Eveniment
EXCLUSIV/Companiea Naționala a Cuprului Aurului și Fierului Minvest Deva, interesele obscure ale lui Florian Coldea SRI si sarabanda ilegalitatilor procurorului militar Mircea Adrian, DIICOT-ului, DNA-ului si „justitia” din Romania (III)
Incisiv de Prahova va prezinta, in EXCVLUSIVITATE, o investigatie care releva implicarea in cardasie a organelor statului roman in musamalizarea unor fapte penale savarsite de un grup de crima organizata cu tentacule pana la varful SRI (Florian Coldea) si D.N.A (Laura Codruta Kovesi|), fapte penale ce au fost musamalizate prin tertipuri de la disjungeri la disjungeri si ordonante de clasare pe subiecte si litere de legi ce nu aveau legatura cu speta, pana la „evaporarea” probelor si documentelor din dosarele penale.
In acest serial, Incisiv de Prahova va prezenta toate institutiile implicate in musamalizarea faptelor penale probabil pe protocoalele lui Florian Coldea.
Din acest grup infractional face parte si procurorul militar, Mircea Adrian, prietenul lui Codrut Olaru si omul lui Florian Coldea.
Mircea Adrian l-a trimis in judecata pe fostul sef al SRI Hunedoara, la cererea lui Florian Coldea, in semn de razbunare ca acesta a „miscat” in front (chiar daca a luat o „sfanta” achitare, fostul sef al SRI Hunedoara si-a invatat „lectia”).
Interesant este si faptul ca, Codrut Olaru face „demersuri” pentru a il avansa pe procurorul Mircea Adrian la Parchetul Curtii Militare unde sef este Nicolau Adrian, prietenul generalui Dumbrava de la SRI.
Va prezentam prima institutie care a jucat cu grupul de crima organizata si de unde s-a inceput clasarile si disjungerile pentru stergerea urmelor: DNA-ST Alba!
.Situatia din dosarul 67/P/2014- DNA Alba
În luna august 2008, SC Alexa Mir Tur SRL Hunedoara a cumpărat de la CNCAF Minvest Deva, o parte din activele Filialei Poiana Rusca, situate în incinta fostei Uzine de preparare a minereului din Teliucu Inferior, situată pe drumul ce leagă municipiul Hunedoara de comuna Teliuc, zonă cu potențial turistic, intenția societății fiind de a amenaja o zonă de agrement, hotel și restaurant. Adresa locației respective este Hunedoara, str. Voicu Cneazu nr. 62.
La data achiziției bunurile companiei erau sechestrate de către DGFP, situația financiară a acesteia ducând-o ulterior în pragul lichidării.
Pentru achiziția a patru clădiri, aflate în stare de ruină (hala separare, birouri și laborator,depozit de concentrat și grup social ), societatea a plătit suma totală de 650.000 de RON.
Pentru a începe lucrările de amenjare, s-a solicitat Primăriei Hunedoara în anul 2008 emiterea unui certificat de urbanism, act de informare necesar în vederea obținerii ulterioare a autorizației de desființare sau de construire. Primăria Hunedoara a eliberat acest certificat de urbanism în cursul lunii septembrie 2008. Prin acest certificat de urbanism se punea în vederea solicitantului să facă dovada dreptului de proprietate asupra terenului.
Discuțiile asupra faptului că prin contract i se transmisese alt drept real asupra terenului, și anume cel de superficie , sunt inutile în acest moment, ideea este că la acel moment, în septembrie 2008, cât timp nu apăruseră interese legate de acel obiectiv, totul părea a fi pe un făgaș normal. Urma să se faca demersuri pentru a obține dovada legală a existenței unui drept real asupra terenului, lucru imposibil însă la acel moment, întrucât compania minieră nu avea un drept tabular asupra terenului, și nu obținuse atestarea dreptului de proprietate conform HG 834/1991.
În luna decembrie 2008 însă, Compania Minvest a intrat în faliment, fiind numit lichidator de către Tribunalul Hunedoara SCP IT Management Advisors Timișoara, reprezentantă de d-nul Tudor Ion.
Aceasta fiind din acel moment entitatea împuternicită a gestiona și administra afacerile ce priveau activele companiei, s-a luat legătura cu Tudor Ion, pentru a obține întabularea terenului, ajungându-se chiar la o înțelegere privind încheierea unui contract de asociere în participațiune , acest proiect de contract purtând chiar și număr, 146/30.01.2009 fiind depus la dosar. Contractul privea demolarea și demontarea construcțiilor din incinta respectivă, prețul participației SC Alexa Mir Tur fiind de 300.000 de lei.
Întrucât lichidatorul a cerut să i se plateasca o sumă mare de bani sub forma de mită, pentru beneficiul respectiv, relația s-a deteriorat, si s-a formulat o plângere penală la DNA Alba Iulia, dosarul având nr. 70/P/2009, finalizat cu NUP, deși la dosar s-au strâns destule probe cu privire la vinovăția făptuitorului.
Întrucât certificatul de urbanism eliberat de Primăria Hunedoara în toamna lui 2009 expira trecând un an, s-a solicitat eliberarea altuia de către aceeași instituție.
De precizat că certificatul de urbanism eliberat în 2008 nu purta semnătura primarului învinuit Ovidiu Hada, ci al viceprimarului Dan Robert, iar șef al Biroului de Urbanism era Lucian Bilei. Acum, după un an, noul certificat era semnat de învinuitul primar Hada Ovidiu, nou șef al urbanismului, învinuitul Dragotă Iosif, și de același secretar al primăriei Aurel Rață Bugnaru. (declarația de martor a acestuia, dată în fața procurorului, merită atenție)
În mod umitor, acest nou certificat de urbanism cu nr. 385 din 20.10.2009, are la punctul ”regimul juridic” un conținut năucitor, expresie a abuzului, prin care se specifică faptul că deoarece în acel moment ar exista discuții între primăria Hunedoara și primăria Teliuc cu privire la limita teritorială dintre cele două entități administrative, nu se poate emite favorabil acel certificat de urbanism.
