Eveniment
EXCLUSIV/ACTIVITATEA INFRACTIONALA A “UNELTEI” PROCURORULUI NEGULESCU MIRCEA, DIRECTOR “SUSPENDAT SI NU PREA”AL POLITIEI LOCALE PLOIESTI, CARMEN DANIELA GHEORGHE/CARDASIA AUTORITATILOR (II)
I.Când, la începutul lunii februarie 2010, comunitara GHEORGHE CARMEN DANIELA a fost demisă din funcţie de primarul de atunci, VOLOSEVICI ADRIAN, pentru mai multe ilegalităţi printre care şi faptul că îşi dădea singură prime lunare de 1.000 de lei, mulţi au crezut că, în realitate, măsura ar fi fost una politică ori vreo hachiţă personală a edilului.
Că nu a fost aşa, chiar duduia a ţinut să dovedească ulterior, prin fapte, reieşind că ea este penală 100%.
Astfel, la Câmpina, a făcut ce ştie cel mai bine: infracţiuni.
Horia Tiseanu, primarul Câmpinei, a fost pus sub urmărire penală de DNA Ploieşti la 27 septembrie 2016 pentru abuz în serviciu şi luare de mită. În acelaşi dosar cu nr. 34/P/2016, procurorii anticorupţie au mai dispus efectuarea urmăririi penale faţă de suspecţii Ecatrinescu Gheorghe, la data faptei director economic în cadrul Primăriei municipiului Câmpina, GHEORGHE CARMEN DANIELA, la data faptei director executiv la Poliţia Locală Câmpina şi Costin-Octavian Micu, reprezentant legal al unei societăţi comerciale, cu privire la săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu. S-a reţinut că, în cursul anului 2014, inculpatul Horia Tiseanu, primar al municipiului Câmpina, beneficiind de ajutorul celor trei suspecţi, a dispus achiziţionarea unei maşini marca Opel Insignia, în scopul folosirii personale şi exclusive, cu încălcarea dispoziţiilor legale. Autoturismul a fost cumpărat din fondurile alocate Poliţiei Locale Câmpina, unitate fără personalitate juridică aflată în subordinea primarului, deoarece, conform prevederilor legale, Primăria Câmpina nu avea dreptul de a achiziţiona autoturisme pentru folosinţa proprie. „Pentru a păstra o aparenţă de legalitate, au fost întocmite două facturi pentru cumpărarea autoturismului, ambele emise de societatea reprezentată de suspectul Micu Costin-Octavian, în valoare totală de 131.600,66 lei (79.802,20+51.798,46 lei), echivalent al sumei de 29.654 euro. Ulterior, documentele respective au fost înregistrate în contabilitatea instituţiei publice în conturi separate, cu consecinţa aparentei respectări a pragului valoric legal de 18.000 de euro, în contextul în care s-a considerat că o achiziţie în această limită ar fi fost legală (este de menţionat că potrivit O.U.G. 34/2009, cu completările ulterioare, instituţiilor publice li se interzisese la acea dată însuşi dreptul de a achiziţiona autoturisme)”. În acest fel, s-a prejudiciat bugetul local, fiind totodată creat un folos necuvenit atât pentru primar, prin utilizarea nelegală a autovehiculului, cât şi pentru societatea reprezentată de suspectul Micu Costin-Octavian, achiziţia făcându-se cu încălcarea dispoziţiilor legale.
Dar, cum ANDREI VOLOSEVICI făcea „una caldă, alta rece”, probabil alergat şi prins şi el prin „câmpul tactic” al SRI, după destituirea tantelei GHEORGHE l-a numit şef la Poliţia Comunitară Ploieşti pe tovarăşul DUŢĂ MARIUS, locotenent-colonel SRI, fost (un neica nimeni!) pe la Direcţia de Informaţii a SRI Buzău, dar „bazat” politic, care a scăpat hăţurile (că frâiele nu le-a putut ţine!) până în aprilie 2011.
I-a succedat Tănase Daniel, instituţia intrand într-o comă şi mai profundă de când a revenit GHEORGHE DANIELA CARMEN.
Nea Caisă ăsta de DUŢĂ , şi habarnist şi împins de la spate de interese „de partid şi de stat”, a făcut, împreună cu nişte salariaţi „de bine”, pe care nu i-a deranjat nimeni până în prezent, nişte găuri în bugetul instituţiei comunitarilor ploieşteni de neam de neamul lor de cioflingari nu vor putea să-l acopere: 8,5 miliarde ROL ! (3,60 mld. – din contractul cu SC BARBY ROUTE SRL Braşov pentru un soft „fantomă” pe care nici Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) nu l-a putut identifica şi 4,85 miliarde ROL stabiliţi de Curtea de Conturi a României.
Primul prejudiciu a fost observat de TOADER CRISTINEL după numirea sa în funcţia de director general, acesta constatând că, anterior mandatului lui, în anul 2011, la respectiva instituţie publică locală s-a derulat procedura pentru achiziţionarea unui soft care, conform semnalarii specialistilor STS, nu corespundea la niciun parametru standardelor de securitate, verificările complete efectuate conducând la concluzia că nu s-au respectat normele legale privind achiziţiile publice şi că, deci, şi plata contravalorii acestuia (cca. 3,6 mld. ROL) a fost integral nejustificată. Având in vedere conotaţiile penale care s-au conturat, a fost sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti, adresa Poliţiei Locale Ploieşti având nr. de iesire 6857 / 08.10.2013, înregistrată în aceeaşi zi la poz. 16 din Registrul procurorului de serviciu (s-a format dosarul, care zace şi astăzi la procuratură, cu nr. 11232/P/2014, procuror de caz Topală Bogdan). Tot procurorul Topala, omul lui Negulescu Mircea, personaj care substituie din bunurile confiscate la perchezitii? Ptiu drace….
De menţionat că plângerea penală îi viza pe numiţii: SC BARBY ROUTE SRL Braşov, STOICHICIU CEZAR DAN, IONESCU MARIANA, ECHIMESCU PAULA, actuala PITARIU (pentru această pagubă recompensată de primarul „YETI” zis şi „DOBI” cu funcţia de director general al Poliţiei Locale Ploieşti; la mai mare, să ne trăieşti!), BALACI CRISTIAN şi STEGARU IONELIA, şi a fost nelucrată / tergiversată la cererea, intervenţiile şi presiunile pseudo-procurorului NEGULESCU MIRCEA, zis „Zdreanţă, alias „Portocală, făcute asupra colegilor de la parchetul inferior în grad.
In fapt, dupa audierea in instanta a martorilor s-a stabilit ca, 
STOICHICIU CEZAR DAN NU are nicio vina si adevaratul faptuitor este actualul director „interimar” al Politiei Locale Ploiesti, Adrian Vaida, o alta „unealta” utilizata de procurorul Negulescu Mircea in diverse dosare penale pe post de denuntator mincinos (urmarit in prezent in mai multe cauze penale de DNA _ST Ploiesti, DIICOT –ST Ploiesti si Parchetul General, pentru marturie mincinoasa si inducerea organelor in eroare).
Al doilea prejudiciu a fost stabilit de Camera de Conturi Prahova (Decizia nr. 6/23.03.2011) şi Curtea de Conturi a României (Încheierea nr. VI 253/09.06.2011), confirmate şi rămase definitive prin Decizia nr. 1006/01.04.2015 a Curţii de Apel Ploieşti (care a respins recursul funcţionarilor publici care au creat prejudiciul şi a menţinut Decizia nr. 1373/23.04.2014 a Tribunalului Prahova, prin care li s-a respins acţiunea în anularea actelor administrativ-fiscale ale Curţii de Conturi), toate fiind acum şi irevocabile prin Decizia nr. 2035/15.07.2015 a Curţii de Apel Ploieşti, prin care li s-a respins funcţionarilor publici contestaţia în anulare.
În întreg acest context, domnişoara director general GHEORGHE CARMEN DANIELA:
– A blocat orice demers legal şi firesc de recuperare a imensului prejudiciu de 8,5 miliarde ROL;
– A insistat, în continuare, cu reînfiinţarea, fără bază legală, a structurii speciale de „Poliţie călare” (i-or plăcea caii!) şi a menţinu, tot fără temei legal, pe cea de „Intervenţie Rapidă”, care – în trecut, conform Deciziei nr. 6 / 23.03.2011 a Curţii de Conturi – Camera de Conturi Prahova – , a creat un prejudiciu de 2, 17 mld. ROL, numai potcoavele costând 55.052.530 ROL!
