Ce legătură are cu România câştigătorul premiului Nobel pentru fizică pe 2018 | IasiAZI.ro

Francezul Gérard Mourou, părintele ştiinţific al laserului de la Măgurele, a luat premiul Nobel pentru Fizică 2018, alături de americanul Arthur Ashkin şi canadianca Donna Strickland. Premiul Nobel pentru Fizică 2018 a fost acordat pentru “invenţii inovatoare în domeniul fizicii laser”, a anunţat astăzi Comitetul Nobel.

Gerard Mourou a făcut mai multe vizite în România, iar vizita din 2010 a fost hotărâtoare pentru ministrul de atunci, Daniel Funeriu, în participarea la proiectul ELI-NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics), care acum este unul dintre cele mai mari proiecte de cercetare paneuropene.

Donna Strickland, om de ştiinţă din Canada, devine astfel cea de-a treia femeie din istorie laureată cu Premiul Nobel pentru Fizică. Dintre cei 189 de oameni de ştiinţă care au primit până în acest an prestigioasa distincţie doar două au fost femei: Marie Curie şi Maria Goeppert-Mayer. 

Invenţiile premiate în acest an au revoluţionat fizica laserilor, după cum a afirmat Göran K. Hansson, secretar general al Academiei Regale de Ştiinţe din Suedia, care a anunţat numele câştigătorilor. ”Obiecte de dimensiuni extrem de reduse şi procese incredibil de rapide apar acum într-o lumină nouă. Instrumentele avansate de mare precizie deschid calea către zone neexplorate ale cercetării şi către o multitudine de aplicaţii industriale şi medicale”, potrivit Academiei Regale de Ştiinţă din Suedia. 

Cercetătorul Arthur Ashkin a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru Fizică pentru “pensete optice şi aplicaţiile în domeniul sistemelor biologice”. Astfel, ”ficţiunea ştiinţifică a devenit realitate”, a menţionat instituţia suedeză. 

Oamenii de ştiinţă Gérard Mourou şi Donna Strickland au primit premiul Nobel pentru Fizică pentru ”metoda lor de generare a pulsurilor optice ultrascurte şi de înaltă intensitate”. Directorul Laboratorului de optică aplicată (LOA) şi profesor la Şcoala Politehnică, Gerard Mourou în cei 40 de ani de carieră a studiat laserele, găsindu-le aplicaţii tehnice sau medicale, mai ales în chirurgia medicală, dar şi în arheologie. 

Părinte al conceptului ‘Lumiere Extreme’, el a stat la baza creării a L’ Institut de la Lumiere Extreme (ILE) şi a laserului civil Apollon de Paris-Saclay (Essonne), care ar trebui să furnizeze cinci petawaţi, reprezentând 1/35 din puterea solară primită de Terra. Pe termen lung, ar trebui să-şi dubleze puterea. Şi alte lasere sunt în construcţie în cadrul Infrastructurii Luminii Extreme – ELI (Extreme Light Infrastructure), al cărei iniţiator este Gerard Mourou, în Ungaria, România şi Republica Cehă, care ar trebui să depăşească capacitatea lui Apollon, scrie AFP.