Din cercetări, pînâ în prezent, a rezultat că această afirmație este mincinoasă. Nu au existat nici discuții, nici corespondențe cu privire la vreo neînțelegere de acest gen. De asemenea declarația de martor a primarului din Teliuc, Pupeză Mihai, arată acest lucru. În plus faptul că, deși ar fi existat cică aceste discuții, primăria Hunedoara încasa fără probleme impozitele pentru imobilele situate la acea adresă.
Mai mult, exact în aceeași perioadă a toamnei lui 2009, primarul semna autorizație de funcționare pentru altă societate comercială ce are în incinta Voicu Cneazu 62 o fabrică de reșapat anvelope, autorizație existentă la dosar.
S-au demarat lucrări de amenajare a clădirii de birouri, pentru care nu se avea nevoie de autorizație de construire. Au fost opriti și amendati, primarul deplasându-se personal la fața locului, deși tot el susținuse prin actul administrativ emis că nu are în jurisdicție acea zonă !
Toate acestea sunt probate deja în urma anchetei efectuate de primul procuror de caz, care în final a înțeles existența minciunii și a contradicțiilor din dosar, și a ținut dosarul în anchetă o vreme, începând urmărirea penală față de primar și șeful biroului urbanism.
In anul 2010 s-a format dosarul penal 3373/P/2010. În acest dosar urmarirea penala fusese inceputa de primul procuror de caz pentru abuz în serviciu, fata de fostul primar al Hunedoarei Ovidiu Hada, aflat intre timp în executarea altor pedepse pentru fapte de coruptie, precum și fata de șeful serviciului urbanism Dragota Iosif. Ar fi trebuit sa o înceapă și fata de secretarul primariei, Aurel Rata Bugnariu, dar a preferat probabil să-l menajeze în schimbul unei declaratii folositoare, pe care acesta a și dat-o.
Avand in vedere ca in urma probatoriului administrat (expertizelor judiciare de specialitate urbanism,constructii si contabilitate) a reiesit un prejudiciu cu valoarr peste 1 milion de euro,dosarul a fost declinat catrr DNA Alba Iulia. Ajuns dosarul la DNA Alba și primind un nou numar, procurorul de caz Beschiu Mihaela a dat din start toate semnele tipice unui procuror care vrea sa dea soluția cea mai comoda, prin neadministrarea niciunei probe din cele pe care le tot solicitase denuntatorul, previzibila, soluție de clasare fiind precedată și de faptul ca la una dintre întâlniri, i-a solicitat denuntatorului, in mod clar, sa lase balta orice sesizare sau pretentie pe care o are de la lichidatorul Tudor Ion și societatea sa de insolventa. Ion și societatea sa de insolventa”.
S-au formulat de-a lungul timpului plangeri penale si sesizari ale organelor competente care au fost pe rand disjunse sau /si conexate si trimise spre solutionare la DNA Alba-in dosarul penal ce face obiectul prezentei, nr.67/P/2014 cu privire la:
-angajati ai Primariei Hunedoara: șeful Biroului de Urbanism Lucian Bilei; Aurel Rață Bugnaru-secretar; fostul Primar Arion Viorel;
-impotriva reprezentantilor Min.Economiei : Cazana Victor Vlad, fost șef al Oficiului pentru Participatiile Statului și Privatizarii în Industrie, pentru savabrsirea infractiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 247 din vechiul Cod penal și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 din vechiul Cod penal Cazana, si Stafie Constantin Claudiu, fost secretar de stat în Ministerul Economiei a infractiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 247 din vechiul Cod penal și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 din vechiul Cod penal.Toate plangerile noastre nu numai ca au ramas nesolutionate pana in prezent dar nu le cerceteaza nimeni .
Pe parcursul cercetarilor, au apărut probe noi din care rezulta clar ca aceasta parte de abuz în serviciu ( în forma continuata) este doar vârful aisbergului. Aisbergul era modul în care fusese gestionata lichidarea activelor fostei Companii Minvest Deva de către numitul Tudor Ion. În aceasta procedura au fost delapidare de către acest lichidator, în favoarea sa și a multor alte persoane bunuri a caror valoare este greu de calculat în acest moment. Ca idee, e vorba de 1000 de hectare de teren dispărute din orice evidenta, și intrata în posesia unor persoane importante. Plus multe alte active pe lângă terenuri.
Brusc, abuzurile Primariei Hunedoara au apărut ca fiind consecinte ale acestor fapte și masinatiuni ale lichidatorului , functionarii primariei fiind de fapt chiar complici la delapidarea prev. de art. 145 din Legea 85/2006.
S-au strâns volume de documente care au fost depuse la dosar.
Atitudinea procurorului de caz? I-a spus textual denuntatorului ca îi da în cap cu hartiile dacă i le mai aduce. Probabil lectura hartiilor ii producea migrena.
Soluția de clasare a faptelor de abuz în serviciu a fost motivata lapidar, la nivelul gradinitei juridice, bazandu-se pe pretexte, nu pe motive. Lipsit complet de profesionalism.
Cu privire la activitatea lichidatorului, a făcut o referire în textul considerentelor cum ca este o prostie sa sustii ca are „conotatii penale”, însă în dispozitiv nu exista nici o soluție fata de aceasta idee. Deci nu a luat în seama sesizarea. A ascuns-o.
Prin ordonanta prin care a respins plângerea contra solutiei, procurorul șef de secție și-a expus în public ori lipsa cunostintelor profesionale, ori reaua-credinta, facandu-se de ras literalmente cu motivarea. Printre motivele de clasare, putem arata ca procurorul face precizarea cum ca “ a nu se interpreta ca Tudor Ion ar fi actionat in calitate de lichidator judiciar in incheierea contractelor de asociere in participatiune cu diverse societati”.