– S-a înconjurat – susţinută de fătălăul nostru de primar, DOBRE ADRIAN, de DRĂGĂNESCU EMIL, omul său de casă, ajuns subprefect de Prahova din postul de şef al Direcţiei de Pază a Consiliului Judeţean Prahova şi de ministreasa GRAŢIELA GAVRILESCU, acum şi vicepremier – de o camarilă toxică (VAIDA, ECHIMESCU, frustratele de la Juridic, ŢURLOIU RALUCA, fina lui „Portocală” etc.) ŞI A BIRJĂRIT INSTITUŢIA FĂRĂ CA Primăria, DNA, Poliţia şi alte „organe” să o întrebe măcar dacă se simte bine, PANA IN PREZENT!
- Directorul general al Politiei Locale Ploiesti, GHEORGHE CARMEN DANIELA a fost trmis in judecata pentru fapte de serviciu / coruptie (prevazute de art. 54, lit. h din Legea nr. 199/1999) de DNA – S. T. Ploiesti la data de 04.12.2017, dosar nr. 8723/105/2017 al Tribunalului Prahova, PENTRU FAPTE SAVARSITE LA POLITIA LOCALA CAMPINA DUPA CE A FOST DATA AFARA IN 2010 DE ANDREI VOLOSEVICI DE LA POLITIA LOCALA PLOIESTI.
Pe data de 04.12.2017, primarul Adrian Dobre a declarat public ca a emis dispozitia de suspendare a raporturilor de munca cu acest director.
Situatie “bizara”!
Stiam ca la Serviciului de Resurse Umane, Juridic, Contracte, Proceduri din cadrul Politiei Locale Ploiesti razbate si o doza de diletantism si o cvasi-indiferenta , neimplicare, in activitatea cotidiana si de interpretare a legii dupa bunul plac (de unde sa cunoasca astia legea daca au ajuns pe posturi prin frauda?), dar sa fim sinceri nu ne asteptam totusi la un asemenea nivel de diletanism.
Sa reluam metodic datele esentiale:
Carmen Gheorghe, la parada de 1 Decembrie 2017, sprintena si zglobie
La data de 1 decembrie, directorul general Carmen Gheorghe participa la parada dedicata acestei zile.
La data de 04.12.2017, deci peste exact trei zile de cand directorul general al Politiei Locale Ploiesti zburda cu nonsalanta la parada, DNA ST Ploiesti trimite rechizitoriul in instanta si primarul Adrian Dobre anunta ca a semnat dispozitia de suspendare.
De aici incepe “sarabanda” ilegalitatilor si “cardasia” autoritatilor, aspecte ce sunt cercetate in prezent de organele de cercetare penala.
Astfel, directorul general al Politiei Locale Ploiesti a intrat brusc in concediu pentru incapacitate temporara de munca, exact din data de 04.12.2019.
In aceeasi data (04.12.2017) a fost emisa Dispozitia primarului municipiului Ploiesti cu nr 24446 privind suspendarea raportului de serviciu.
Cardasia autoritatilor si falsurile ce sunt investigate de organele de cercetare penala
Concediul medical depus de directorul general al Politiei Locale Ploiesti cu nr 0517451 a fost emis ilegal la data de 08.12.2017, cuprinzand exact data de 04.12.2017 ca data de pornire a bolii inchipuite.
Ramane o intrebare care trebuie lamurita de cei de la DNA ST Ploiesti. De ce din data de 04.12.2017 (luni) pana in data de 08.12.2017 cand a fost adus certificatul medical suspect si retroactiv nu s-a aplicat dispozitia primarului de suspendare? Se stia ca directorul general va aduce un certificate medical retroactiv?
Mai mult, directorul general Carmen Gheorghe a “beneficiat” cateva luni de zile de prelungiri ale concediului medical (maximul prevazut de lege pentru pensionare), in mod suspect, prejudiciind bugetul institutiei si bugetul local cu contravaloarea salariului obtinut pentru boli inchipuite si normele de hrana pe care aceasta le-a primit (certificat medical nr 0517451/08/12/2017; certificat medical nr 3286650/15.12.2017; certificat medical nr 1162753/19.12.2017; certificat medical nr1434088/22.12.2017; certificat medical nr 143089/22.12.2017; certificat medical nr 2568544/05.01.2018; certificat medical nr 0648534/18.01.2018; certificat medical nr 0648535; certificat medical nr 126826; certificat medical nr 1296901; certificat medical nr296924; certificat medical nr 126925; certificat medical nr 4018683, etc).
Nu de neglijat este faptul ca, directorul general bolnav sus mentionat a efectuat tratamente la greu, plimbandu-se cu masina si/sau la salile de sport, doar avea asigurat salariul din bugetul local. Nu?
Mentionam ca directorul „suspendat” in cauza este urmarit penal in mai multe cauze penale, inclusiv de Parchetul General alaturi de procurorul Negulescu Mircea pentru inducerea in eroare a organelor de cercetare penala, marturie mincionasa, etc fiind „unealta” procurorului utilizata in diverse cauze penale, inclusiv pentru interceptari ambientale ilegale.
Totodata, Carmen Gheorghe este anchetata in prezent de DNA ST Ploiesti alaturi de directorul actual interimar al Politiei Locale Ploiesti pentru utilizarea autoturismenlor institutiei in interes personal si pentru alte fapte de coruptie, conform dezvaluirilor ziarului Incomod de zilele trecute. Noi aduagamn ca este anchetata, inclusiv pentru cursurile de formare profesionala aranjate cu prietena sa, Felicia Albu.
III.
O schemă de fraudare a bugetului public de la acest pct. 4, a fost aplicată de numita ALBU FELICIA ISABEL in cooperare cu Carmen Gheorghe şi la Poliţia Locală Ploieşti, dar din poziţia de prestator de astfel de servicii de pregătire/formare profesională angajată / reprezentantă la ASOCIATIA PENTRU SPRIJIN SI TRAINING RESURSE UMANE (A.S.T.R.U.) şi ASOCIATIA „SANSE LA UN VIITOR MAI BUN”.
Cauza se află pe rolul DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti şi face obiectul dosarului nr. 255/P/2015, cauza care a fosta TRANSEFERATA la DNA CENTRAL la sfarsitul saptaminii acesteia:
Carmen Daniela Gheorghe este anchetata in acest caz, pentru savarsirea urmatoarelor infractiuni de coruptie – luare si dare de mita (art. 289 si 290 Cod penal) si de serviciu – abuz in serviciu (art. 297 cod penal) in activitatea de achizitii publice din POLITIA LOCALA PLOIESTI din subordinea CONSILIULUI LOCAL PLOIESTI, alaturi de alti functionari publici cu functii de conducere sau, dupa caz, de executie ai acestei institutii din cadrul administratiei publice locale.
Astfel:
- Prin REFERATUL DE NECESITATE nr. 1098 / 30.06.2015, semnat indescifrabil pentru sef Serviciu resurse umane, juridic, contracte, proceduri, s-a solicitat si obtinut aprobarea pentru efectuarea de catre 31 cursanti, in perioada iulie – august 2015 (cu mentiunea „conform anexelor”) a “unor programe de formare profesionala/perfectionare, destinate dezvoltarii competentei si aptitudinilor necesare cresterii calitatii rezultatelor obtinute in exercitarea atributiilor”, costul estimativ fiind de 000,00 lei.
Semnatura apartine numitei MANOLACHE ROXANA, consilier juridic in cadrul serviciului sus amintit, iar aprobarea a fost data de GHEORGHE CARMEN DANIELA, director general al Politiei Locale Ploiesti.
Sintagma „conform anexelor” face trimitere la 3 (trei) coli format A4, nedatate, nesemnate, in care, tabelar, sunt nominalizati nu numai cursantii propusi, dar si, deja, elemente care nu puteau fi cunoscute in acea faza, respectiv:
- – perioadele concrete, efective de desfasurare;
- – locatia / hotelurile in care urma sa aiba loc fiecare curs („RIO” – Jupiter, „RALUCA” – Venus, „LIDO” – Mamaia), toate identice ofertei care va fi fost declarata castigatoare – celei a Asociatiei „Sanse la un viitor mai bun ”.
