Eveniment
EDITORIAL/BĂĂĂI, N-O MAI MERMELIȚI ATÂT CU COVID-ul ĂSTA, PENTRU CĂ NU AȘA ÎL CONTRACARAȚI ȘI MURIM, DRACU’, CU ZILE !!
În ultima vreme, verbul a mermeli şi substantivul mermeleală au început să circule destul de mult în spaţiul public, mai ales în stilul colocvial al presei şi al comentariilor din Internet. Cele două cuvinte nu se găsesc în dicţionarele noastre curente, nici în glosarele argotice, astfel că sensul lor este dedus – de vorbitorii care nu le cunoşteau deja – doar din context şi cu oarecare aproximaţie.
În materialul nostru, verbul are o semantică negativă, bine contextualizată, respectiv: o acţiune superficială, ineficientă, haotică, ameţită.
Negativitatea se regăseşte şi mai clar în substantivul nume de acţiune, mermeleală, cum ar fi guvernarea actuală.
Deci, români, „să ne trezim odată din mermeleala asta bolnăvicioasă !!“
Generic, să scriem că, dacă până și Veorica a ajuns să-i taxeze gafele (la care dansa este campioana absolută a premierilor români din decembrie 1989, până acum), atunci situaţia e groasă!
Singurul fenomen din lume care transformă omul în animal este foamea. Îmi este teamă de reacția violentă, previzibila de altfel, a comunităților sărace, fie ele de rromi sau români (nu le subestimați numericul și nici spiritul „organizatoric”, gen turmă, adică ad-hoc, „model” foarte eficient la ieșirile neautorizate în stradă); în această perioadă, predicția are toate condițiile întrunite de a deveni realitate, potențată fiind și de diletantismul lui Orban & Co (auziți: la Ploiești, PNL scade efectiv în sondaje, iar de la București, Orban vede că partidul crește!).
Așa era, cumva, și pe vremea lui Ceașcă.
Eu m-am născut, am trăit și învățat, inclusiv prin parcurgerea etapei formării academice și de stagiatură în muncă, până la 29 ani, în struțo-cămila de epocă a trecerii de la socialism la comunism, respectiv în plină făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate.
Așadar, nu mă puteți acuza că nu cunosc direct acele vremuri:
– am stat la cozi interminabile, dezarmante, la alimente, rechizite etc.,
– m-am spălat cu apă caldă la ibric,
– după ora 22:00 am învățat la lampa cu gaz a bunicii de la Ciorani,
– am adunat normat sticle, borcane și maculatură și le-am dus la școală,
– am scris cu stilou „Pionier” și m-am încăltatat cu teniși chinezești,
– am făcut muncă voluntară în curtea școlii și, toamna, pe câmpiile patriei, adunând recolta,
– m-a urmărit Securitatea Județului Iași (de pe strada Triumfului), în calitatea mea de secretar responsabil de redacție al Revistei „Dialog” (fosta „Alma Mater”), organul de presa al UASC din Universitatea „Al. I. Cuza”, unde chiar redactorul șef, Sorin Antohi, era informatorul Securității; după 1990, a ocupat pasager funcția de demnitate publică de secretar de stat în Ministerul învățământului,
Nota 1: Ca redactor şef al revistei studenţeşti „DIALOG“, în perioada 1981-1983, Al. Calinescu a fost considerat mentorul unui grup de tineri cu veleităţi scriitoriceşti, lansaţi de publicaţia menţionată, erijându-se într-un „şef de şcoală“ a aşa-zisei „generaţii 80“, cărora le-a insuflat ideile cele mai nocive. În această calitate, articolelor publicate în perioada respectivă în paginile revistei „DIALOG“ de către AL. CALINESCU şi discipolii săi – DAN PETRESCU, LIVIU ANTONESEI, SORIN ANTOHI, FLORIN CÂNTEC, GABRIEL POPESCU, FLORIN GULIANU (despre care se stia ca este strănepot al academicianului C. I. GULIAN), LUCIAN BRANEA şi transfugii ALEXE DAN şi MIHAI-DINU GHEORGHIU -, li s-a imprimat o tentă contestatară, fapt ce a atras atenţia cercurilor reacţionare din Occident, care le-au asigurat publicitate, mai ales prin postul de radio de tristă faimă „Europa liberă“.
Cititi despre mine in http://www.bcu-iasi.ro/docs/alma-mater.pdf
– am înghițit zilnic, dimineață, prânz și seară, demențiala propagandă comunistă și insuportabilul cult al personalității al lui Ceaușescu, pe care lingăii de partid și de stat, securiștii politruci și alte elemente scelerate îl promovau cu osârdie.
La lovitură de stat din decembrie 1989, aveam, deja, cinci ani de „vechime neîntreruptă în muncă”, astfel că nu vorbesc ce știu, ci știu ce vorbesc !!
Comuniștii lui Ceaușescu erau deștepți într-o anumită privința: politizau funcțiile de conducere, dar de adevărații specialiști din toate domeniile nu lipseau! Mi-l amintesc pe un inginer de la IUC Ploiești (fosta și actuală UZUC), cu care locuiam în același bloc, un geniu al sudurii speciale în argon pentru aluminiu și aliaje, inox, oțel carbon, etc. Omul asta, nu contează motivul (deși sunt convins că era unul grav, serios), bea alcool zilnic, inclusiv la serviciu. Nu-i zicea nimic „Partidul”, atâta timp cât din mâinile echipei lui de sudori ieșeau perfect, din punct de vedere al CTC,:
– echipamentele pentru execuția de utilaje destinate instalației pilot de Apă Grea de la Drobeta Turnu Severin;
– echipamente auxiliare pentru reactorul de cercetãri nucleare de la IRNE Pitești (în prezent RENEL – I.C.N. Pitești),
– echipamente nucleare pentru C.N.E. Cernavodã,
– schimatoarele de căldură gigant pentru instalații de amoniac (sub licientã KELLOG), utilaje de înaltã și joasã presiune pentru instalații de etilenã și polietilenã, majoritatea pentru Rusia și pentru lumea arabă, la toate Ceaușescu ținând enorm să fie de înalta calitate și livrate la termen!!
În acest context, îmi permit să emit o opinie – actuala propagandă capitalistă, care promovează democrația (sanchi!) este mai deșănțată decât cea de pe vremea răposatului cismar (ăla era inteligent, barem, o viziune pragmatică de țăran adevărat și de ucenic de cizmar, meserie în care a ajuns conjunctural) și să răspund la întrebarea: CUM A DEVENIT ORBAN UN BIET REGIZORAS AL TEATRULUI DE ACTORI NAIVI AMATORI DIN FUTUTA, comuna Bustuchin, Gorj) și, în același plan, un fel de BUFON SECUND AL GUVERNĂRILOR POSDECEMBRISTE (PRINCIPALUL LOC FIIND OCUPAT DE VEORICA).