Ulterior, s-au formulat mai multe sesizari si plangeri catre Inspectia Judiciara-CSM,ultima inregistrata la data de 07.04.2015 sub nr. 2037/IJ/555/DIP/2015, prin care s-a aratat de fiecare data ca exista indicii temeinice savarsirii de catre magistratul procuror MIHAELA BESCHIU din cadrul DNA-Serviciul Teritorial Alba a abaterii disciplinare prevazuta de disp.art.99 si urmatoarele din Leg.303/2004 modificata si completata, cu referire la statutul procurorului – in speta- coroborata cu o vadita lipsa de interes fata de solutionarea solutionarea cauzei repartizata in acest sens, ce a facut obiectul Dos.67/P/2014 avand in vedere necercetarea tuturor faptelor incriminate ca fiind de natura penala (abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, gestiune frauduloasa,delapidare,fals si uz de fals in inscrisuri sub semnatura privata distrugere si constituire unui grup infractional organzat in vederea savarsirii de infractiuni) , precum si nepronuntarea unei solutii fata de toti faptuitorii si toate faptele probate cu certitudine si dovezi clare.
S-au formulat apoi, firesc, plângere și la judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Hunedoara. S-a luptat din rasputeri pentru a-l convinge, conștient fiind ca în 90% din cazuri orice judecător ar prefera sa aibă procurorul dreptate.
În plus, Tudor Ion este un personaj care s-a bucurat timp îndelungat de o protecție puternica, și deloc inexplicabila. A adus beneficii materiale multor persoane, inclusiv din sistemul judiciar. Veți vedea și în acest caz, ca este greu de explicat cum a putut Tudor sa facă ce a făcut fără protecția judecatorului sindic.
Norocul a fost cu denuntatorii (unii ar zice gratia divina). Abia inceputa procedura în fata judecatorului, și Tudor Ion este arestat, împreuna cu tatăl sau, sora sa, și una dintre mâinile sale drepte de către structura centrala DIICOT pentru fapte identice cu cele din aceasta speta, devalizarea societatilor aflate în lichidare. Odată cu el, la Resita este arestat judecatorul sindic Nicusor Maldea de la Tribunalul Caras. Fusese mituit cu 80.000 de euro de către Tudor.
În fata acestui eveniment, judecatorul de camera preliminara a fost intre ciocan și nicovala. Dacă respingea plângerea, așa cum ar fi fost sigur tentat, nu doar ca se putea face de ras, în cazul în care firele anchetei DIICOT ar fi ajuns și la falimentul Minvest Deva, dar ar fi putut fi și tras la raspundere pentru aceasta soluție. A da o soluție proasta nu este același lucru cu a ascunde “mocirla” sub pres, atunci când ai toate dovezile pe masa.
După 6 amanari de pronuntare, la 01.03.2016 prin incheierea nr.16/2016, data în dosarul 3705/97/2016, este admisa plângerea denuntatoruluiîmpotriva solutiei de clasare data în dosarul 67/P/2014, este desfiintata soluția și trimisa cauza la procuror în vederea completarii urmaririi penale.
Cu privire la aspectul plangerii ce se referea la infractiunile la legea insolventei nu face nici o referire.
Cert este faptul ca dosarul, odată ajuns înapoi la DNA Alba nu a avut viața buna. Nimanui de acolo nu i-a picat bine desfiintarea solutiei. După lupta purtata, cu siguranța procurorul șef a fost profund jignit de tot ce a scris la adresa sa, denuntatorul.
La fel procurorul de caz. Un dosar atât de vechi, și atât de greu de instrumentat arde ca un fier incins.
Incepe sarabanda disjungerilor si clasarilor.
Se declina dosarul la DIICOT ST Hunedoara. Procurorul de caz ,Mircea Adrian (ups, prietenul si mana dreapta a lui Florian Coldea), la momentul cand s-au depus plangeri scrise in care s-au indicat societatile comerciale interpuse in activitatea infractionala a lui Tudor Ion, i-a spus punctual:” du-te si reformuleaza plangerea, scoate din text firma SC Steel Processing SRL si revino cu plangerea ca am sa ma ocup de dosar”.
Firma despre care ii spusese dfenuntatorului sa o omita in relatarea contextului faptic ,apartine nepotului acestuia, Nicsa Andrei, a carui mama lucreaza in functia de grefier la Diicot ST Hunedoara. Pam, pam…
Dosarul a fost solutionat cu clasarea.
S-a atacat ordonanta din nou la judecatorul de camera preliminara .
Prin Încheierea penală nr. 95/2017 pronunțată la data de 20.09.2017 în dosar nr. 2678/97/2017, Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Hunedoara a admis plângerea formulată de petentele SC HEAVEN TREND SRL HUNEDOARA şi SC ALEXA MIR TOUR TRANS SRL HUNEDOARA, prin reprezentant IONESCU GHEORGHE, împotriva Ordonanţei de clasare din data de 14.04.2017 dată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara în dosar nr. 780/P/2016, menţinută prin Ordonanţa din data de 06.06.2017 dată de prim procurorul adjunct al aceluiaşi parchet în dosarul nr. 81/II/2/2017, şi în consecinţă a desființat soluţia de clasare cu privire la infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., trimițând cauza la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara pentru a completa urmărirea penală cu privire la infracţiunea respectivă.
Pentru a pronunța o atare hotărâre, judecătorul de cameră preliminară a reținut faptul că din probele administrate până la acel moment nu rezultă că există autoritate de lucru judecat context în care a dispus ca organul de urmărire penală să-l audieze pe dl. IONESCU GHEORGHE, urmând ca după obținerea de informații cu privire la identitatea persoanelor care fac parte din grupul infracțional organizat și mecanismul de comitere a infracțiunii scop, să se aprecieze cu privire la necesitatea administrării altor probe.