- A doua zi, pe 07.2015, s-au inregistrat la secretariatul Politiei Locale Ploiesti doua oferte:
– cea cu nr. 1647/01.07.2015 a ASOCIATIEI „SANSE LA UN VIITOR MAI BUN” semnata de numitii ALBU ANDREI – presedinte Consiliu Director si ALBU FELICIA ISABEL – persoana de contact cu telefon 0724(******), oferta care indica exact hotelurile din anexele la REFERATUL DE NECESITATE;
– cea cu nr. 1648/01.07.2015 a ASOCIATIEI PENTRU SPRIJIN SI TRAINING RESURSE UMANE (A.S.T.R.U.), care nu are mentionate datele de identificare[2], semnata de LAZAR VALENTIN – presedinte si aceeasi ALBU FELICIA ISABEL – persoana de contact cu telefon 0724(******) (care ofera locatii in Eforie Nord – hotel „IBIZA”, Saturn – hotel „CERNA” si Cap Aurora – hotel „MAJESTIC”);
Se sustine ca ar mai fi fost depusa si o a treia oferta, a „HARRISON CONSULTING” SRL, inregistrata la nr. 1646/01.07.2015, dar care nu a fost transmisa de respectiva entitate, nu este semnata si nici datata, nu are adresa de insotire, ci a fost listata de una din persoanele implicate din Politia Locala Ploiesti (probabil de Manolache Roxana, deoarece facturile privind contravaloarea serviciilor efectuate de firma castigatoare le-a adus personal la secretarit pentru a fi inregistrate, locatie in care a mentionat ca „le-a primit prin posta, la adresa de domiciliu”), din internet, pentru a se intruni, formal, numarul minim de trei oferte. De altfel, aceasta asa-zisa oferta nu este dedicata, documentatia listata fiind, de fapt, o prezentare generala exhaustiva a firmei, cu toate tipurile de cursuri pe care le ofera, niciunul pe profil „ordine publica, paza si control la institutiile publice locale”. Este foarte posibil ca „HARRISON CONSULTING” nici sa nu cunoasca ca a participat la o astfel de procedura de achizitie publica.
- In aceeasi zi cu primirea „ofertelor”, 07.2015, a avut loc la sediul Politiei locale Ploiesti sedinta de lucru a Comisiei de analiza a oportunitatii incheierii contractelor de achizitii publice stabilita prin Decizia nr. 91/05.06.2015, care s-a intrunit in urmatoarea componenta:
Presedinte
Teodorescu Florin – sef Birou comercial;
Membri:
– Manolache Roxana – consilier juridic in cadrul Serviciului resurse umane, juridic, contracte, proceduri;
– Constantinescu Camelia – politist local in cadrul Biroului protectia mediului;
– Tatu loredana – politist local in cadrul Biroului disciplina in constructii si afisaj stradal;
– Dumitrescu Lavinia – sef Birou relatii cu publicul, comunicare si managementul calitatii;
– Popa Mihail – armurier in cadrul Biroului administrativ, logistica si sanatate si securitate a muncii;
– Buligescu George – sef Birou ordine publica I;
– Soare Mihaela – consilier in cadrul Biroului financiar – contabilitate;
– Francu Melania – politist local in cadrul Serviciului Disciplina in constructii, afisaj stradal si protectia mediului;
Secretar:
– Zafiu Mihaela – consilier juridic in cadrul Serviciului resurse umane, juridic, contracte, proceduri.
Comisia a stabilit ca oferta cea mai avantajoasa este cea prezentata de Asociatia „Sanse la un viitor mai bun” inregistrata cu nr. 1647/01.07.2015.
- Locatiile din oferta declarata castigatoare pe 01.07.2015 erau cunoscute din 30.06.2015, data intocmirii si aprobarii REFERATULUI DE NECESITATE si a ANEXELOR la acesta.
- Sub aspectul infractiunii de luare de mita:
Directorul general GHEORGHE CARMEN DANIELA a primit din partea ASOCIATIEI „SANSE LA UN VIITOR MAI BUN”, pentru sine, fiica sa si prietenul acesteia (3 persoane), foloase necuvenite materializate intr-un sejur complet (cazare in camere single si una dubla pentru 7 nopti / 8 zile) in perioada 12 – 19.08.2015, la hotelul „LIDO” din Mamaia.
Valoarea foloaselor, conform ofertei, a fost de 8295 lei (3 x 2765), la care se adauga contravaloarea meselor (3 persoane x 3 mese/zi x 8 zile).
- Secretara Comisiei, ZAFIU MIHAELA – consilier juridic in cadrul Serviciului resurse umane, juridic, contracte, proceduri, a fost recompensata cu un sejur gratuit pe Litoral, intr-una din locatiile unde au fost organizate aceste cursuri.
- Liderul uneia din organizatiile sindicale constituita la nivelul Politiei Locale Ploiesti, FANAREANU DRAGOS (sef Birou ordine publica II) a beneficiat – pentru a nu denunta frauda – tot de un sejur, in aceleasi conditii.
- Diferit de caracterul fraudulos al intregii proceduri de achizitie publica, inteleg sa evidentiez si totala lipsa de utilitate / eficienta a acestor asa-numite „cursuri de perfectionare profesionala”, prin ducerea acestora in derizoriu.
Astfel, printr-o adresa (probabil transmisa prin e-mail), ALBU FELICIA ISABEL (care indica calitatea de „coordonator formare”) aduce la cunostinta conducerii Politiei Locale Ploiesti ca hotelul „RALUCA” din statiunea Venus nu ofera conditii corespunzatoare de cazare si masa, motiv pentru care cursurile din perioada 26.07 – 02.08.2015 au fost relocate la hotelul „DELTA” din Jupiter care – pentru buna desfasurare a cursurilor de perfectionare profesionala pe profil ordine publica si paza / control obiective – a oferit:
►la restaurant – ambianta romantica, momente comice, muzica (canzonete italiene, chansonete frantuzesti de pe malurile Senei), dans, magie, animatori si o atmosfera intima, teatru pentru copii cu eroi din basme si desene animate;
►pe plaja – amenajari speciale pentru mamici, tatici si bunici;
►in Parcul Copiilor „Baby Land” – tobogane, plase elastice, curse cu obstacole, iar ca invitati speciali in fiecare seara tematic pe Batman, Spiderman, zana Ariel, pirati si indieni.
In fapt, intreaga suma a fost cheltuita din bani publici pentru cate un concediu pe Litoral in vara anului 2015 al unor angajati anume selectionati (peste 31, la care se aduga persoane din afara institutiei), petrecut sub pretextul participarii la cursuri de perfectionare profesionala, servicii care nu s-au prestat in realitate.
De mentionat ca s-au incalcat cu stiinta si rea-credinta prevederile OUG nr. 34/2006, cu modificarile si completarile ulterioare privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.
S-a creat aparenta de legalitate a procedurii simplificate de cerere de oferte reglementata de art. 124 si urm., coroborat cu art. 19, toate din OUG nr. 34/2006, deoarece:
– doua oferte apartin, practic, unor entitati aflate in intelegere si conduse de aceleasi persoane;
– a treia oferta nu a existat de fapt;
– intreaga procedura s-a derulat in doua zile: 30.06.2015 si 01.07.2015, castigatoarea fiind deja cunoscuta dinainte;
– serviciile de formare / perfectionare profesionala nu s-au prestat, intocmindu-se documente fictive care ar atesta efectuarea cursurilor.
Pentru conturarea si mai clara a laturii subiective a infractiunilor precum si a tuturor imprejurarilor comiterii acestora, GHEORGHE CARMEN DANIELA, fosta MUSAT, actualul director general al Politiei Locale Ploiesti „suspendat si nu prea”, a detinut, in perioada mandatelor fostului primar PSD al Municipiului Ploiesti, Calota Emil (2000-2008), functiile de sef Serviciu Control si, apoi, de director al Directiei Control si Relatii Publice a Primariei Ploiesti. ALBU FELICIA ISABEL i-a fost subordonata, fiind incadrata, in aceeasi perioada, pe functia de referent la Serviciul control si libera practica din structura directiei susmentionate.
Avand atatea activitati infractionale la activ, procurorului periculos Negulescu Mircea nu i-a fost greu sa o transforme pe „madam” intr-o unealta pe care a utilizat-o in fabricarea de probe, in inregistrari ambientale ilegale, in incitarea de marturii mincinoase pentru fabricarea dosarelor catre „fetisurile” acestui procuror dezaxat.
Una dintre tintele si „fetisurile” procurorului periculos Negulescu Mircea a fost Toader Crsitinel, director general al Politiai Locale Ploiesti la aceea data.
Astfel, procurorul Negulescu Mircea a folosit-o pe infractoarea Carmen Daniela Ggeorghe in schimbul protectiei cerectarii in dosarele sus mentionate la fabricarea de probe si inregistrarea ambentala ilegala a lui Cristinel Toader:
Va vom dezvalui adevaratul motiv pentru care GHEORGHE CARMEN DANIELA a fost protejata de procurorul „ZDREANTA” si, in continuare, de procurorul sef ONEA GABRIEL LUCIAN in cel putin trei dosare (cel disjuns din nr. 34/P/2016 al primarului Campinei, Horia Tiseanu, nr. 255/P/2015 si inca unul, al carui numar ne scapa pe moment, dar aproape ca nici nu mai are importanta. In fapt, este actualul dosar penal in care a fost audiata saptamana trecuta pentru utilizarea autoturismelor Politiei Locale Ploiesti in interes personal dar si pentru cursurile profesionale sus mentionate).