Acțiunile „Governului” actual – acompaniate de propaganda infantilă a unei părți a mass-media – sunt mici piese într-un act ale dramaturgiei politico-economice și sociale de duzină ale domnului Orban. N-ați văzut cum a zis-o? «Și când tăiați la bugetari să tăiați și la șefi, și la mine, că și noi avem salarii. Chiar mari. Să tăiați la șefi». Ca să vadă lumea: «Ia uite domnul Orban cum taie. Taie. Le taie ăstora. El e haiduc, e prietenul poporului, merge cu poporul, dom’le. Taie la boieri.>> Aici intră în rol și personajul Domnitorului Iohannis-Vodă: << Ie-te, bre, și Vodă le mai taie din bani la boieri». Asta e ideea. 25% nu înseamnă în niciun caz o sumă semnificativă, mai degrabă își donau banii ăștia decât să fie nevoie să îi taie prin lege. Să-i doneze, pur și simplu, de bună voie, toți parlamentarii, membrii guvernului, să aibă ei o gândire, așa de corectă și să își doneze din salariu 25%, din solidaritate.
Trecând la tema concretă, enumerăm aleatoriu, fără ordonarea pe baza vreunui criteriu (dar din memorie, nu și din imaginație!) bric-à-brac-ul de mermeleli:
– dacă există Rai și Iad, ambele sunt pe pământ, nu în altă parte. În România. Iadul sunt multe dintre spitalele românești. Iar raiul – locurile de muncă la stat. Altfel nu se explică motivul pentru care numărul acestora a crescut cu 5300 de la preluarea guvernării de către PNL, conform datelor Ministerului Finanțelor.
Cu alte cuvinte, PNL a reușit ce nu a putut PSD în aproape trei ani. Adică să stabilească o medie lunară de peste 1760 de noi angajați la stat / luna, în vreme ce PSD se vede nevoit să ocupe un rușinos loc 2 la acest capitol, cu o medie de numai 1336 de angajați lunar;
– platforma de aplicații on line pentru Programul IMM INVEST există, dar lipsește cu desăvârșire; la început nu funcționa, acum da erori sau îți prinzi urechile. A fost repornit, zic unii, în dimineață zilei de ieri. Oricum este greu de acceptat că o decizie politică de acest gen să fie anunțată azi și să fie operațională după o lună!;
– Câțu a mințit cu privire la suma împrumutată de România joi, 23.04.2020. BNR îl dă de gol: Ministerul Finanţelor a împrumutat, joi, peste 755,5 milioane de lei la o dobândă URIAȘĂ, pentru acoperirea deficitului;
– ministresa învățământului și educației anunța ritos deunăzi că școlile își vor relua activitatea până la sfârșitul anului școlar. Johannis i-a dat peste ochi ieri, comunicând decizia de a nu se mai relua cursurile, fizic, în clase;
– ministrul Velea a promis că-i scoate pe toți neoperativii în stradă să-și ajute colegii; tot el a ordonat să-i bage înapoi în birouri, nu numai pe ăștia, ci și pe șefii și sefuleții din operativ aflați în „câmpul tactic”, pe teren adică;
– intrarea bugetarilor în șomaj tehnic a fost o chestiune în care declarațiile contradictorii au fost la ordinea zilei. În 8 aprilie, premierul Ludovic Orban declara la un post de televiziune că se are în vedere un mecanism prin care să fie introduși în șomaj tehnic și angajații de la buget, care vor fi împărțiți în două: ”Jumătate din angajați lucrează 15 zile, restul de 15 zile urmând să fie într-o formă de șomaj tehnic – plătiți la fel cum sunt plătiți cei din șomaj tehnic, cu 75% – restul de 15 zile vin la muncă ceilalți, care au stat în șomaj tehnic perioada respective”. Același lucru l-a spus și ministrul muncii, Violeta Alexandru, care susținea că are în pregătire un act normativ în sensul acesta: șomaj tehnic ”prin rotație”. Câteva zile mai târziu, mai exact pe 13 aprilie, ministrul finanțelor Florin Câțu spunea că nici vorbă, totul fiind discuții în spațiul public. ”Nu există așa ceva în discuție în Ministerul Finanțelor Publice și nu este ceva ce eu aș susține în acest moment. Astăzi este nevoie de fiecare om în administrația publică. În ceea ce mă privește nu am discutat așa ceva, nu există un astfel de proiect”. Așadar, nu știe stânga ce zice dreapta (și nici ce face!);
– banii pentru plata somajului tehnic nu sunt decat daca exista incasari bugetare (in aceeasi conditionare fiind si salariile si pensiile);
– „Vacanța Mare” era un plan de relaxare anunțat de directorul Institutului ”Matei Balș”, Adrian Streinu Cercel, care prevedea separarea de familie a persoanelor de peste 65 de ani și introducerea acestora în carantină, precum și izolarea totală în categoria de vârstă 40 – 65 de ani, „în cazul activităţilor de serviciu neesenţiale pentru funcţionarea în caz de pandemie”. Altă idee ”năstrușnică” al lui Streinu-Cercel era înființarea unui „guvern anti-pandemic” sau a unui „minister Pandemic”.
Planul a fost dezavuat rapid de autorități, iar președintele Klaus Iohannis a avut o ieșire dură în care l-a catalogat drept ”aberant”, ”inadmisibil” și ”totalitar”, dând asigurări că astfel de măsuri nu vor fi niciodată puse în aplicare;
– Acordul (Protocolul sa-i zicem, care, bine ca n-a mai fost si „secret”!) MAI-BOR, negociat de ministrul I. M. Vela și Patriarhul Daniel, cu doar trei zile înaintea Paștelui și la o zi după prelungirea stării de urgență, dădea peste cap o serie de restricții din Ordonanțele Militare și apelurile anterioare privind petrecerea sărbătorii în izolare și evitarea aglomerațiilor. Astfel, Lumina urma să fie împărțită de Poliție și voluntari, iar Paștile să fie distribuite în curtea bisericilor. Deși ministrul Vela a declarat că Președintele României era la curent cu acordul, este puțin probabil să fi fost așa. In context, pe retelele de socializare au aparut caricaturi, bancuri si glume suculente (cu împartașania la Poliție, spovedania la SRI, „veniți de luati Lumina!” cu mascații etc);
– Ordinul prin care românii care veneau din zone roșii nu mai erau introduși în carantină instituționalizată, ci în carantină la domiciliu. Mai mult, la domiciliu puteau sta chiar și persoanele confirmate cu COVID 19, dar asimptomatice. Contextul Ordinului a fost unul nefericit, 15 martie, perioadă în care numărul românilor intrați în țară creștea de la zi la zi, iar avertismentele unanime ale autorităților vorbeau despre posibilitatea creșterii numărului de cazuri din această cauză. În final, Ordinul a fost retras și modificat; o mermeleala!;
– Poate de rușine (aș, ți-ai găsit !), puterea politică de dreapta, nici măcar nu a amintit, în contextul procesului de identificare a spațiilor de carantinare, că ideale ar fi fost foarte multe dintre locațiile spitalelor desființate în mod clar păgubitor de o altă „inteligentă” guvernare de dreapta, regimul de tristă amintire Băsescu – Boc. Dar, chiar desființate prejudiciabil pentru cetățeni, cu suma de 42.000 de mii de lei noi – RON (420 miliarde lei vechi – ROL) alocată de Orban prin art. 4 al H. G. nr. 201/2020 privind aprobarea „Normelor metodologice pentru stabilirea cheltuielilor pentru carantină și pentru alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2020, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii”, modificată și completată prin HG nr. 269/02.04.2020, cele 57 de spitale puteau fi reabilitate.