Așadar, fiind sesizat cu o plângere similară, un Judecător de Cameră Preliminară din cadrul Tribunalului Hunedoara s-a pronunțat deja, în mod definitiv, cu privire la incidența cauzei de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale, apreciind în mod întemeiat că nu există. Or, doctrina în materie este unanimă în a aprecia că motivele pentru care judecătorul a trimis cauza procurorului se impun cu caracter obligatoriu acestuia din urmă. Bunăoară, câtă vreme judecătorul a apreciat că în speță nu sunt îndeplinite condițiile de existență ale autorității de lucru judecat, procurorul era dator să se conformeze dispoziției instanței, nemaiputând da o soluție de clasare pe același temei.
Insa, din nou dosarul s-a clasat prin Ordonanța emisă la data de 10.07.2018 in dos.780/P/2016 de catre Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, soluție menținută prin Ordonanța prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara cu nr. 136/II/2/2018 din data de 10.08.2018,
S-a formulat din nou plangere la judecatorul de camera preliminara ce face obiectul dos.pen.nr. 3599/97/2018 cu termen de judecata la 25 oct.2018.
De remarcat este faptul ca, la o zi dupa ce Tudor a fost arestat, judecatorul Goron Maria nu a mai venit la serviciu, inbolnavindu-se brusc. Alti judecatori sindici sopteau ingrijorati pe culoare.
Incisiv de Prahova le transmite acestora ca au de ce sa fie ingrijorati, deoarece in urma finalizarii investigatiei vom sesiza organele de cercetare penala. ( Ec Adrian Radu).
IMG_20181024_0001
IMG_20181024_0002
IMG_20181024_0003
IMG_20181024_0004
IMG_20181024_0005
IMG_20181024_0006
IMG_20181024_0009
Eveniment
Manifestul 2035 – Viitorul muncii prin ochii tinerilor din județul Iași
În anul 2026, tinerii din județul Iași, cu vârste între 15 și 19 ani, sunt invitați să contribuie activ la conturarea unei viziuni despre cum va arăta piața muncii în anul 2035.
Evenimentul principal va avea loc în perioada 27–28 martie 2026 și va reuni zeci de tineri din județul Iași interesați de viitorul lor profesional, de competențele care vor conta în următorii 10 ani și de schimbările necesare în educație pentru a răspunde realităților economice și tehnologice.
Un proiect construit de tineri, pentru viitorul lor
Manifestul 2035 nu este doar un eveniment, ci un proces de co-creare. Participanții vor lucra în echipe, vor analiza tendințe și vor formula o declarație a tinerilor din județul Iași despre viitorul muncii.
Documentul final va reflecta perspectiva lor asupra competențelor esențiale în 2035, asupra relației dintre școală și piața muncii și asupra rolului pe care instituțiile și companiile ar trebui să îl joace în sprijinirea noii generații.
20 de tineri vor ajunge la Bruxelles
Un element important al proiectului este oportunitatea oferită unui grup de 20 de participanți care, în perioada 26–30 iulie 2026, vor merge la Bruxelles pentru a prezenta concluziile și mesajele rezultate în cadrul Manifestului 2035.
Aceștia vor reprezenta vocea tinerilor din județul Iași într-un context european și vor contribui la dialogul despre transformările pieței muncii la nivelul Uniunii Europene.
De ce este relevant Manifestul 2035
Tinerii care astăzi au între 15 și 19 ani vor fi profesioniștii și antreprenorii anului 2035. Implicarea lor în discuțiile despre viitorul muncii este esențială pentru a construi un sistem educațional și profesional adaptat provocărilor următorului deceniu.
Manifestul 2035 oferă:
– un cadru structurat de dezbatere despre viitorul muncii
– oportunitatea de a contribui la o declarație oficială a tinerilor
– șansa de a reprezenta județul Iași la Bruxelles
– experiență practică de lucru în echipă și argumentare
Înscrieri deschise
Tinerii din județul Iași, cu vârste între 15 și 19 ani, se pot înscrie pe site-ul oficial al proiectului:
https://manifest.hessa-ngo.eu
Manifestul 2035 este o invitație directă către noua generație de a nu aștepta ca viitorul să fie decis pentru ea, ci de a participa activ la construirea lui.
Manifestul 2035 – Viitorul muncii prin ochii tinerilor este un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, Cod proiect: 2025-3-RO01-KA154-YOU-000373433, acesta creează un cadru de dialog și implicare pentru liceenii care doresc să își facă vocea auzită.

Eveniment
Peste 1400 de spectatori entuziaști la premiera de gală a comediei ÎN PIELEA MEA, cu: George Tănase, Ioana State, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Ioana Ginghină, Daria Jane, Mihai Găinușă
Premiera de gală a comediei „În pielea mea” de la Cinema City AFI Cotroceni București a fost primită pe 9 februarie de peste 1400 de spectatori cu aplauze, râsete și bucurie.
Numeroase vedete și influenceri au fost alături de actorii George Tănase, Ioana State, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Ioana Ginghină, Mihai Găinușă, Daria Jane, Cătălin Coșarcă și Toto Dumitrescu.
„Este o comedie care nu urmărește tiparele ultimelor comedii lansate în ultimul timp la noi. Filmul are o narațiune jucăușă cu personaje construite în jurul unei tematici aprins dezbătută în societatea de astăzi. Filmul nu conține înjurături și este bazat pe situații inspirate din viața reală.”, spune regizorul Paul Decu.
Echipa filmului „În pielea mea”, scris și regizat de Paul Decu, propune spectatorilor o abordare amuzantă a unei situații des întâlnite în micile certuri dintr-un cuplu: pentru cine e mai greu/ mai ușor. În urma unei provocări pe care patru cupluri de prieteni o duc la bun sfârșit, după multe peripeții, într-un weekend, personajele ajung să câștige o altă viziune despre relațiile lor, lăsând deoparte presupunerile, orgoliile și preconcepțiile, pentru a încerca să comunice mai bine între ei.