Este vorba despre o catastrofala inregistrare ambientala (sub aspect calitativ si al rezultatului final) dispusa prin Ordonanta de „maestrul de ceremonii” NEGULESCU MIRCEA, in perioada cand functiona (cu rateuri, deja), la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, ulterior detasat ca tanara speranta la Serviciul Teritorial Ploiesti al DNA.
Punandu-i-se rau pata pe TOADER CRISTINEL, director general al Politiei Locale Ploiesti pana pe 27.04. 2015 (primul motiv, cronologic, pentru ca nu a cedat presiunilor facute de „PORTOCALA” pentru ca fina sa, ŢURLOIU RALUCA, sa castige un concurs de ocupare a unei functii de sef birou, pentru celelalte recomandandu-va sa cautati in arhiva ziarului pentru ca le gasiti expuse ordonat si detaliat), NEGULESCU MIRCEA a pornit o cruciada a prostiei impotriva acestuia.
Am scris si noi si multi alti confrati de breasla, de peste un doi ani de zile, despre inimaginabilele abuzuri si ilegalitati procesual penale, precum si de gafele monumentale in relationarea profesionala si institutional, facute de aceasta rusine de magistrate, incat am crezut, la un moment dat, ca s-au cam epuizat ticluirile de probe si de cercetare abuziva comise.
Dar, Don’t say it’s over!
Am intrat in posesia unei inregistrari audio si a transcriptului depuse de DNA Ploiesti in ds. nr. 190/P/2015 (fost nr. 636/P/2015 la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti), cauza care, acum, se afla pe rolul instantei judecatoresti.
Nu este treaba noastra, ca jurnalisti, sa stabilim, intr-o cauza penala aflata pe rolul unei instante, legalitatea unei supravegheri tehnice, competenta si motivele celui care a dispus-o, ori daca activitatea a fost consemnata de procuror in cele doua categorii de procese verbale (prevazute de art. 143 alin. (1) din NCPP, respectiv art. 143 alin. (4) din NCPP), si nici daca exista certificare de autenticitate.
Aceasta nu inseamna, insa, ca avem vreo interdictie in a semnala unele aspecte care ni se par (cu indicii temeinice, si nu cu vrajeala aia de „suspiciune rezonabila”) nelalocul lor din punct de vedere profesional si moral si, daca vreti, chiar contra firii.
Noi am mai scris cu argumente despre diletantismul unor procurori si pozitia lor perfect paralela cu procedura penala si drepturile omului. In speta de fata avem, insa, si un rebut al celor de la „Tehnicul” DNA (da, Doamne, sa nu fie al SRI !, ca s-ar descalifica iremediabil).
Pentru a ne intelege ce dorim sa exprimam exact pe fondul problemei pe care o devoalam, va facem o extrem de succinta introducere / punere in tema cum devine „chestia” cu aceasta metoda speciala de supraveghere tehnica, anume înregistrările ambientale. Indiferent dacă sunt făcute cu “softuri proprietar”, care înregistrează imagini și sunete în “ format proprietar” sau cu tehnică digitală, ele ridica problema existenței, cunoașterii și respectării Procedurilor Operaționale Standard (SOPs) cu respectiva aparatură, pentru a fi posibilă verificarea respectării acelor proceduri.
În activitatea practică, organele judiciare utilizează operațiunea de înmânare și montare a aparaturii de înregistrare ambientală unui /pe un subiect, ocazie cu care, în mod firesc, are loc o instruire a respectivului subiect cu privire la tehnica folosirii acelui aparat. Presupunand existența unor proceduri operaționale standard, este logic si firesc sa se întocmeasca documente scrise între organul judiciar ori lucrătorul desemnat cu aducerea la îndeplinire a acelei operațiuni și subiectul care primește sau pe care este montat aparatul / echipamentul.
(Daca sunteti curiosi, puteti accesa http://microfonspion.ro/mini-microfoane-spion- )
La dosarele penale în care s–a folosit o astfel de tehnică specială nu au fost depuse niciodată asemenea documente, după cum nu s–a relevat nici existența unor proceduri standard aplicate, pentru ca, în situația în care proba obținută în această manieră este contestată din diferite motive, să poată fi verificată, cel puțin sub aspectul respectării propriilor proceduri instituite de către organul judiciar care le pune în executare.
Nici in dosarul instrumentat patimas si haotic de NEGULESCU, la care facem referire, nu le-am gasit, dar aceasta este o alta mare problema pe care trebuie sa o lamureasca instanta si partile din procesul penal.
Suculenta pentru noi, ca ziaristi, este gaselnita lui „PORTOCALA”, respectiv persoana careia i-a incredintat echipamentul tehnic de interceptare. Astfel, pe cale de exceptie de la regula (care cere obtinerea mandatului de la judecatorul de drepturi si libertati), „periculosul” NEGULESCU isi da singur, „sa moara mama”, autorizatie pentru ICA pe 48 de ore, invocand art. 141 NCPP.
Si, acum, vine faza delicioasa a actiunii vajnicului procuror.
Pe cine credeti ca a blindat-o cu „tehnica” pentru a realiza interceptarea si inregistrarea convorbirilor ambientale ale inculpatului TOADER CRISTINEL? Pe „specialista” GHEORGHE CARMEN DANIELA, succesoarea acestuia in functia de director general al Politiei Locale Ploiesti (numire facuta de primarul nostru, ADRIAN DOBRE, intr-un nefericit moment de „lancezeala a mintii”).
Nu stim cu ce echipament a fost dotata doamna “Comandant” si nici nu ne intereseaza, nici daca a fost cel potrivit conditiilor concrete de utilizare din teren (un restaurant) si nici, finalmente, ce instructaj i-o fi facut ofiterul care i l-a inmanat, ca nu sta in preocuparile noastre. Stim, insa, ca din punct de vedere al valorii probatorii a fost un cvasi-fiasco, NEGULESCU incapatanandu-se sa lase materialul la dosar (probabil spre deliciul instantei de judecata, considerand ca merita si judecatorii – care judeca 100 de cauze pe zi – sa-si mai descreteasca si ei fruntile).
Asadar, pana si noi ne dam seama ca operatiunea de supraveghere tehnica speciala nu contine absolut nimic probator in raport cu acuzatiile aduse lui TOADER prin rechizitoriul intocmit in dosarul nr. 190/P/2015 (ci, dimpotriva, poate fi folosita cu success in aparare), va lasam acum sa aflati, fix din gurita doamnei GHEORGHE, care este starea reala de lucruri la Politia Locala Ploiesti, despre care noi tot scriem de ni s-au tocit tastele si ni s-au epuizat celelalte consumabile, si tot nu ne-ati crezut.
Voilà:
Pe 09.06.2015, madam CARMEN il convoaca pe TOADER CRISTINEL pentru un tête-à-tête intr-un restaurant, conform instructajului, venind la intalnire la ora 18,00 cu firele si microfonul spion cine stie pe unde bagate, pentru ca, de 127 de ori, autorul redarii consemneaza in dreptul lui TOADER CRISTINEL – “NEINTELIGIBIL”. Meserie te halesc!! Vreo 107 „NEINTELIGIBIL” apare si pe la doamna director general, asa ca va dati seama ce dialog a rezultat la redare!!
Cum este si firesc (tehnic vorbind), cuvintele interlocutoarei – “scula” a DNA Ploiesti, GHEORGHE DANIELA CARMEN, se inteleg mai bine, fiind mai aproape de receptor.
Si ce povesteste dansa, despre balamucul gasit in superba institutie pe care cam fara onoare o conduce?
„Sunt niste telenovele prin curte … ma ia durerea de cap … trebuie sa stam de vorba, e randul tau! Sa te vad”.
Apoi, GHEORGHE CARMEN il informeaza pe TOADER ca directorul general adjunct, VAIDA ADRIAN, pe care il vede ca „pe un papagal prost”, care „nu stie nimic” si “ Beat mort! are un comportament si un tupeu de nu poti sa-ti imaginezi! Deci, toata lumea a ramas masca.” Oamenii lui Toader “sunt in pericol” (fiind, probabil, vizati si ei de ancheta). „Eu m-am ingrasat 4 kile de cand sunt aici … De nervi, de stres, mananc…Deci am ajuns de sunt ca ala, ba, na o bomboana, ba … Intr-un hal haotic” si, intr-un context similar, mai departe „Deci, eu, Cristi … Deci eu nu mai …. M-au tampit!”
GHEORGHE CARMEN afirma ca VAIDA nu spune despre ce a relatat procurorului de caz, la care a fost chemat de vreo 2-3 ori, dar a precizat ca “iti trage un denunt… ca l-ai amenintat, terorizat … ca-l lasi fara servici. L-a chemat pe STOICHICIU … pe doamna MOCANU
A mai tinut sa precizeze ca ancheta penala este abuziva, VAIDA afirmand in fata ei ca „martorii au fost amenintati de … toti martorii care au fost in dosar” iar ea, acum, se „lupta cu toti agaricii astia, care ii vezi pe fete ca sunt tradatori, ca mint si cand respira”!