De remarcat ca, dintre acestea, noua guvernare a transformat 21 şi funcţionează cu statutul de cămin pentru îngrijirea bărânilor. Alte 10 unităţi sanitare au fost redeschise ca spitale, iar şapte au fost reorganizate şi funcţionează cu statut de centre multifuncţionale. Restul de 29 au rămas nefolosite.
Deci, dacă măcar acestea 29 ar fi fost avute în vedere pentru cazarea românilor din diaspora și a altor cetățeni pentru care autoritățile sanitare indică carantinarea obligatorie, mai ales că sunt relativ unitar răspândite pe județe, problema se simplifica foarte mult și nici nu mai aruncăm banii pe fereastră (de fapt, au intrat în buzunarele șmecherilor cu hoteluri și pensiuni).
Numai o simplă operație aritmetică (42.000 de mii de lei : 29 de spitale), ne arată că fiecare spital/centru ar fi beneficiat de o medie de 1.448,275 mii lei – RON (1.482.758.620 lei ROL). Suma arhisuficientă! Dacă fiecărei astfel de entități i s-ar fi calculat necesarul de fonduri pentru a fi reabilită prin aducerea la un minim de condiții potrivite destinației, eu cred că dacă valorile adunate s-ar fi repetat, am fi obținut o medie ponerată mai mică !!
Acum, să punem problema și mai serios/grav, printr-o întrebare la care ar trebui sa raspunda Ministerul Public si SRI: nu cumva este asta o faptă, de domeniul evidenței, din sfera ilicitului penal, care are „parfum” [vorba de duh a colonelului SRI (r) Nita Grigoras, unul dintre meseriașii contraspionajului prahovean) de amenințare la adresa securității naționale? Adică, în 2010-2011, ești, ca guvernant cu putere de decizie, atât de tâmpit încât să desființezi, de-a valma, spitale și, apoi, nici măcar să nu le conservi??!! Adică să le desființezi ca să redirijezi banii cuveniti acestora către:
– investițiile inutile ale lui Udrea Nuți-Spaima Puții, Cocoș, Oltean – Broscoiul, Pinalti și alți cretini care au construit telegondole care nu funcționează; terenuri de fotbal în pantă; patinoare în comuna lui Boc, ștranduri în sate fără apă potabilă și canalizare ori parcuri de agrement la țară în mlaștini și păduri;
– despăgubiri de ordinul sutelor de milioane de euro, către falși moștenitori, acordate fraudulos prin ANRP-ul Crinuței Dumitrean, protejata Broscoiului;
– achiziționarea de creme și alte unguente și vită Kobe pentru alogenul M. R. Ungureanu etc etc.
Cât de dobitoc politic și trădător de neam și țară poți fi să nu gândești că, într-o stare de urgență, de mobilizare ori de război, toate acestea îți sunt imperios necesare că oxigenul? Și, acum, când tocmai a dat pandemia COVID peste tine, să închiriezi cu bani grei, publici, hoteluri, moteluri și pensiuni particulare !! Iata spitalele mermelite de funestul Guvern Boc (2):
Judeţul Alba
1. Spitalul Orăşenesc Ocna Mureş
2. Spitalul de Boli Cronice Zlatna
3. Centrul de Sănătate Baia de Arieş
Judeţul Arad
4. Spitalul Comunal Gurahonţ
5. Centrul de Sănătate Chişineu-Criş
6. Spitalul Orăşenesc Sântana
*La Arad, cu Spitalul Municipal, este o epopee în care cinismul și prostia au făcut dovada că, în această materie, materia cenușie (sic!) are opțiuni nebănuite de a te face de rahat în față oamenilor. Citiți: https://romanialibera.ro/societate/sanatate/societatea-civila-cere-reinfiintarea-spitalului-municipal-arad-411613
Judeţul Argeş
7. Spitalul „Dr. Teja Papahagi” Domneşti
8. Spitalul „Dr. Ion Crăciun” Călineşti
9. Spitalul de Boli Cronice Mozăceni
10. Spitalul de Boli Cronice Rucăr
Judeţul Bacău
11. Spitalul Orăşenesc „Ioan Lascăr” Comăneşti
Judeţul Bihor
12. Spitalul Orăşenesc Ştei
13. Centrul de Sănătate Bratca
Judeţul Bistriţa-Năsăud
14. Centrul de Sănătate Teaca
Judeţul Botoşani
15. Sanatoriul de Pneumoftiziologie Guranda
16. Spitalul Orăşenesc Darabani
17. Spitalul Comunal Truşeşti
Judeţul Braşov
18. Spitalul Municipal Săcele (reînființat)
19. Spitalul de Boli Cronice Victoria
20. Spitalul Municipal Codlea
Judeţul Buzău
21. Spitalul Comunal Vintilă Vodă
22. Centrul de Sănătate Pârscov
23. Spitalul de Boli Cronice Pătârlagele
Municipiul Bucureşti
24. Spitalul Clinic „Caritas Acad. N. Cajal”
Judeţul Caraş-Severin
25. Spitalul de Boli Cronice Bocşa
26. Spitalul Comunal Bozovici
27. Spitalul Orăşenesc Anina
Judeţul Călăraşi
28. Spitalul Orăşenesc Budeşti
Judeţul Cluj
29. Centrul de Sănătate Mociu
Judeţul Constanţa
30. Centrul de Sănătate Băneasa
Judeţul Dâmboviţa
31. Spitalul Orăşenesc Titu
Judeţul Galaţi
32. Spitalul de Boli Cronice Iveşti
Judeţul Giurgiu
33. Centrul de Sănătate Ghimpaţi
Judeţul Gorj
34. Spitalul Orăşenesc Bumbeşti-Jiu
Judeţul Hunedoara
35. Spitalul de Boli Cronice Petrila
36. Centrul de Sănătate Călan
Judeţul Ialomiţa
37. Spitalul Orăşenesc Ţăndărei
Judeţul Iaşi
38. Spitalul Orăşenesc Târgu Frumos
Judeţul Ilfov
39. Spitalul Orăşenesc „Dr. M. Burghele” Buftea (reînființat) https://www.digi24.ro/magazin/stil-de-viata/viata-sanatoasa/decizie-paguboasa-multe-spitale-stau-nefolosite-sau-au-fost-redeschise-40157
40. Spitalul Comunal Periş
Judeţul Maramureş
41. Spitalul de Boli Cronice Baia Sprie (reînființat de locuitori)
https://pressone.ro/spitalul-desfiintat-ca-sa-poata-fi-reinfiintat
42. Centrul de Sănătate Şomcuta Mare
Judeţul Mehedinţi
43. Spitalul Orăşenesc Strehaia
44. Spitalul Orăşenesc Vânju Mare
Judeţul Mureş
45. Spitalul Orăşenesc Sărmaşu
Judeţul Neamţ
46. Spitalul Orăşenesc Bicaz (reînființat în 2014)
* Comunicat M.Ap.N. nr. 134 din dată de 16.05.2013:
M.Ap.N. sprijină CJ Neamț pentru reînființarea spitalului
Un număr de 40 de paturi vor fi transferate Consiliului Județean Neamț.