Cu râs pe săturate, surprize și personaje pline de viață, comedia independentă „În pielea mea” intră în cinematografele din toată țara din 10 februarie.
Spectatorilor li s-a pregătit o surpriză pentru data de 12 februarie: o seară specială „Date Night” organizată în mai multe cinematografe din rețeaua Cinema City unde toți cei care cumpără un bilet la comedia „În pielea mea” vor primi un premiu garantat din partea Avon.
Până pe 23 februarie, toți spectatorii din țară care și-au cumpărat bilet la filmul „În pielea mea” se pot înscrie în cursa pentru un iPhone 17 Pro Max, încărcând dovada achiziției biletului la cinema în formularul dedicat concursului, premiul fiind oferit prin tragere la sorți pe 24 februarie.
După proiecțiile speciale din Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea, cu săli pline, multe aplauze, râsete și discuții îndelungate cu spectatorii curioși și încântați de poveste și de prestațiile actorilor, caravana „În pielea mea” continuă în mai multe orașe.
Pe 11 februarie va avea loc proiecția specială „În pielea mea” de la Cinema City din City Park Constanța, de la 18:30, unde regizorul Paul Decu și actrița Azaleea Necula, originari din Constanța și împrejurimi, vor prezenta filmul alături de colegii lor Ioana State, Alexandra Răduță și Gabriel Vatavu.
Cinema City Shopping City Galați invită spectatorii pe 12 februarie de la 18:30 la întâlnirea cu actrițele Ioana State și Azaleea Necula și regizorul Paul Decu.
Pe 13 februarie la ora 18:30, spectatorii din Iași sunt invitați la proiecția specială din Cinema City Iulius Mall, alături de regizorul Paul Decu și de actorii Gabriel Vatavu, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță.
De „Ziua Îndrăgostiților”, pe 14 februarie, în Cinema City Iulius Mall Suceava, de la 18:30, spectatorii sunt invitați la film alături de regizorul Paul Decu și de actorii Sergiu Costache, Vlad si Oana Gherman, Alexandra Răduță.
Cineplexx Băneasa Shopping City București găzduiește o proiecție specială în prezența întregii echipe pe 15 februarie, de la 17:30.
În Craiova, regizorul Paul Decu și actorii Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman vor ajunge la cinematograful Inspire VIP Electroputere Mall pe 16 februarie de la ora 18:00.
Actorii Vlad Gherman, Oana Gherman și Ioana Ginghină vin la întâlnirea cu publicul din Cinema City Vivo! Pitești pe 17 februarie, de la 18:30 și vor participa la o discuție după proiecție, alături de regizorul Paul Decu.
Caravana „În pielea mea” ajunge la Cinema City Shopping City Ploiești, pe 18 februarie, de la 18:30, la proiecția specială introdusă de regizorul Paul Decu, alături de actorii Ioana State, Vlad și Oana Gherman, Azaleea Necula și Gabriel Vatavu.
O comedie actuală și spumoasă, filmul „În pielea mea” este distribuit de T.R.I.B.E. Films.
TRAILER: https://bit.ly/InPieleaMea
Site oficial: inpieleamea.ro
Mai multe detalii, imagini de la filmări, fragmente din film, declarații din partea actorilor și informații despre concursuri sunt disponibile pe paginile social media ale filmului de Facebook, Instagram, TikTok.
Adrian Pădurețu semnează imaginea filmului. De sunet s-a ocupat Bogdan Ivanovici, de scenografie Anca Miron, iar de costume Francisca Vass.
„În Pielea Mea” este un film produs de: CB MOTION PICTURES.
Producător asociat: MAGNETIC MEDIA PRODUCTIONS
Producător: Claudiu Boboc
Producător executiv: Adela Mara
Manager producție: Iulia Cezara Roșu
Casting: ELEPHANT MEDIA
Realizat cu sprijinul:
Co-finanțatori: C&C HOUSE RESIDENCE, S&I BEST CORPORATION WEB DESIGN, CLIMA FREON
Sponsori: CLINICA RMN TINERETULUI; CLINICA IMAMED; OMV PETROM; MIKO BEAUTY PALACE; ȘERBAN & ASOCIAȚII; ESTEEM BODY SCULPT & SPA; PIZZERIA VOLARE; MERLIN’S; DOWNTOWN FITNESS MATEI BASARAB; THE COFFEE HOUSE; CLAUMAR PESCAR; UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI
Parteneri: AUTO ITALIA IMPEX SRL; KGM BUCUREȘTI – SMT PALLADY; RAZELM LUXURY RESORT – JURILOVCA; SCEMTOVICI & BENOWITZ GALLERY; CREATIVE AVOCADOS; ALCHEMICO.
Partener social: Asociația „România Zâmbește”.
Distribuitor: T.R.I.B.E. Films.
www.facebook.com/TribeFilms.ro – www.instagram.com/tribefilms.ro/
Partener media principal: VIRGIN RADIO ROMANIA
Parteneri media: CineFan, News.ro, Zile și Nopți, Cinemap, Revista FILM, Playtech, Happ.ro, Cinefilia, Daily Magazine, Filme-carti, MovieNews, The Movienator, Munteanu.
Eveniment
Ce spațiu minim ai nevoie pentru un pavilion cu masă de 8 persoane?
Un pavilion bine ales nu se simte ca un cort pus peste o masă, ci ca o cameră temporară în aer liber. Diferența dintre cele două se vede imediat în gesturi: cât de natural te ridici de pe scaun, dacă poți trece pe lângă cineva fără să îl obligi să se tragă, dacă farfuria se așază fără să atingi cotul vecinului și, poate cel mai important, dacă oamenii stau relaxați sau cu umerii strânși, ca într-un compartiment de tren.