Suntem ferm convinsi ca aveti si dv. abilitatea de a extrage cateva concluzii, dar nu putem rata ocazia sa expunem si noi cateva proprii:
- Solutionarea celor 3-4 dosare penale in care doamna GHEORGHE DANIELA CARMEN apare ca fiind faptuitoare, este tergiversata (cel putin doua avand mai mult de un an vechime) deoarece dansa „a sprijinit organele judiciare”. Reamintim ca o astfel de imprejurare nu este o cauza de impunitate penala pentru faptele proprii. Asteptam cu interes ca CSM si IJ sa se sesizeze din oficiu fata de situatia extrem de jenanta creata la Serviciul Teritorial Ploiesti al DNA. Oricum, in doamna Kovesi nu mai avem nicio speranta: in „turnul sau de fildes” de la Bucuresti, continua sa creada ca aceasta unitate de parchet este de elita!
- Articolele noastre de pana in prezent, care dezvaluie in mod intemeiat critic haosul, impostura si marasmul Politiei Locale Ploiesti, primesc o nesperata confirmare prin chiar vocea autorizata a propriului director general.
- Ne ingrijoreaza (o spunem sincer, nu suntem malitiosi!) nivelul de diletantism la care s-a ajuns in efectuarea unor anchete penale in care sunt in joc viata, sanatatea, libertatea si cariera unor oameni.
Dar, vorba unei doamne ministrese de Justitie, Raluca Prună: Discuţia despre drepturi e un lux teoretic !
I. In dosarul nr 8519/105/2015 de pe rolul Tribunalului Prahova incep sa se obtina date care confirma in totalitate dezvaluirile noastre privind implicarea procurorului Negulescu Mircea si al directorului general al Politiei Locale Ploiesti, Carmen Gheorghe, in fabricarea de probe si influentarea martorilor (prin presiuni) in scopul inlaturarii si condamnarii fostului director al acestei institutii, Toader Cristinel.
Astfel, in sedinta din data de 18.06.2918, acest mecanism a fost devoalat.
Reamintim cititorilor ca, denuntatorii mincinosi Adrian Vaida (director general adjunct (“interimar”) al Politiei Locale Ploiesti, Mocanu Gabriela Isabela (sefa Oficiului Juridic) si secretara “jucausa” a institutiei, Vasilescu Gabriel, sunt urmariti penal de Parchetul General pentru savarsirea infractiunilor de inducere in eroare a organelor judiciare, marturie mincinoasa, instigare la inducerea in eroare a organelor judiciare, instigare la marturie mincinoasa, fapte prevazute si pedepsite de art 268 aln 2, art 273 alin 1, art 47 raportat la art 268 si art 47 raportat la art 273 Cod Penal, ca urmare a declinarii dosarului penal nr.8622/P/2016 de la Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti catre aceasta institutie.
La audierea in fata completului de judecata a martorului Stegaru Ionela, fost angajat al Politiei Locale Ploiesti au reiesit urmatoarele:
Intrebare Presedinte Complet: Va mentineti declaratiile date in faza de urmarire penala, ele corespund adevarului?
Raspuns martor Stegaru Ionela:…”Mentionez ca, desi am precizat ca nu cunosc aspect relevante cu privire la activitatea desfasurata de fostul director general Toader, am fost citata in calitate de martor, iar cu ocazia consemnarii declaratiei mele, consider ca au fost inserate si aspect pe care eu nu le-am declarat si care denaturau sensul celor declarate de mine. Nu am citit personal declaratia consemnata, ci mi-a fost citita de catre un politest, iar eu am semnat deoarece eram speriata. Cu ocazia audierii, procurorul Negulescu mi-a spus ca si in ipoteza in care in declaratia mea vor fi inserate lucruri neconforme cu realitatea, acest aspect va functiona in favoarea mea, pentru ca va face astfel incat sa fiu reangajata in cadrul Politiei Locale …”
Intrebare avocat inculpate Toader: – Cum a fost citata martora la DNA?
Raspuns martor Stegaru Ionela: – Am fost apalata telephonic de directorul de la aceea vreme a Politiei Locale si chemata in biroul acesteia, unde se mai aflau 2-3 persoane pe care nu le cunosteam si mi s-a solicitat sa merg la sediul DNA pentru a purta niste discutii referitoare la actrivitatea fostului director Toader Cristinel. Desi am mentionat ca, fiind plecata din 2013 din institutie, nu pot furniza declaratii deoarece nu cunosc aspect despre activitatea numitului Toader C., mi s-a spus ca trebuie sa merg sa dau declaratie. Procurorul Negulescu Mirceami-a spus ca fostul director mi-a facut mult rau si prin urmare trebuie sa procedez si eu in mod similar.
Intrebare avocat inculpate Toader: Unde a fost audiata martora in faza de urmarire?
Raspuns martora Stegaru Ionela:
Am fost audiata la sediul DNA, dar nu de catre procurorul Negulescu, ci de catre un lucrator de politie. Pe parcursul audierii, in birou a intrat de cateva ori procurorul Negulescu, care a manevrat in mod ostentativ pistolul pe care il avea asupra sa…”!!!
In acest dosar s-a pus o intrebare “cheie” ce are legatura cu dosarul penal nr 1525/281/2017 aflat pe rolul Judecatoriei Ploiesti, dosar penal prin care Carmen Gheorghe si Adrian Vaida i-au inscenat un prejudiciu lui Cezar Stoichiciu.
Intrebare Ministrul Public: Daca martorei i-a fost solicitat sa retraga scriptic in magazia institutiei CD-ul care continea softul AVL?
Raspuns martora Stegaru Ionela:
“Da, este adevarat ca numitul Barbu Gabriel, inainte de a parasi Politia Locala Ploiesti pentru a se angaja in alt loc de munca mi-a solicitat sa intocmesc un document prin care sa attest intrarea CD-ului continand soft AVL. Cunoscand anterior acestui fapt de la numita Nicolae Evelina ca acest CD nu mai exista faptic in Politia Locala, am refuzat sa fac acest lucru si mi-am dat demisia….”
Intrebare Ministerul Public – Daca dupa demisia martorei din Politia Locala a fost achizitionat de institutie un soft similar?
Raspuns martiora Stegaru Ionela:
Din discutiile auzite anterior demisiei mele, am inteles ca se intentiona acest lucru, insa dup ace am plecat nu mai stiu ce s-a intamplat la Politia Locala….”
III. Tot in dosarul nr 8519/105/2015 de pe rolul Tribunalului Prahova, dosar fabricat de procurorul Negulescu Mircea si directorului general “suspendat si nu prea” al Politiei Locale Ploiesti, Carmen Gheorghe, la termenul din data de 21.02.2019, un sef de Serviciu din cadrul Politiei Locale Ploiesti a “scapat porumbelul” din gura, exact la ultimele trei intrebari puse in fata instantei.
Astfel, “sefuletul” a declarat sub juramant ca a fost chemat in biroul directoarei “suspendata si nu prea” unde se afla procurorul Negulescu Mircea si o colega si i s-a transmis ce trebuie sa faca pentru a declara imptriva lui Toader Crsitinel. Ulterior, “sefuletul” a dat declaratii, alaturi de o alta “colega intima” de la Politia Locala Ploiesti exact in biroul lui Negulescu Mircea la DNA ST Ploiesti, cu toate ca acesta nu era procurer de caz.
Dar, despre neconcordantele celor doi colegi “intimi” de la Politia Locala Ploiesti vom reveni intr-un articol ulterior, special pe aceasta tema.
Totodata, vom reveni cu dezvaluiri, documente si inregistrari audio/stenograme pe care le-am pus si la dispozitia organelor de cercetare penala. (Cristina T.).
În anul 2026, tinerii din județul Iași, cu vârste între 15 și 19 ani, sunt invitați să contribuie activ la conturarea unei viziuni despre cum va arăta piața muncii în anul 2035.
Evenimentul principal va avea loc în perioada 27–28 martie 2026 și va reuni zeci de tineri din județul Iași interesați de viitorul lor profesional, de competențele care vor conta în următorii 10 ani și de schimbările necesare în educație pentru a răspunde realităților economice și tehnologice.
Un proiect construit de tineri, pentru viitorul lor
Manifestul 2035 nu este doar un eveniment, ci un proces de co-creare. Participanții vor lucra în echipe, vor analiza tendințe și vor formula o declarație a tinerilor din județul Iași despre viitorul muncii.