Declarația a fost făcută de ministrul Mircea Dusă la Piatră Neamț, joi, 16 mai, la finalul ceremoniei prilejuite de plecarea în misiune în Afganistan a militarilor Batalionului 634 Infanterie ‘Jderii’.
Ministerul Apărării Naționale va sprijini eforturile depuse de autoritățile din județul Neamț pentru reînființarea Spitalului Orășenesc Bicaz, alocand către Consiliul Județean un număr de 40 de paturi, din structura Sanatoriului de Balneofizioterapie și Recuperare Medicală ‘Dr. Dimitrie Cantemir’ Bălțătești.
„Chiar dacă reducerea numărului de paturi contractate cu Casă Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești va duce spre limita inferioară atât posibilitățile de asigurare de servicii medicale de specialitate pentru militari, cât și asigurarea autofinanțării sanatoriului de la Bălțătești, sprijinim cu toată deschiderea eforturile pe care le fac autoritățile județului Neamț în beneficiul cetățenilor. Redeschiderea Spitalului Orășenesc Bicaz este foarte importantă atât pentru locuitorii orașului, cât și pentru cei din comunele apropiate, care vor avea astfel acces mai ușor la servicii medicale”, a declarat ministrul Dușa.
Și s-a ținut de cuvânt!
47. Spitalul Orăşenesc Roznov
Judeţul Olt
48. Centrul de Sănătate Drăgăneşti-Olt
Judeţul Prahova
49. Centrul de Sănătate Bălţeşti
50. Preventoriul TBC Poiana Ţapului
51. Centrul de Sănătate Plopeni
52. Centrul de Sănătate Urlaţi (reînființat)
Judeţul Sălaj
53. Spitalul de Boli Cronice Cehu Silvaniei
Judeţul Sibiu
54. Spitalul Orăşenesc Cisnădie
Judeţul Suceava
55. Spitalul de Boli Cronice Solca
Judeţul Teleorman
56. Centrul de Sănătate „Regele Carol I” Deparaţi
57. Centrul de Sănătate Cervenia
58. Centrul de Sănătate Furculeşti
Judeţul Timiş
59. Centrul de Sănătate Buziaş
60. Centrul de Sănătate Ciacova
Judeţul Tulcea
61. Spitalul Orăşenesc Babadag
62. Centrul de Sănătate Sulina
Judeţul Vaslui
63. Spitalul Orăşenesc Negreşti
64. Spitalul de Boli Cronice „Dr. I. T. Nicolaescu” Tutova
Judeţul Vâlcea
65. Spitalul Orăşenesc Bălceşti
* Miercuri, 21 august 2019, președintele Consiliului Județean Vâlcea, Constantin Rădulescu, a semnat, alături de primarul Constantin Aleca, un Acord de Parteneriat în vederea implementării investiției „Reabilitarea, modernizarea, extinderea şi dotarea Spitalului orăşenesc Bălceşti, judeţul Vâlcea”. În cadrul parteneriatului, Consiliul Județean Vâlcea va aloca și suma de 276.224 mii lei, necesară realizării studiilor preliminare predării amplasamentului. https://www.eurovalcea.ro/2019/08/22/consiliul-judetean-valcea-si-primaria-balcesti-au-semnat-un-acord-pentru-reinfiintarea-spitalului-din-balcesti/
Judeţul Vrancea
66. Spitalul Orăşenesc Mărăşeşti
67. Spitalul Orăşenesc Odobeşti
Cu un singur neuron și acela atrofiat (fără Cerebrolysin sau Cebrium nu poți, neică !), guvernanții maneliști s-au repezit la a utiliza căminele studențești și căminele școlare pentru cazuri de carantină, în loc să transforme urgent proprietățile confiscate pentru cazuri de corupție în centre de carantină. Păi nu #corupția omoară? Ba da! Uite!
– Niciuna dintre componentele puterii / autorității executive, Guvern – Președinte, nu a scos un cuvânt despre ce se întâmplă, în plină pandemie tipic românească, cu oamenii străzii (care nu au domiciliu, pix, hârtie, formulare pentru declarații pe propria răspundere, unii nici acte de identitate etc. etc.); n-am auzit nici-un demnitar care să explice cum sunt protejați de coronavirus și, mai ales, cum ne protejează DSP-urile pe noi, ceilalți, având în vedere că acești homeless sunt primii vizați, având o igienă puțin spus precară și un nivel de educație și cultură medicală care bate spre zero;
– ”Grupul de Comunicare Strategică”, o formație de specialiști fără nume și prenume. Facuta „pe picior”. este cel puțin ciudată lipsa unui reprezentant al ministerului Justiției în acest grup, în condițiile în care sunt în penitenciare 20.000 de deținuți și alți 10 mii de angajați ai Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP). La fel, lipsesc din această structură reprezentanții ministerului Economiei și al Muncii, în condițiile în care în țară sunt 500 azile de bătrâni.
Executivul nu face publice nici numele specialiștilor și experților dintr-o alta comitie a la Caragiale: Grupul de Suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României funcționează ca organism de suport tehnic al CNSSU.
Pentru a-l întrece în comitete si comiții pe Tache Farfuridi al lui Nenea Iancu de la Haimanale, tandrul cuplu Orban – Iohannis a înființat și un al treilea Grup de lucru interinstituțional pentru analiză impactului economic, financiar și bugetar pe 11 martie a.c., printr-un Memorandum. El este coordonat de Administrația prezidențială și de Cancelaria primului ministru. Parol, curată mermeleală!
– Interzicerea exportului de cereale și produse derivate a fost prevăzut în Ordonanța Militară 7, dar s-a revenit asupra deciziei în următoarea Oordonanță Militară, cea cu numărul 8. Măsura a fost criticată deopotrivă de fermierii autohtoni, dar și de Comisia Europeană. De altfel, ministrul grec al Agriculturii, Makis Voridis, a trimis o scrisoare la Bruxelles, în care își exprima îngrijorarea cu privire la decizia României, considerând că aceasta încalcă principiile de bază ale Pieței comune, cât și ale Politicii Agricole Comune.
– Testarea bucureștenilor și demisia ministrului Sănătății Victor Costache. Fix la o lună de la apariția primului caz de coronavirus, dar deja în plin focar la Suceava, ministrul a propus testarea întregii populații din București, proiect-pilot care îi aparținea de fapt aceluiași Streinu Cercel, care, ulterior, împreună cu primarul TV Gabriela Firea, l-a și susținut până a fost respins clar de guvern. ”Am avizat un parteneriat și un program care va demara rapid. Vrem să se testeze toată populația Bucureștiului printr-o serie de echipe care vor merge door to door după modelul Coreei de Sud. Este foarte important să facem milioane de teste”, declara atunci Victor Costache. Iar mermeleală !
Ulterior, ministrul a sugerat că a fost împins spre demisie, iar diverse informații spuneau că neînțelegerile din interiorul cabinetului erau mai vechi. În locul său, în plină pandemie, a fost numit ministrul secretarul de stat Nelu Tătaru. Iar mermeleală !