Când pui o masă pentru opt persoane sub pavilion, nu cumperi doar un acoperiș, ci un anumit grad de confort, de circulație și de libertate.
Întrebarea despre spațiul minim pare simplă, dar răspunsul are două fețe. Una este strict geometrică: câți metri pătrați încape să „închidă” o masă cu opt scaune. Cealaltă ține de felul în care oamenii folosesc spațiul: cât loc au să se ridice, unde se pune o tavă, dacă intrarea rămâne liberă, dacă mai rămâne un colț pentru un cooler, o veioză sau pentru cineva care se retrage un minut de la masă.
Un spațiu minim adevărat nu este cel în care încape, la limită, mobilierul, ci cel în care se poate trăi o masă întreagă fără ca spațiul să te certe la fiecare mișcare.
De ce spațiul „minim” nu e o cifră fixă
Când vorbim despre opt persoane, există cel puțin trei variabile care mută serios ecuația. Prima este forma mesei: dreptunghiul consumă altfel spațiul decât o masă rotundă. A doua este tipul de scaune: un scaun lat, cu brațe, cere altă respirație decât un scaun subțire, de terasă. A treia variabilă este intenția.
O masă pentru o cină liniștită are nevoie de altă margine de siguranță decât o masă pentru o petrecere în care oamenii se ridică des, se salută, aduc farfurii, se apleacă după tacâmuri, trec cu tăvi.
În practică, „minimul” se calculează pornind de la două zone diferite. Prima zonă este zona de ședere, adică masa plus spațiul necesar scaunelor. A doua zonă este zona de circulație, adică spațiul în care te poți strecura în spatele cuiva care stă jos sau în care poți deschide o intrare fără să lovești marginea mesei.
Un reper simplu pentru confort
Pentru o ședere normală, un adult are nevoie de aproximativ 55–60 cm de lățime la masă. Asta înseamnă că o masă pentru opt persoane, dacă este dreptunghiulară, va ajunge frecvent în zona de 180–220 cm lungime, cu 85–100 cm lățime. Dacă este rotundă, diametrul tipic pentru opt persoane se duce în zona de 150–180 cm, în funcție de cât de lejer vrei să fie.
Scaunul, la rândul lui, are o adâncime de aproximativ 45–50 cm. Când cineva stă, scaunul nu rămâne lipit de masă, iar când se ridică, scaunul se trage înapoi. Aici se pierde, de obicei, spațiul care îi prinde pe oameni în pavilion: scaunele au nevoie de loc să se miște, iar pavilionul are nevoie de margine ca să nu te trezești cu pânza la spate sau cu un picior de structură exact în zona în care ar trebui să treacă un om.
Pentru un minim realist, merită să gândești așa: la dimensiunea mesei adaugi, pe fiecare latură pe care stau oameni, un spațiu de aproximativ 75–90 cm. În zona aceasta intră scaunul, mișcarea de a te așeza și un culoar îngust care permite trecerea atunci când e nevoie. Dacă vrei un confort bun, adaugi mai degrabă 100–110 cm pe laturi.
Calculul minim pentru o masă dreptunghiulară de 8 persoane
O configurație clasică pentru opt persoane este cu trei persoane pe fiecare latură lungă și câte una la capete. În această variantă, masa are adesea 200 cm lungime și 90 cm lățime, valori foarte comune în mobilierul de grădină. Dacă luăm această dimensiune ca reper, spațiul de ședere se calculează adăugând marginile de utilizare.
Pe laturile lungi, unde stau câte trei persoane, scaunele trebuie să aibă loc să fie trase și să rămână o minimă „fâșie” de trecere. Dacă adaugi aproximativ 85 cm pe fiecare parte, lățimea totală ocupată de masă cu zona de utilizare ajunge la 90 cm plus 85 cm plus 85 cm, adică aproximativ 260 cm.
Pe lungime, unde ai capete și laturi, tot trebuie să lași loc pentru scaun și un minim de acces. Dacă adaugi câte 85 cm la capete, lungimea totală devine aproximativ 200 cm plus 85 cm plus 85 cm, adică 370 cm.
Asta înseamnă că o amprentă de aproximativ 2,6 m pe 3,7 m poate fi considerată un minim funcțional pentru o masă de 8 persoane, în sensul că oamenii se pot așeza și se pot ridica fără să fie mereu la limită. În metri pătrați, vorbim de circa 9,6 m².
În realitate, pavilionul nu este o „cutie” perfectă, iar picioarele structurii, în special la modelele cu cadru, intră în colțuri și pot reduce unghiurile utile. De aceea, o amprentă calculată la milimetru devine frustrantă. Un pavilion cu dimensiuni standard apropiate de această amprentă este, de obicei, unul de 3 x 4,5 m. În el, masa dreptunghiulară de 200 x 90 încape cu un culoar acceptabil și cu posibilitatea de a orienta masa astfel încât intrarea să rămână logică.
De ce 3 x 3 m este, de regulă, prea strâmt pentru opt
Un pavilion de 3 x 3 m are o suprafață de 9 m². Pe hârtie pare aproape de cei 9,6 m² calculați mai sus. În practică, diferența dintre 3,0 m și 3,7 m pe direcția lungă este exact diferența dintre o masă care se folosește firesc și o masă în care oamenii se lovesc de margini.
Dacă pui o masă de 200 cm într-un spațiu de 300 cm, îți rămân 100 cm pentru ambele capete, adică 50 cm pe fiecare parte. În 50 cm nu intră un scaun normal tras înapoi. Intră, cel mult, un scaun împins aproape complet sub masă, iar persoana de la capăt va trebui să iasă „în diagonală”, cu scaunul ridicat sau cu masa împinsă.
Pe lățime, o masă de 90 cm într-un spațiu de 300 cm îți lasă 210 cm, adică 105 cm pe fiecare parte. Pare acceptabil, dar aici apare problema picioarelor pavilionului și a faptului că 3 x 3 m este adesea folosit cu intrări pe două laturi. Când deschizi un perete lateral sau ridici o ușă, fix în acel spațiu ar trebui să circule oamenii.