Documentul final va reflecta perspectiva lor asupra competențelor esențiale în 2035, asupra relației dintre școală și piața muncii și asupra rolului pe care instituțiile și companiile ar trebui să îl joace în sprijinirea noii generații.
20 de tineri vor ajunge la Bruxelles
Un element important al proiectului este oportunitatea oferită unui grup de 20 de participanți care, în perioada 26–30 iulie 2026, vor merge la Bruxelles pentru a prezenta concluziile și mesajele rezultate în cadrul Manifestului 2035.
Aceștia vor reprezenta vocea tinerilor din județul Iași într-un context european și vor contribui la dialogul despre transformările pieței muncii la nivelul Uniunii Europene.
De ce este relevant Manifestul 2035
Tinerii care astăzi au între 15 și 19 ani vor fi profesioniștii și antreprenorii anului 2035. Implicarea lor în discuțiile despre viitorul muncii este esențială pentru a construi un sistem educațional și profesional adaptat provocărilor următorului deceniu.
Manifestul 2035 oferă:
– un cadru structurat de dezbatere despre viitorul muncii
– oportunitatea de a contribui la o declarație oficială a tinerilor
– șansa de a reprezenta județul Iași la Bruxelles
– experiență practică de lucru în echipă și argumentare
Înscrieri deschise
Tinerii din județul Iași, cu vârste între 15 și 19 ani, se pot înscrie pe site-ul oficial al proiectului:
https://manifest.hessa-ngo.eu
Manifestul 2035 este o invitație directă către noua generație de a nu aștepta ca viitorul să fie decis pentru ea, ci de a participa activ la construirea lui.
Manifestul 2035 – Viitorul muncii prin ochii tinerilor este un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, Cod proiect: 2025-3-RO01-KA154-YOU-000373433, acesta creează un cadru de dialog și implicare pentru liceenii care doresc să își facă vocea auzită.
Eveniment
Peste 1400 de spectatori entuziaști la premiera de gală a comediei ÎN PIELEA MEA, cu: George Tănase, Ioana State, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Ioana Ginghină, Daria Jane, Mihai Găinușă
Premiera de gală a comediei „În pielea mea” de la Cinema City AFI Cotroceni București a fost primită pe 9 februarie de peste 1400 de spectatori cu aplauze, râsete și bucurie.
Numeroase vedete și influenceri au fost alături de actorii George Tănase, Ioana State, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Ioana Ginghină, Mihai Găinușă, Daria Jane, Cătălin Coșarcă și Toto Dumitrescu.
„Este o comedie care nu urmărește tiparele ultimelor comedii lansate în ultimul timp la noi. Filmul are o narațiune jucăușă cu personaje construite în jurul unei tematici aprins dezbătută în societatea de astăzi. Filmul nu conține înjurături și este bazat pe situații inspirate din viața reală.”, spune regizorul Paul Decu.
Echipa filmului „În pielea mea”, scris și regizat de Paul Decu, propune spectatorilor o abordare amuzantă a unei situații des întâlnite în micile certuri dintr-un cuplu: pentru cine e mai greu/ mai ușor. În urma unei provocări pe care patru cupluri de prieteni o duc la bun sfârșit, după multe peripeții, într-un weekend, personajele ajung să câștige o altă viziune despre relațiile lor, lăsând deoparte presupunerile, orgoliile și preconcepțiile, pentru a încerca să comunice mai bine între ei.
Cu râs pe săturate, surprize și personaje pline de viață, comedia independentă „În pielea mea” intră în cinematografele din toată țara din 10 februarie.
Spectatorilor li s-a pregătit o surpriză pentru data de 12 februarie: o seară specială „Date Night” organizată în mai multe cinematografe din rețeaua Cinema City unde toți cei care cumpără un bilet la comedia „În pielea mea” vor primi un premiu garantat din partea Avon.
Până pe 23 februarie, toți spectatorii din țară care și-au cumpărat bilet la filmul „În pielea mea” se pot înscrie în cursa pentru un iPhone 17 Pro Max, încărcând dovada achiziției biletului la cinema în formularul dedicat concursului, premiul fiind oferit prin tragere la sorți pe 24 februarie.
După proiecțiile speciale din Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea, cu săli pline, multe aplauze, râsete și discuții îndelungate cu spectatorii curioși și încântați de poveste și de prestațiile actorilor, caravana „În pielea mea” continuă în mai multe orașe.
Pe 11 februarie va avea loc proiecția specială „În pielea mea” de la Cinema City din City Park Constanța, de la 18:30, unde regizorul Paul Decu și actrița Azaleea Necula, originari din Constanța și împrejurimi, vor prezenta filmul alături de colegii lor Ioana State, Alexandra Răduță și Gabriel Vatavu.
Cinema City Shopping City Galați invită spectatorii pe 12 februarie de la 18:30 la întâlnirea cu actrițele Ioana State și Azaleea Necula și regizorul Paul Decu.
Pe 13 februarie la ora 18:30, spectatorii din Iași sunt invitați la proiecția specială din Cinema City Iulius Mall, alături de regizorul Paul Decu și de actorii Gabriel Vatavu, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță.
De „Ziua Îndrăgostiților”, pe 14 februarie, în Cinema City Iulius Mall Suceava, de la 18:30, spectatorii sunt invitați la film alături de regizorul Paul Decu și de actorii Sergiu Costache, Vlad si Oana Gherman, Alexandra Răduță.
Cineplexx Băneasa Shopping City București găzduiește o proiecție specială în prezența întregii echipe pe 15 februarie, de la 17:30.
În Craiova, regizorul Paul Decu și actorii Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman vor ajunge la cinematograful Inspire VIP Electroputere Mall pe 16 februarie de la ora 18:00.
Actorii Vlad Gherman, Oana Gherman și Ioana Ginghină vin la întâlnirea cu publicul din Cinema City Vivo! Pitești pe 17 februarie, de la 18:30 și vor participa la o discuție după proiecție, alături de regizorul Paul Decu.
Caravana „În pielea mea” ajunge la Cinema City Shopping City Ploiești, pe 18 februarie, de la 18:30, la proiecția specială introdusă de regizorul Paul Decu, alături de actorii Ioana State, Vlad și Oana Gherman, Azaleea Necula și Gabriel Vatavu.
O comedie actuală și spumoasă, filmul „În pielea mea” este distribuit de T.R.I.B.E. Films.
TRAILER: https://bit.ly/InPieleaMea
Site oficial: inpieleamea.ro
Mai multe detalii, imagini de la filmări, fragmente din film, declarații din partea actorilor și informații despre concursuri sunt disponibile pe paginile social media ale filmului de Facebook, Instagram, TikTok.
Adrian Pădurețu semnează imaginea filmului. De sunet s-a ocupat Bogdan Ivanovici, de scenografie Anca Miron, iar de costume Francisca Vass.
„În Pielea Mea” este un film produs de: CB MOTION PICTURES.
Producător asociat: MAGNETIC MEDIA PRODUCTIONS
Producător: Claudiu Boboc
Producător executiv: Adela Mara
Manager producție: Iulia Cezara Roșu
Casting: ELEPHANT MEDIA
Realizat cu sprijinul:
Co-finanțatori: C&C HOUSE RESIDENCE, S&I BEST CORPORATION WEB DESIGN, CLIMA FREON
Sponsori: CLINICA RMN TINERETULUI; CLINICA IMAMED; OMV PETROM; MIKO BEAUTY PALACE; ȘERBAN & ASOCIAȚII; ESTEEM BODY SCULPT & SPA; PIZZERIA VOLARE; MERLIN’S; DOWNTOWN FITNESS MATEI BASARAB; THE COFFEE HOUSE; CLAUMAR PESCAR; UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI
Parteneri: AUTO ITALIA IMPEX SRL; KGM BUCUREȘTI – SMT PALLADY; RAZELM LUXURY RESORT – JURILOVCA; SCEMTOVICI & BENOWITZ GALLERY; CREATIVE AVOCADOS; ALCHEMICO.
Partener social: Asociația „România Zâmbește”.
Distribuitor: T.R.I.B.E. Films.
www.facebook.com/TribeFilms.ro – www.instagram.com/tribefilms.ro/
Partener media principal: VIRGIN RADIO ROMANIA
Parteneri media: CineFan, News.ro, Zile și Nopți, Cinemap, Revista FILM, Playtech, Happ.ro, Cinefilia, Daily Magazine, Filme-carti, MovieNews, The Movienator, Munteanu.
Un pavilion bine ales nu se simte ca un cort pus peste o masă, ci ca o cameră temporară în aer liber. Diferența dintre cele două se vede imediat în gesturi: cât de natural te ridici de pe scaun, dacă poți trece pe lângă cineva fără să îl obligi să se tragă, dacă farfuria se așază fără să atingi cotul vecinului și, poate cel mai important, dacă oamenii stau relaxați sau cu umerii strânși, ca într-un compartiment de tren.