– Nepublicarea cazurilor confirmate de coronavirus pe județe a fost o decizie controversată luată de Grupul de comunicare strategică la mijlocul lunii martie. Începând din 19 martie, Institutul Național de Sănătate publică a eliminat din centralizarea zilnică harta cazurilor cazurilor confirmate de coronavirus în fiecare județ, precum și tabelul cu numărul total de îmbolnăviri pe județe. Au fost păstrate doar informațiile legate de totalul îmbolnăvirilor, persoanele aflate în carantină și a celor în izolare.
Situație tipică Coreei de Nord, aceasta a a provocat protestul media și al mai multor organizații civice, care au transmis guvernului un manifest prin care au cerut transparență.
Zece zile mai târziu, Grupul de comunicare strategică relua publicarea transparentă a tuturor datelor.
Oricum, balbele, nesincronizarile, reglementările inițiale, ulterior revocate/modificate, sunt mult mai multe. Din acestea, este evident că nu putem avea pretenții de comunicare riguroasă și coerentă cu poporul.
Acum, să vedem cu ce ne mai blagosloveste tandemul pentru perioada de după 15 mai! (Col (R) Florin Gulianu).
Eveniment
Manifestul 2035 – Viitorul muncii prin ochii tinerilor din județul Iași
În anul 2026, tinerii din județul Iași, cu vârste între 15 și 19 ani, sunt invitați să contribuie activ la conturarea unei viziuni despre cum va arăta piața muncii în anul 2035.
Evenimentul principal va avea loc în perioada 27–28 martie 2026 și va reuni zeci de tineri din județul Iași interesați de viitorul lor profesional, de competențele care vor conta în următorii 10 ani și de schimbările necesare în educație pentru a răspunde realităților economice și tehnologice.
Un proiect construit de tineri, pentru viitorul lor
Manifestul 2035 nu este doar un eveniment, ci un proces de co-creare. Participanții vor lucra în echipe, vor analiza tendințe și vor formula o declarație a tinerilor din județul Iași despre viitorul muncii.
Documentul final va reflecta perspectiva lor asupra competențelor esențiale în 2035, asupra relației dintre școală și piața muncii și asupra rolului pe care instituțiile și companiile ar trebui să îl joace în sprijinirea noii generații.
20 de tineri vor ajunge la Bruxelles
Un element important al proiectului este oportunitatea oferită unui grup de 20 de participanți care, în perioada 26–30 iulie 2026, vor merge la Bruxelles pentru a prezenta concluziile și mesajele rezultate în cadrul Manifestului 2035.
Aceștia vor reprezenta vocea tinerilor din județul Iași într-un context european și vor contribui la dialogul despre transformările pieței muncii la nivelul Uniunii Europene.
De ce este relevant Manifestul 2035
Tinerii care astăzi au între 15 și 19 ani vor fi profesioniștii și antreprenorii anului 2035. Implicarea lor în discuțiile despre viitorul muncii este esențială pentru a construi un sistem educațional și profesional adaptat provocărilor următorului deceniu.
Manifestul 2035 oferă:
– un cadru structurat de dezbatere despre viitorul muncii
– oportunitatea de a contribui la o declarație oficială a tinerilor
– șansa de a reprezenta județul Iași la Bruxelles
– experiență practică de lucru în echipă și argumentare
Înscrieri deschise
Tinerii din județul Iași, cu vârste între 15 și 19 ani, se pot înscrie pe site-ul oficial al proiectului:
https://manifest.hessa-ngo.eu
Manifestul 2035 este o invitație directă către noua generație de a nu aștepta ca viitorul să fie decis pentru ea, ci de a participa activ la construirea lui.
Manifestul 2035 – Viitorul muncii prin ochii tinerilor este un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, Cod proiect: 2025-3-RO01-KA154-YOU-000373433, acesta creează un cadru de dialog și implicare pentru liceenii care doresc să își facă vocea auzită.

Eveniment
Peste 1400 de spectatori entuziaști la premiera de gală a comediei ÎN PIELEA MEA, cu: George Tănase, Ioana State, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Ioana Ginghină, Daria Jane, Mihai Găinușă
Premiera de gală a comediei „În pielea mea” de la Cinema City AFI Cotroceni București a fost primită pe 9 februarie de peste 1400 de spectatori cu aplauze, râsete și bucurie.
Numeroase vedete și influenceri au fost alături de actorii George Tănase, Ioana State, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Ioana Ginghină, Mihai Găinușă, Daria Jane, Cătălin Coșarcă și Toto Dumitrescu.
„Este o comedie care nu urmărește tiparele ultimelor comedii lansate în ultimul timp la noi. Filmul are o narațiune jucăușă cu personaje construite în jurul unei tematici aprins dezbătută în societatea de astăzi. Filmul nu conține înjurături și este bazat pe situații inspirate din viața reală.”, spune regizorul Paul Decu.
Echipa filmului „În pielea mea”, scris și regizat de Paul Decu, propune spectatorilor o abordare amuzantă a unei situații des întâlnite în micile certuri dintr-un cuplu: pentru cine e mai greu/ mai ușor. În urma unei provocări pe care patru cupluri de prieteni o duc la bun sfârșit, după multe peripeții, într-un weekend, personajele ajung să câștige o altă viziune despre relațiile lor, lăsând deoparte presupunerile, orgoliile și preconcepțiile, pentru a încerca să comunice mai bine între ei.

Cu râs pe săturate, surprize și personaje pline de viață, comedia independentă „În pielea mea” intră în cinematografele din toată țara din 10 februarie.
Spectatorilor li s-a pregătit o surpriză pentru data de 12 februarie: o seară specială „Date Night” organizată în mai multe cinematografe din rețeaua Cinema City unde toți cei care cumpără un bilet la comedia „În pielea mea” vor primi un premiu garantat din partea Avon.
Până pe 23 februarie, toți spectatorii din țară care și-au cumpărat bilet la filmul „În pielea mea” se pot înscrie în cursa pentru un iPhone 17 Pro Max, încărcând dovada achiziției biletului la cinema în formularul dedicat concursului, premiul fiind oferit prin tragere la sorți pe 24 februarie.
După proiecțiile speciale din Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea, cu săli pline, multe aplauze, râsete și discuții îndelungate cu spectatorii curioși și încântați de poveste și de prestațiile actorilor, caravana „În pielea mea” continuă în mai multe orașe.
Pe 11 februarie va avea loc proiecția specială „În pielea mea” de la Cinema City din City Park Constanța, de la 18:30, unde regizorul Paul Decu și actrița Azaleea Necula, originari din Constanța și împrejurimi, vor prezenta filmul alături de colegii lor Ioana State, Alexandra Răduță și Gabriel Vatavu.
Cinema City Shopping City Galați invită spectatorii pe 12 februarie de la 18:30 la întâlnirea cu actrițele Ioana State și Azaleea Necula și regizorul Paul Decu.
Pe 13 februarie la ora 18:30, spectatorii din Iași sunt invitați la proiecția specială din Cinema City Iulius Mall, alături de regizorul Paul Decu și de actorii Gabriel Vatavu, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță.
