor. Datele Revisal arată că, la finele anului trecut, erau înregistrate 6,28 milioane contracte de muncă, dintre care 5,8 erau pe perioadă nedeterminată, iar 470.137 pe perioadă determinată. Din acest total, 5,52 milioane erau salariaţi activi, iar datele Revisal nu includ contractele de muncă ale funcţionarilor publici sau ale celor din armată. Dacă situaţia pozitivă va continua, proiectul de lege are şanse de a fi implementat fără să arunce economia în colaps. Din păcate, economia are nevoie şi de investiţii, în special în infrastructură, pentru a putea creşte în continuare, iar în acest sector nu vedem prea multe proiecte pe cale de a fi implementate.

 „Dublarea pensiilor nu se poate face fără un deficit bugetar (structural) mai mare, deja am depăşit limita admisă de UE de 1% din PIB”.

Cristian Păun, director executiv al Societăţii Române de Economie

„O societate modernă trebuie să îşi asume un standard mai bun de viaţă şi pentru cei care au ieşit din activitatea profesională şi pentru ca nivelul lor de trai să poată fi menţinut în aceleaşi condiţii şi după pensionare”.

Adrian Mitroi, analist economic

(Articol publicat în ediţia revistei Capital de luni, 20 august 2018. Publicaţia este disponibilă la centrele de difuzare a presei din întraga ţară.)