Când pui o masă pentru opt persoane sub pavilion, nu cumperi doar un acoperiș, ci un anumit grad de confort, de circulație și de libertate.
Întrebarea despre spațiul minim pare simplă, dar răspunsul are două fețe. Una este strict geometrică: câți metri pătrați încape să „închidă” o masă cu opt scaune. Cealaltă ține de felul în care oamenii folosesc spațiul: cât loc au să se ridice, unde se pune o tavă, dacă intrarea rămâne liberă, dacă mai rămâne un colț pentru un cooler, o veioză sau pentru cineva care se retrage un minut de la masă.
Un spațiu minim adevărat nu este cel în care încape, la limită, mobilierul, ci cel în care se poate trăi o masă întreagă fără ca spațiul să te certe la fiecare mișcare.
De ce spațiul „minim” nu e o cifră fixă
Când vorbim despre opt persoane, există cel puțin trei variabile care mută serios ecuația. Prima este forma mesei: dreptunghiul consumă altfel spațiul decât o masă rotundă. A doua este tipul de scaune: un scaun lat, cu brațe, cere altă respirație decât un scaun subțire, de terasă. A treia variabilă este intenția.
O masă pentru o cină liniștită are nevoie de altă margine de siguranță decât o masă pentru o petrecere în care oamenii se ridică des, se salută, aduc farfurii, se apleacă după tacâmuri, trec cu tăvi.
În practică, „minimul” se calculează pornind de la două zone diferite. Prima zonă este zona de ședere, adică masa plus spațiul necesar scaunelor. A doua zonă este zona de circulație, adică spațiul în care te poți strecura în spatele cuiva care stă jos sau în care poți deschide o intrare fără să lovești marginea mesei.
Un reper simplu pentru confort
Pentru o ședere normală, un adult are nevoie de aproximativ 55–60 cm de lățime la masă. Asta înseamnă că o masă pentru opt persoane, dacă este dreptunghiulară, va ajunge frecvent în zona de 180–220 cm lungime, cu 85–100 cm lățime. Dacă este rotundă, diametrul tipic pentru opt persoane se duce în zona de 150–180 cm, în funcție de cât de lejer vrei să fie.
Scaunul, la rândul lui, are o adâncime de aproximativ 45–50 cm. Când cineva stă, scaunul nu rămâne lipit de masă, iar când se ridică, scaunul se trage înapoi. Aici se pierde, de obicei, spațiul care îi prinde pe oameni în pavilion: scaunele au nevoie de loc să se miște, iar pavilionul are nevoie de margine ca să nu te trezești cu pânza la spate sau cu un picior de structură exact în zona în care ar trebui să treacă un om.
Pentru un minim realist, merită să gândești așa: la dimensiunea mesei adaugi, pe fiecare latură pe care stau oameni, un spațiu de aproximativ 75–90 cm. În zona aceasta intră scaunul, mișcarea de a te așeza și un culoar îngust care permite trecerea atunci când e nevoie. Dacă vrei un confort bun, adaugi mai degrabă 100–110 cm pe laturi.
Calculul minim pentru o masă dreptunghiulară de 8 persoane
O configurație clasică pentru opt persoane este cu trei persoane pe fiecare latură lungă și câte una la capete. În această variantă, masa are adesea 200 cm lungime și 90 cm lățime, valori foarte comune în mobilierul de grădină. Dacă luăm această dimensiune ca reper, spațiul de ședere se calculează adăugând marginile de utilizare.
Pe laturile lungi, unde stau câte trei persoane, scaunele trebuie să aibă loc să fie trase și să rămână o minimă „fâșie” de trecere. Dacă adaugi aproximativ 85 cm pe fiecare parte, lățimea totală ocupată de masă cu zona de utilizare ajunge la 90 cm plus 85 cm plus 85 cm, adică aproximativ 260 cm.
Pe lungime, unde ai capete și laturi, tot trebuie să lași loc pentru scaun și un minim de acces. Dacă adaugi câte 85 cm la capete, lungimea totală devine aproximativ 200 cm plus 85 cm plus 85 cm, adică 370 cm.
Asta înseamnă că o amprentă de aproximativ 2,6 m pe 3,7 m poate fi considerată un minim funcțional pentru o masă de 8 persoane, în sensul că oamenii se pot așeza și se pot ridica fără să fie mereu la limită. În metri pătrați, vorbim de circa 9,6 m².
În realitate, pavilionul nu este o „cutie” perfectă, iar picioarele structurii, în special la modelele cu cadru, intră în colțuri și pot reduce unghiurile utile. De aceea, o amprentă calculată la milimetru devine frustrantă. Un pavilion cu dimensiuni standard apropiate de această amprentă este, de obicei, unul de 3 x 4,5 m. În el, masa dreptunghiulară de 200 x 90 încape cu un culoar acceptabil și cu posibilitatea de a orienta masa astfel încât intrarea să rămână logică.
De ce 3 x 3 m este, de regulă, prea strâmt pentru opt
Un pavilion de 3 x 3 m are o suprafață de 9 m². Pe hârtie pare aproape de cei 9,6 m² calculați mai sus. În practică, diferența dintre 3,0 m și 3,7 m pe direcția lungă este exact diferența dintre o masă care se folosește firesc și o masă în care oamenii se lovesc de margini.
Dacă pui o masă de 200 cm într-un spațiu de 300 cm, îți rămân 100 cm pentru ambele capete, adică 50 cm pe fiecare parte. În 50 cm nu intră un scaun normal tras înapoi. Intră, cel mult, un scaun împins aproape complet sub masă, iar persoana de la capăt va trebui să iasă „în diagonală”, cu scaunul ridicat sau cu masa împinsă.
Pe lățime, o masă de 90 cm într-un spațiu de 300 cm îți lasă 210 cm, adică 105 cm pe fiecare parte. Pare acceptabil, dar aici apare problema picioarelor pavilionului și a faptului că 3 x 3 m este adesea folosit cu intrări pe două laturi. Când deschizi un perete lateral sau ridici o ușă, fix în acel spațiu ar trebui să circule oamenii.
Se poate folosi 3 x 3 m pentru opt persoane, dar numai cu compromisuri clare. Masa trebuie să fie mai scurtă, în jur de 160–180 cm, scaunele trebuie să fie înguste, iar capetele mesei fie se evită, fie se rezolvă cu bănci, care împing zona de mișcare mai mult spre interior. Funcționează, dar nu este varianta pe care o alegi dacă vrei o masă care să dureze ore fără să simți că spațiul te împinge înapoi.
Calculul minim pentru o masă rotundă de 8 persoane
Masa rotundă are un avantaj social: oamenii se văd mai bine, conversația curge altfel, iar nimeni nu stă la „capăt” ca într-o masă de protocol. Din punct de vedere al spațiului, însă, un disc are nevoie de o „coroană” egală de jur împrejur. Dacă masa are 160 cm diametru, iar tu adaugi o margine de utilizare de 85–90 cm, ajungi la un diametru total de aproximativ 160 cm plus 180 cm, adică 340 cm.
Asta înseamnă că un pavilion pătrat de 3 x 3 m este, matematic, sub necesar, iar unul de 3,5 x 3,5 m ar fi mai aproape de un minim funcțional. În dimensiunile standard, un pavilion de 3 x 4,5 m permite o masă rotundă de 150–160 cm plasată astfel încât să rămână un culoar mai generos pe o parte, lucru foarte util pentru servire.
Aici mai apare o subtilitate: masa rotundă îți cere scaune distribuite uniform. Dacă pavilionul are picioare în colțuri, scaunele din diagonale ajung mai aproape de structură, iar oamenii simt, în spate, acea senzație că stau „lipiți” de marginea pavilionului. De aceea, pentru o masă rotundă de opt persoane, o amprentă de 3 x 4,5 m este, din nou, o alegere mai sigură decât 3 x 3 m.
Spațiul minim recomandat în funcție de scenariu
Dincolo de calcule, merită să alegi un răspuns care poate fi aplicat rapid în viața reală. Dacă obiectivul este să ai o masă de opt persoane cu scaune normale, care să permită intrare, ieșire și un minim de trecere, dimensiunea minimă utilă se învârte în jurul unei amprente de aproximativ 3 x 4,5 m. Aceasta nu este o cifră arbitrară, ci un fel de prag sub care apar fricțiuni repetate, iar peste care lucrurile devin firești.
Dacă vrei să păstrezi în pavilion și un spațiu pentru servire, un colț de depozitare temporară sau o mică zonă de relaxare, atunci dimensiunea se duce natural spre 3 x 6 m. Nu pentru că masa ar crește, ci pentru că evenimentul crește. O masă pentru opt oameni rareori înseamnă doar opt scaune și o masă. Înseamnă sticle, platouri, o persoană care se ridică des, un copil care se strecoară, o tavă care vine din bucătărie, o umbrelă de lumină seara. Spațiul suplimentar nu e lux, e fluiditate.