De „Ziua Îndrăgostiților”, pe 14 februarie, în Cinema City Iulius Mall Suceava, de la 18:30, spectatorii sunt invitați la film alături de regizorul Paul Decu și de actorii Sergiu Costache, Vlad si Oana Gherman, Alexandra Răduță.
Cineplexx Băneasa Shopping City București găzduiește o proiecție specială în prezența întregii echipe pe 15 februarie, de la 17:30.
În Craiova, regizorul Paul Decu și actorii Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman vor ajunge la cinematograful Inspire VIP Electroputere Mall pe 16 februarie de la ora 18:00.
Actorii Vlad Gherman, Oana Gherman și Ioana Ginghină vin la întâlnirea cu publicul din Cinema City Vivo! Pitești pe 17 februarie, de la 18:30 și vor participa la o discuție după proiecție, alături de regizorul Paul Decu.
Caravana „În pielea mea” ajunge la Cinema City Shopping City Ploiești, pe 18 februarie, de la 18:30, la proiecția specială introdusă de regizorul Paul Decu, alături de actorii Ioana State, Vlad și Oana Gherman, Azaleea Necula și Gabriel Vatavu.
O comedie actuală și spumoasă, filmul „În pielea mea” este distribuit de T.R.I.B.E. Films.
TRAILER: https://bit.ly/InPieleaMea
Site oficial: inpieleamea.ro
Mai multe detalii, imagini de la filmări, fragmente din film, declarații din partea actorilor și informații despre concursuri sunt disponibile pe paginile social media ale filmului de Facebook, Instagram, TikTok.
Adrian Pădurețu semnează imaginea filmului. De sunet s-a ocupat Bogdan Ivanovici, de scenografie Anca Miron, iar de costume Francisca Vass.
„În Pielea Mea” este un film produs de: CB MOTION PICTURES.
Producător asociat: MAGNETIC MEDIA PRODUCTIONS
Producător: Claudiu Boboc
Producător executiv: Adela Mara
Manager producție: Iulia Cezara Roșu
Casting: ELEPHANT MEDIA
Realizat cu sprijinul:
Co-finanțatori: C&C HOUSE RESIDENCE, S&I BEST CORPORATION WEB DESIGN, CLIMA FREON
Sponsori: CLINICA RMN TINERETULUI; CLINICA IMAMED; OMV PETROM; MIKO BEAUTY PALACE; ȘERBAN & ASOCIAȚII; ESTEEM BODY SCULPT & SPA; PIZZERIA VOLARE; MERLIN’S; DOWNTOWN FITNESS MATEI BASARAB; THE COFFEE HOUSE; CLAUMAR PESCAR; UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI
Parteneri: AUTO ITALIA IMPEX SRL; KGM BUCUREȘTI – SMT PALLADY; RAZELM LUXURY RESORT – JURILOVCA; SCEMTOVICI & BENOWITZ GALLERY; CREATIVE AVOCADOS; ALCHEMICO.
Partener social: Asociația „România Zâmbește”.
Distribuitor: T.R.I.B.E. Films.
www.facebook.com/TribeFilms.ro – www.instagram.com/tribefilms.ro/
Partener media principal: VIRGIN RADIO ROMANIA
Parteneri media: CineFan, News.ro, Zile și Nopți, Cinemap, Revista FILM, Playtech, Happ.ro, Cinefilia, Daily Magazine, Filme-carti, MovieNews, The Movienator, Munteanu.
Eveniment
Ce spațiu minim ai nevoie pentru un pavilion cu masă de 8 persoane?
Un pavilion bine ales nu se simte ca un cort pus peste o masă, ci ca o cameră temporară în aer liber. Diferența dintre cele două se vede imediat în gesturi: cât de natural te ridici de pe scaun, dacă poți trece pe lângă cineva fără să îl obligi să se tragă, dacă farfuria se așază fără să atingi cotul vecinului și, poate cel mai important, dacă oamenii stau relaxați sau cu umerii strânși, ca într-un compartiment de tren.
Când pui o masă pentru opt persoane sub pavilion, nu cumperi doar un acoperiș, ci un anumit grad de confort, de circulație și de libertate.
Întrebarea despre spațiul minim pare simplă, dar răspunsul are două fețe. Una este strict geometrică: câți metri pătrați încape să „închidă” o masă cu opt scaune. Cealaltă ține de felul în care oamenii folosesc spațiul: cât loc au să se ridice, unde se pune o tavă, dacă intrarea rămâne liberă, dacă mai rămâne un colț pentru un cooler, o veioză sau pentru cineva care se retrage un minut de la masă.
Un spațiu minim adevărat nu este cel în care încape, la limită, mobilierul, ci cel în care se poate trăi o masă întreagă fără ca spațiul să te certe la fiecare mișcare.
De ce spațiul „minim” nu e o cifră fixă
Când vorbim despre opt persoane, există cel puțin trei variabile care mută serios ecuația. Prima este forma mesei: dreptunghiul consumă altfel spațiul decât o masă rotundă. A doua este tipul de scaune: un scaun lat, cu brațe, cere altă respirație decât un scaun subțire, de terasă. A treia variabilă este intenția.
O masă pentru o cină liniștită are nevoie de altă margine de siguranță decât o masă pentru o petrecere în care oamenii se ridică des, se salută, aduc farfurii, se apleacă după tacâmuri, trec cu tăvi.
În practică, „minimul” se calculează pornind de la două zone diferite. Prima zonă este zona de ședere, adică masa plus spațiul necesar scaunelor. A doua zonă este zona de circulație, adică spațiul în care te poți strecura în spatele cuiva care stă jos sau în care poți deschide o intrare fără să lovești marginea mesei.
Un reper simplu pentru confort
Pentru o ședere normală, un adult are nevoie de aproximativ 55–60 cm de lățime la masă. Asta înseamnă că o masă pentru opt persoane, dacă este dreptunghiulară, va ajunge frecvent în zona de 180–220 cm lungime, cu 85–100 cm lățime. Dacă este rotundă, diametrul tipic pentru opt persoane se duce în zona de 150–180 cm, în funcție de cât de lejer vrei să fie.
Scaunul, la rândul lui, are o adâncime de aproximativ 45–50 cm. Când cineva stă, scaunul nu rămâne lipit de masă, iar când se ridică, scaunul se trage înapoi. Aici se pierde, de obicei, spațiul care îi prinde pe oameni în pavilion: scaunele au nevoie de loc să se miște, iar pavilionul are nevoie de margine ca să nu te trezești cu pânza la spate sau cu un picior de structură exact în zona în care ar trebui să treacă un om.
Pentru un minim realist, merită să gândești așa: la dimensiunea mesei adaugi, pe fiecare latură pe care stau oameni, un spațiu de aproximativ 75–90 cm. În zona aceasta intră scaunul, mișcarea de a te așeza și un culoar îngust care permite trecerea atunci când e nevoie. Dacă vrei un confort bun, adaugi mai degrabă 100–110 cm pe laturi.