Se poate folosi 3 x 3 m pentru opt persoane, dar numai cu compromisuri clare. Masa trebuie să fie mai scurtă, în jur de 160–180 cm, scaunele trebuie să fie înguste, iar capetele mesei fie se evită, fie se rezolvă cu bănci, care împing zona de mișcare mai mult spre interior. Funcționează, dar nu este varianta pe care o alegi dacă vrei o masă care să dureze ore fără să simți că spațiul te împinge înapoi.
Calculul minim pentru o masă rotundă de 8 persoane
Masa rotundă are un avantaj social: oamenii se văd mai bine, conversația curge altfel, iar nimeni nu stă la „capăt” ca într-o masă de protocol. Din punct de vedere al spațiului, însă, un disc are nevoie de o „coroană” egală de jur împrejur. Dacă masa are 160 cm diametru, iar tu adaugi o margine de utilizare de 85–90 cm, ajungi la un diametru total de aproximativ 160 cm plus 180 cm, adică 340 cm.
Asta înseamnă că un pavilion pătrat de 3 x 3 m este, matematic, sub necesar, iar unul de 3,5 x 3,5 m ar fi mai aproape de un minim funcțional. În dimensiunile standard, un pavilion de 3 x 4,5 m permite o masă rotundă de 150–160 cm plasată astfel încât să rămână un culoar mai generos pe o parte, lucru foarte util pentru servire.
Aici mai apare o subtilitate: masa rotundă îți cere scaune distribuite uniform. Dacă pavilionul are picioare în colțuri, scaunele din diagonale ajung mai aproape de structură, iar oamenii simt, în spate, acea senzație că stau „lipiți” de marginea pavilionului. De aceea, pentru o masă rotundă de opt persoane, o amprentă de 3 x 4,5 m este, din nou, o alegere mai sigură decât 3 x 3 m.
Spațiul minim recomandat în funcție de scenariu
Dincolo de calcule, merită să alegi un răspuns care poate fi aplicat rapid în viața reală. Dacă obiectivul este să ai o masă de opt persoane cu scaune normale, care să permită intrare, ieșire și un minim de trecere, dimensiunea minimă utilă se învârte în jurul unei amprente de aproximativ 3 x 4,5 m. Aceasta nu este o cifră arbitrară, ci un fel de prag sub care apar fricțiuni repetate, iar peste care lucrurile devin firești.
Dacă vrei să păstrezi în pavilion și un spațiu pentru servire, un colț de depozitare temporară sau o mică zonă de relaxare, atunci dimensiunea se duce natural spre 3 x 6 m. Nu pentru că masa ar crește, ci pentru că evenimentul crește. O masă pentru opt oameni rareori înseamnă doar opt scaune și o masă. Înseamnă sticle, platouri, o persoană care se ridică des, un copil care se strecoară, o tavă care vine din bucătărie, o umbrelă de lumină seara. Spațiul suplimentar nu e lux, e fluiditate.
Când devine relevant un pavilion pliabil
Când spațiul este limitat sau când vrei flexibilitate, apare tentația de a alege un pavilion pliabil. Avantajul este clar: montaj rapid, transport ușor, posibilitatea de a-l muta în curte după soare și vânt.
Din perspectiva spațiului minim, însă, trebuie privit cu atenție un detaliu: pereții și cadrul unui pavilion pliabil au adesea puncte de întărire, îmbinări și picioare care intră în zona utilă. Asta nu înseamnă că este mai prost, ci că, la dimensiuni mici, fiecare centimetru contează.
Pentru o masă de opt persoane, un pavilion pliabil de 3 x 3 m rămâne, în majoritatea cazurilor, o soluție de compromis, bună pentru mese scurte, pentru o pauză de prânz sau pentru situații în care circulația în jurul mesei nu este esențială. Dacă vrei să stea opt persoane două, trei ore fără stres, un pliabil de 3 x 4,5 m sau de 3 x 6 m se potrivește mult mai bine cu realitatea corpului uman și a mișcărilor de la masă.
Detaliile care schimbă, pe tăcute, spațiul necesar
Nu doar dimensiunile de pe etichetă contează. Sunt câteva situații în care un pavilion aparent suficient devine insuficient.
Intrarea și axa de circulație
Oamenii intră, ies, trec cu farfurii. Dacă intrarea este pe latura scurtă a pavilionului și masa este așezată pe lungime, capătul mesei poate bloca intrarea sau o poate face incomodă. În mod practic, merită să ai o „axă” de circulație, o zonă care rămâne liberă. Într-un pavilion de 3 x 4,5 m, această axă se poate obține ușor prin plasarea mesei ușor decalat, astfel încât să ai pe o parte un culoar mai lat.
Într-un pavilion de 3 x 3 m, orice decalăre înseamnă că pe cealaltă parte nu mai rămâne loc nici pentru scaune, nici pentru mișcare. De aceea, 3 x 3 m forțează simetria, iar simetria, de multe ori, strică circulația.
Tipul de scaune
Scaunele cu brațe sunt comode, dar cer lățime. Un scaun de 60–65 cm lățime „mănâncă” spațiu la masă și la mișcare. Dacă pui opt astfel de scaune, masa trebuie să fie mai lungă sau oamenii se vor înghesui. În plus, când scaunul se trage înapoi, brațele se lovesc mai ușor de picioarele pavilionului sau de pereții laterali.
Scaunele înguste, de 45–50 cm, îți permit să reduci lățimea efectivă a zonei de ședere. Dacă urmărești un minim strict, scaunul este, uneori, mai important decât masa.