Când devine relevant un pavilion pliabil
Când spațiul este limitat sau când vrei flexibilitate, apare tentația de a alege un pavilion pliabil. Avantajul este clar: montaj rapid, transport ușor, posibilitatea de a-l muta în curte după soare și vânt.
Din perspectiva spațiului minim, însă, trebuie privit cu atenție un detaliu: pereții și cadrul unui pavilion pliabil au adesea puncte de întărire, îmbinări și picioare care intră în zona utilă. Asta nu înseamnă că este mai prost, ci că, la dimensiuni mici, fiecare centimetru contează.
Pentru o masă de opt persoane, un pavilion pliabil de 3 x 3 m rămâne, în majoritatea cazurilor, o soluție de compromis, bună pentru mese scurte, pentru o pauză de prânz sau pentru situații în care circulația în jurul mesei nu este esențială. Dacă vrei să stea opt persoane două, trei ore fără stres, un pliabil de 3 x 4,5 m sau de 3 x 6 m se potrivește mult mai bine cu realitatea corpului uman și a mișcărilor de la masă.
Detaliile care schimbă, pe tăcute, spațiul necesar
Nu doar dimensiunile de pe etichetă contează. Sunt câteva situații în care un pavilion aparent suficient devine insuficient.
Intrarea și axa de circulație
Oamenii intră, ies, trec cu farfurii. Dacă intrarea este pe latura scurtă a pavilionului și masa este așezată pe lungime, capătul mesei poate bloca intrarea sau o poate face incomodă. În mod practic, merită să ai o „axă” de circulație, o zonă care rămâne liberă. Într-un pavilion de 3 x 4,5 m, această axă se poate obține ușor prin plasarea mesei ușor decalat, astfel încât să ai pe o parte un culoar mai lat.
Într-un pavilion de 3 x 3 m, orice decalăre înseamnă că pe cealaltă parte nu mai rămâne loc nici pentru scaune, nici pentru mișcare. De aceea, 3 x 3 m forțează simetria, iar simetria, de multe ori, strică circulația.
Tipul de scaune
Scaunele cu brațe sunt comode, dar cer lățime. Un scaun de 60–65 cm lățime „mănâncă” spațiu la masă și la mișcare. Dacă pui opt astfel de scaune, masa trebuie să fie mai lungă sau oamenii se vor înghesui. În plus, când scaunul se trage înapoi, brațele se lovesc mai ușor de picioarele pavilionului sau de pereții laterali.
Scaunele înguste, de 45–50 cm, îți permit să reduci lățimea efectivă a zonei de ședere. Dacă urmărești un minim strict, scaunul este, uneori, mai important decât masa.
Băncile și soluțiile mixte
Băncile reduc un tip de spațiu și cresc altul. Reduc spațiul pentru tragerea individuală a scaunului, fiindcă banca se mișcă mai rar și, în general, se împinge sub masă. În schimb, banca cere loc pe lungime, iar oamenii se ridică mai greu din mijloc, dacă banca este plină. Pentru opt persoane, băncile pe laturile lungi și scaune la capete pot face posibil un pavilion mai mic, dar schimbă dinamica mesei. Este o alegere bună pentru familii, mai puțin bună pentru o masă formală.
Un exemplu concret de dimensionare, fără teorie inutilă
Să presupunem că ai o masă dreptunghiulară de 200 x 90 cm și scaune standard de terasă. Vrei ca oamenii să poată sta, iar cineva să poată trece măcar pe o parte cu o tavă. Alegi să lași, în jurul mesei, o margine de utilizare de aproximativ 90 cm pe laturi și 85 cm la capete. Spațiul ocupat devine, aproximativ, 370 x 270 cm.
Dacă pavilionul este de 3 x 4,5 m, ai 450 cm pe lungime. După ce pui cei 370 cm, îți rămân 80 cm. Poți distribui această diferență ca să creezi intrarea și un mic spațiu liber la celălalt capăt. Pe lățime, ai 300 cm.
După ce pui cei 270 cm, îți rămân 30 cm. Asta pare puțin, dar aici se vede de ce calculele trebuie citite cu realism. Cele 270 cm sunt o medie. Într-o seară obișnuită, scaunele nu sunt toate trase la maximum simultan. În plus, poți crea un culoar mai lat pe o parte și mai strâns pe cealaltă, iar oamenii vor folosi instinctiv partea mai lată.
Într-un pavilion de 3 x 3 m, aceeași masă îți lasă pe lungime doar 30 cm diferență, ceea ce înseamnă că, practic, capetele vor fi în tensiune permanentă. O masă se poate pune, dar evenimentul nu se așază.
Spațiul minim pe care îl simți ca minim, nu ca pedeapsă
Dacă ar fi să răspund cu o singură propoziție, fără să te oblig la calcule, aș spune așa: pentru o masă de 8 persoane, cu scaune normale și cu un minim de circulație, ai nevoie de un pavilion de cel puțin 3 x 4,5 m, adică de aproximativ 13,5 m², ca să poți folosi masa firesc. Sub acest prag, intri în zona în care fiecare detaliu trebuie micșorat, iar confortul devine un joc de compromisuri.
Apoi, dincolo de minim, apar situațiile în care spațiul suplimentar schimbă atmosfera. La 3 x 6 m, masa de opt devine doar o parte a scenei. Rămâne loc pentru servire, pentru o persoană care se plimbă, pentru o mică zonă de depozitare, pentru un colț de lumină. Oameni care, altfel, s-ar ridica și ar pleca după o oră, rămân, pentru că spațiul nu îi obosește.
Observații practice despre amplasare, care influențează spațiul util
Un pavilion montat pe iarbă moale se simte mai mic decât același pavilion montat pe o terasă dreaptă, fiindcă scaunele „intră” în sol, se mișcă greu și oamenii își adaptează poziția. În plus, dacă pavilionul este prins cu corzi sau greutăți, aceste ancoraje pot ocupa exact zonele pe unde vrei să treci. La dimensiuni minime, ancorarea devine, paradoxal, o problemă de spațiu, nu doar de siguranță.
De asemenea, trebuie luată în calcul și înălțimea laterală. Unele pavilioane au pereți care coboară în pantă sau au elemente textile care reduc, aproape psihologic, spațiul. O masă poate să încapă, dar dacă pânza atinge spatele cuiva, senzația de înghesuială apare imediat. Un pavilion cu pereți verticali sau cu margini ridicate păstrează zona de ședere mai liberă.
Un răspuns clar, adaptat realității
Când pui în balanță toate aceste elemente, spațiul minim util pentru un pavilion cu masă de 8 persoane se așază în jurul dimensiunii 3 x 4,5 m, cu mici variații în funcție de forma mesei și de tipul scaunelor. Dacă masa este rotundă și are diametru mare, ai nevoie de mai mult pe lățime. Dacă masa este dreptunghiulară și scaunele sunt înguste, poți coborî ușor, dar vei simți imediat limita.
Masa de opt oameni este o mică comunitate, chiar și pentru o seară. Spațiul în care o așezi decide dacă se simte ca o întâlnire caldă sau ca o negociere de coate. Un pavilion ales cu un minim realist nu îți promite perfecțiune, dar îți dă un lucru foarte prețios: gesturi care curg fără să fie corectate de fiecare dată de lipsa de loc.
-
acum 7 zileOriflame revine la Cannes cu Glam Studio, celebrând expresia de sine, storytelling-ul și antreprenoriatul
-
Afaceriacum 7 zileBogdan Dumitrache, fondatorul CITY PROTECT, invitat special la gala 40 under 40 din New York
-
Turismacum 5 zileRestaurantele devin noile muzee ale Europei: cum poate transforma titlul de Regiune Gastronomică Europeană 2028 viitorul Banatului si ce efect a avut titlul pentru alte regiuni
-
Uncategorizedacum 4 zileSamsung aduce experiența de vizionare la un nou nivel în România, alături de Antena 1
-
acum 5 zileTimișoara va reprezenta România la competiția internațională Saint-Gobain de la Belgrad
-
Afaceriacum 4 zileSub conducerea Costinei Petrescu, ESTÉ Agency marchează un an de activitate în marketing, publicitate și PR. Valoarea businessurilor din portofoliu depășește 200 de milioane de euro
-
acum 4 zileFestivalul Internațional Shakespeare Craiova – program 2026
-
Uncategorizedacum 3 zileSamsung Electronics lansează serviciul prioritar Premium Plus în România, oferind reparații în următoarea zi lucrătoare pentru anumite modele de televizoare