Calculul minim pentru o masă dreptunghiulară de 8 persoane
O configurație clasică pentru opt persoane este cu trei persoane pe fiecare latură lungă și câte una la capete. În această variantă, masa are adesea 200 cm lungime și 90 cm lățime, valori foarte comune în mobilierul de grădină. Dacă luăm această dimensiune ca reper, spațiul de ședere se calculează adăugând marginile de utilizare.
Pe laturile lungi, unde stau câte trei persoane, scaunele trebuie să aibă loc să fie trase și să rămână o minimă „fâșie” de trecere. Dacă adaugi aproximativ 85 cm pe fiecare parte, lățimea totală ocupată de masă cu zona de utilizare ajunge la 90 cm plus 85 cm plus 85 cm, adică aproximativ 260 cm.
Pe lungime, unde ai capete și laturi, tot trebuie să lași loc pentru scaun și un minim de acces. Dacă adaugi câte 85 cm la capete, lungimea totală devine aproximativ 200 cm plus 85 cm plus 85 cm, adică 370 cm.
Asta înseamnă că o amprentă de aproximativ 2,6 m pe 3,7 m poate fi considerată un minim funcțional pentru o masă de 8 persoane, în sensul că oamenii se pot așeza și se pot ridica fără să fie mereu la limită. În metri pătrați, vorbim de circa 9,6 m².
În realitate, pavilionul nu este o „cutie” perfectă, iar picioarele structurii, în special la modelele cu cadru, intră în colțuri și pot reduce unghiurile utile. De aceea, o amprentă calculată la milimetru devine frustrantă. Un pavilion cu dimensiuni standard apropiate de această amprentă este, de obicei, unul de 3 x 4,5 m. În el, masa dreptunghiulară de 200 x 90 încape cu un culoar acceptabil și cu posibilitatea de a orienta masa astfel încât intrarea să rămână logică.
De ce 3 x 3 m este, de regulă, prea strâmt pentru opt
Un pavilion de 3 x 3 m are o suprafață de 9 m². Pe hârtie pare aproape de cei 9,6 m² calculați mai sus. În practică, diferența dintre 3,0 m și 3,7 m pe direcția lungă este exact diferența dintre o masă care se folosește firesc și o masă în care oamenii se lovesc de margini.
Dacă pui o masă de 200 cm într-un spațiu de 300 cm, îți rămân 100 cm pentru ambele capete, adică 50 cm pe fiecare parte. În 50 cm nu intră un scaun normal tras înapoi. Intră, cel mult, un scaun împins aproape complet sub masă, iar persoana de la capăt va trebui să iasă „în diagonală”, cu scaunul ridicat sau cu masa împinsă.
Pe lățime, o masă de 90 cm într-un spațiu de 300 cm îți lasă 210 cm, adică 105 cm pe fiecare parte. Pare acceptabil, dar aici apare problema picioarelor pavilionului și a faptului că 3 x 3 m este adesea folosit cu intrări pe două laturi. Când deschizi un perete lateral sau ridici o ușă, fix în acel spațiu ar trebui să circule oamenii.
Se poate folosi 3 x 3 m pentru opt persoane, dar numai cu compromisuri clare. Masa trebuie să fie mai scurtă, în jur de 160–180 cm, scaunele trebuie să fie înguste, iar capetele mesei fie se evită, fie se rezolvă cu bănci, care împing zona de mișcare mai mult spre interior. Funcționează, dar nu este varianta pe care o alegi dacă vrei o masă care să dureze ore fără să simți că spațiul te împinge înapoi.
Calculul minim pentru o masă rotundă de 8 persoane
Masa rotundă are un avantaj social: oamenii se văd mai bine, conversația curge altfel, iar nimeni nu stă la „capăt” ca într-o masă de protocol. Din punct de vedere al spațiului, însă, un disc are nevoie de o „coroană” egală de jur împrejur. Dacă masa are 160 cm diametru, iar tu adaugi o margine de utilizare de 85–90 cm, ajungi la un diametru total de aproximativ 160 cm plus 180 cm, adică 340 cm.
Asta înseamnă că un pavilion pătrat de 3 x 3 m este, matematic, sub necesar, iar unul de 3,5 x 3,5 m ar fi mai aproape de un minim funcțional. În dimensiunile standard, un pavilion de 3 x 4,5 m permite o masă rotundă de 150–160 cm plasată astfel încât să rămână un culoar mai generos pe o parte, lucru foarte util pentru servire.
Aici mai apare o subtilitate: masa rotundă îți cere scaune distribuite uniform. Dacă pavilionul are picioare în colțuri, scaunele din diagonale ajung mai aproape de structură, iar oamenii simt, în spate, acea senzație că stau „lipiți” de marginea pavilionului. De aceea, pentru o masă rotundă de opt persoane, o amprentă de 3 x 4,5 m este, din nou, o alegere mai sigură decât 3 x 3 m.
Spațiul minim recomandat în funcție de scenariu
Dincolo de calcule, merită să alegi un răspuns care poate fi aplicat rapid în viața reală. Dacă obiectivul este să ai o masă de opt persoane cu scaune normale, care să permită intrare, ieșire și un minim de trecere, dimensiunea minimă utilă se învârte în jurul unei amprente de aproximativ 3 x 4,5 m. Aceasta nu este o cifră arbitrară, ci un fel de prag sub care apar fricțiuni repetate, iar peste care lucrurile devin firești.
Dacă vrei să păstrezi în pavilion și un spațiu pentru servire, un colț de depozitare temporară sau o mică zonă de relaxare, atunci dimensiunea se duce natural spre 3 x 6 m. Nu pentru că masa ar crește, ci pentru că evenimentul crește. O masă pentru opt oameni rareori înseamnă doar opt scaune și o masă. Înseamnă sticle, platouri, o persoană care se ridică des, un copil care se strecoară, o tavă care vine din bucătărie, o umbrelă de lumină seara. Spațiul suplimentar nu e lux, e fluiditate.
Când devine relevant un pavilion pliabil
Când spațiul este limitat sau când vrei flexibilitate, apare tentația de a alege un pavilion pliabil. Avantajul este clar: montaj rapid, transport ușor, posibilitatea de a-l muta în curte după soare și vânt.
Din perspectiva spațiului minim, însă, trebuie privit cu atenție un detaliu: pereții și cadrul unui pavilion pliabil au adesea puncte de întărire, îmbinări și picioare care intră în zona utilă. Asta nu înseamnă că este mai prost, ci că, la dimensiuni mici, fiecare centimetru contează.
Pentru o masă de opt persoane, un pavilion pliabil de 3 x 3 m rămâne, în majoritatea cazurilor, o soluție de compromis, bună pentru mese scurte, pentru o pauză de prânz sau pentru situații în care circulația în jurul mesei nu este esențială. Dacă vrei să stea opt persoane două, trei ore fără stres, un pliabil de 3 x 4,5 m sau de 3 x 6 m se potrivește mult mai bine cu realitatea corpului uman și a mișcărilor de la masă.
Detaliile care schimbă, pe tăcute, spațiul necesar
Nu doar dimensiunile de pe etichetă contează. Sunt câteva situații în care un pavilion aparent suficient devine insuficient.