Băncile și soluțiile mixte
Băncile reduc un tip de spațiu și cresc altul. Reduc spațiul pentru tragerea individuală a scaunului, fiindcă banca se mișcă mai rar și, în general, se împinge sub masă. În schimb, banca cere loc pe lungime, iar oamenii se ridică mai greu din mijloc, dacă banca este plină. Pentru opt persoane, băncile pe laturile lungi și scaune la capete pot face posibil un pavilion mai mic, dar schimbă dinamica mesei. Este o alegere bună pentru familii, mai puțin bună pentru o masă formală.
Un exemplu concret de dimensionare, fără teorie inutilă
Să presupunem că ai o masă dreptunghiulară de 200 x 90 cm și scaune standard de terasă. Vrei ca oamenii să poată sta, iar cineva să poată trece măcar pe o parte cu o tavă. Alegi să lași, în jurul mesei, o margine de utilizare de aproximativ 90 cm pe laturi și 85 cm la capete. Spațiul ocupat devine, aproximativ, 370 x 270 cm.
Dacă pavilionul este de 3 x 4,5 m, ai 450 cm pe lungime. După ce pui cei 370 cm, îți rămân 80 cm. Poți distribui această diferență ca să creezi intrarea și un mic spațiu liber la celălalt capăt. Pe lățime, ai 300 cm.
După ce pui cei 270 cm, îți rămân 30 cm. Asta pare puțin, dar aici se vede de ce calculele trebuie citite cu realism. Cele 270 cm sunt o medie. Într-o seară obișnuită, scaunele nu sunt toate trase la maximum simultan. În plus, poți crea un culoar mai lat pe o parte și mai strâns pe cealaltă, iar oamenii vor folosi instinctiv partea mai lată.
Într-un pavilion de 3 x 3 m, aceeași masă îți lasă pe lungime doar 30 cm diferență, ceea ce înseamnă că, practic, capetele vor fi în tensiune permanentă. O masă se poate pune, dar evenimentul nu se așază.
Spațiul minim pe care îl simți ca minim, nu ca pedeapsă
Dacă ar fi să răspund cu o singură propoziție, fără să te oblig la calcule, aș spune așa: pentru o masă de 8 persoane, cu scaune normale și cu un minim de circulație, ai nevoie de un pavilion de cel puțin 3 x 4,5 m, adică de aproximativ 13,5 m², ca să poți folosi masa firesc. Sub acest prag, intri în zona în care fiecare detaliu trebuie micșorat, iar confortul devine un joc de compromisuri.
Apoi, dincolo de minim, apar situațiile în care spațiul suplimentar schimbă atmosfera. La 3 x 6 m, masa de opt devine doar o parte a scenei. Rămâne loc pentru servire, pentru o persoană care se plimbă, pentru o mică zonă de depozitare, pentru un colț de lumină. Oameni care, altfel, s-ar ridica și ar pleca după o oră, rămân, pentru că spațiul nu îi obosește.
Observații practice despre amplasare, care influențează spațiul util
Un pavilion montat pe iarbă moale se simte mai mic decât același pavilion montat pe o terasă dreaptă, fiindcă scaunele „intră” în sol, se mișcă greu și oamenii își adaptează poziția. În plus, dacă pavilionul este prins cu corzi sau greutăți, aceste ancoraje pot ocupa exact zonele pe unde vrei să treci. La dimensiuni minime, ancorarea devine, paradoxal, o problemă de spațiu, nu doar de siguranță.
De asemenea, trebuie luată în calcul și înălțimea laterală. Unele pavilioane au pereți care coboară în pantă sau au elemente textile care reduc, aproape psihologic, spațiul. O masă poate să încapă, dar dacă pânza atinge spatele cuiva, senzația de înghesuială apare imediat. Un pavilion cu pereți verticali sau cu margini ridicate păstrează zona de ședere mai liberă.
Un răspuns clar, adaptat realității
Când pui în balanță toate aceste elemente, spațiul minim util pentru un pavilion cu masă de 8 persoane se așază în jurul dimensiunii 3 x 4,5 m, cu mici variații în funcție de forma mesei și de tipul scaunelor. Dacă masa este rotundă și are diametru mare, ai nevoie de mai mult pe lățime. Dacă masa este dreptunghiulară și scaunele sunt înguste, poți coborî ușor, dar vei simți imediat limita.
Masa de opt oameni este o mică comunitate, chiar și pentru o seară. Spațiul în care o așezi decide dacă se simte ca o întâlnire caldă sau ca o negociere de coate. Un pavilion ales cu un minim realist nu îți promite perfecțiune, dar îți dă un lucru foarte prețios: gesturi care curg fără să fie corectate de fiecare dată de lipsa de loc.
-
acum 3 zileCITY PROTECT SECURITY accelerează expansiunea națională: noi parteneriate în retail, intrare în mall-uri și extindere în bricolaj
-
Afaceriacum 6 zileRomânii încep să calculeze corect: locuința „verde” nu mai e un moft, ci o investiție care se plătește singură
-
Uncategorizedacum 5 zileUn nou orizont terapeutic în diabetul de tip 2 la adolescenți: Semaglutida orală își confirmă eficacitatea superioară în studiile clinice
-
Uncategorizedacum 7 zileHONOR aduce experiența de gaming și tehnologie la East European Comic Con 2026
-
Afaceriacum 6 zileCONSTRUCȚIILE SUSTENABILE ȘI REZILIENȚA: BĂNCILE ȘI ASIGURATORII – PARTENERI CHEIE LA NIVEL GLOBAL
-
Uncategorizedacum 7 zile„IMAGINE UNIVERSE” – Sînziana Mircea & Friends: concert extraordinar la Sala Radio din București pe 5 mai
-
Afaceriacum 6 zileThe List Estates: Chiriile accelerează în 2026, în timp ce tranzacțiile de vânzare încetinesc pe fondul prudenței cumpărătorilor
-
Afaceriacum 3 zileSecuritatea site-ului tău la prima campanie de marketing masivă