Intrarea și axa de circulație
Oamenii intră, ies, trec cu farfurii. Dacă intrarea este pe latura scurtă a pavilionului și masa este așezată pe lungime, capătul mesei poate bloca intrarea sau o poate face incomodă. În mod practic, merită să ai o „axă” de circulație, o zonă care rămâne liberă. Într-un pavilion de 3 x 4,5 m, această axă se poate obține ușor prin plasarea mesei ușor decalat, astfel încât să ai pe o parte un culoar mai lat.
Într-un pavilion de 3 x 3 m, orice decalăre înseamnă că pe cealaltă parte nu mai rămâne loc nici pentru scaune, nici pentru mișcare. De aceea, 3 x 3 m forțează simetria, iar simetria, de multe ori, strică circulația.
Tipul de scaune
Scaunele cu brațe sunt comode, dar cer lățime. Un scaun de 60–65 cm lățime „mănâncă” spațiu la masă și la mișcare. Dacă pui opt astfel de scaune, masa trebuie să fie mai lungă sau oamenii se vor înghesui. În plus, când scaunul se trage înapoi, brațele se lovesc mai ușor de picioarele pavilionului sau de pereții laterali.
Scaunele înguste, de 45–50 cm, îți permit să reduci lățimea efectivă a zonei de ședere. Dacă urmărești un minim strict, scaunul este, uneori, mai important decât masa.
Băncile și soluțiile mixte
Băncile reduc un tip de spațiu și cresc altul. Reduc spațiul pentru tragerea individuală a scaunului, fiindcă banca se mișcă mai rar și, în general, se împinge sub masă. În schimb, banca cere loc pe lungime, iar oamenii se ridică mai greu din mijloc, dacă banca este plină. Pentru opt persoane, băncile pe laturile lungi și scaune la capete pot face posibil un pavilion mai mic, dar schimbă dinamica mesei. Este o alegere bună pentru familii, mai puțin bună pentru o masă formală.
Un exemplu concret de dimensionare, fără teorie inutilă
Să presupunem că ai o masă dreptunghiulară de 200 x 90 cm și scaune standard de terasă. Vrei ca oamenii să poată sta, iar cineva să poată trece măcar pe o parte cu o tavă. Alegi să lași, în jurul mesei, o margine de utilizare de aproximativ 90 cm pe laturi și 85 cm la capete. Spațiul ocupat devine, aproximativ, 370 x 270 cm.
Dacă pavilionul este de 3 x 4,5 m, ai 450 cm pe lungime. După ce pui cei 370 cm, îți rămân 80 cm. Poți distribui această diferență ca să creezi intrarea și un mic spațiu liber la celălalt capăt. Pe lățime, ai 300 cm.
După ce pui cei 270 cm, îți rămân 30 cm. Asta pare puțin, dar aici se vede de ce calculele trebuie citite cu realism. Cele 270 cm sunt o medie. Într-o seară obișnuită, scaunele nu sunt toate trase la maximum simultan. În plus, poți crea un culoar mai lat pe o parte și mai strâns pe cealaltă, iar oamenii vor folosi instinctiv partea mai lată.
Într-un pavilion de 3 x 3 m, aceeași masă îți lasă pe lungime doar 30 cm diferență, ceea ce înseamnă că, practic, capetele vor fi în tensiune permanentă. O masă se poate pune, dar evenimentul nu se așază.
Spațiul minim pe care îl simți ca minim, nu ca pedeapsă
Dacă ar fi să răspund cu o singură propoziție, fără să te oblig la calcule, aș spune așa: pentru o masă de 8 persoane, cu scaune normale și cu un minim de circulație, ai nevoie de un pavilion de cel puțin 3 x 4,5 m, adică de aproximativ 13,5 m², ca să poți folosi masa firesc. Sub acest prag, intri în zona în care fiecare detaliu trebuie micșorat, iar confortul devine un joc de compromisuri.
Apoi, dincolo de minim, apar situațiile în care spațiul suplimentar schimbă atmosfera. La 3 x 6 m, masa de opt devine doar o parte a scenei. Rămâne loc pentru servire, pentru o persoană care se plimbă, pentru o mică zonă de depozitare, pentru un colț de lumină. Oameni care, altfel, s-ar ridica și ar pleca după o oră, rămân, pentru că spațiul nu îi obosește.
Observații practice despre amplasare, care influențează spațiul util
Un pavilion montat pe iarbă moale se simte mai mic decât același pavilion montat pe o terasă dreaptă, fiindcă scaunele „intră” în sol, se mișcă greu și oamenii își adaptează poziția. În plus, dacă pavilionul este prins cu corzi sau greutăți, aceste ancoraje pot ocupa exact zonele pe unde vrei să treci. La dimensiuni minime, ancorarea devine, paradoxal, o problemă de spațiu, nu doar de siguranță.
De asemenea, trebuie luată în calcul și înălțimea laterală. Unele pavilioane au pereți care coboară în pantă sau au elemente textile care reduc, aproape psihologic, spațiul. O masă poate să încapă, dar dacă pânza atinge spatele cuiva, senzația de înghesuială apare imediat. Un pavilion cu pereți verticali sau cu margini ridicate păstrează zona de ședere mai liberă.
Un răspuns clar, adaptat realității
Când pui în balanță toate aceste elemente, spațiul minim util pentru un pavilion cu masă de 8 persoane se așază în jurul dimensiunii 3 x 4,5 m, cu mici variații în funcție de forma mesei și de tipul scaunelor. Dacă masa este rotundă și are diametru mare, ai nevoie de mai mult pe lățime. Dacă masa este dreptunghiulară și scaunele sunt înguste, poți coborî ușor, dar vei simți imediat limita.
Masa de opt oameni este o mică comunitate, chiar și pentru o seară. Spațiul în care o așezi decide dacă se simte ca o întâlnire caldă sau ca o negociere de coate. Un pavilion ales cu un minim realist nu îți promite perfecțiune, dar îți dă un lucru foarte prețios: gesturi care curg fără să fie corectate de fiecare dată de lipsa de loc.
-
acum 2 zileLansare oficială la București: Albumul „Pe Argeș în sus” promovează patrimoniul cultural și identitatea națională
-
Uncategorizedacum 5 zileXiaomi Fan Festival 2026: viață inteligentă fără efort și produse reduse cu până la 50%
-
Afaceriacum 4 zileThe List Estates anunță lansarea proiectului rezidențial Șerban Vodă 90, dezvoltat de Memaar Capital, în zona centrală a Bucureștiului
-
Afaceriacum 7 zileSe lansează IubimTimisoara.ro – platformă online dedicată promovării orașului, afacerilor și comunității locale din Timișoara
-
Afaceriacum o ziTransportul molozului – soluție necesară pentru desfășurarea eficientă a lucrărilor de construcții
-
Afaceriacum o ziÎnchirierea containerelor pentru deșeuri – soluție eficientă pentru organizarea lucrărilor
-
Afaceriacum o ziColectarea deșeurilor din carton – element esențial în organizarea activităților comerciale
-
Afaceriacum o ziLion Rent și serviciile de mașini de închiriat – soluții moderne pentru mobilitate eficientă

