Eveniment
In urma dezvaluirilor ziarului Incisiv de Prahova privind jaful de 1 milion de euro de la Salrom, ministrul “Rezist” al Economiei, antreprenoriatului și turismului (USR) incearca sa ne trimita la “plimbare”/Dupa amenintari cu Parchetul Militar ale conducerii Salrom (probleme grave la “mansarda”…)/Schimbati PR-ul! – Ziarul Incisiv de Prahova
Necunoașterea limbii engleze în timp ce publica (peste) 20 de articole ,,științifice” în limba engleză (și le prezenta) este un prim argument că Nicu Marcu de la ASF este un FAKE și un cocoțat în funcții extrem de bine plătite al statului român, pe alte criterii decât competența. Dar este mai mult decât atât: un hoț de cuvinte, un plagiator, așa cum arăt astăzi în episodul III al investigației. Când prin furt de cuvinte Nicu Marcu se iniția cert în frauda academică, el era și Președintele Consiliului Național de Integritate (2007-2011) dar și lector, conferențiar, inclusiv doctor în contabilitate cu vechime de 4 ani. Frauda academică l-a ajutat să salte de la o Dacie Papuc și un Matiz la peste 200.000 de Euro pe an. Ca profesor, plagiatul este echivalentul din asigurări a daunei totale. Citiți al treilea episod al investigației despre cine este cel care vrea să scumpească asigurările RCA cu până la 20% și să ia până la un miliard de lei pe an, de la populatie, in plina criza. Cu alte cuvinte, sa duca piata in dauna totala. Asa cum este el, din punct de vedere academic, dezvaluie analistul economic Radu Teodor Soviani.
Apoi începe o ferventă deghizare ,,telectuală” cu două facultăți și un doctorat în 2004, la Universitatea din Craiova, unde în 2001 devenise cadru asociat, în 2005 lector universitar, iar în 2008 conferențiar universitar. Practic 11 ani (2001-2012) le predă studenților etică, moralitate și să nu fure, prestând ,,activitate didactică și de cercetare”. Semnând zeci de articole ,,științifice” într-o limbă pe care nu o cunoaște. Apoi devine profesor.
La sfârșitul acestui ciclu profesional, Nicu Marcu are trei mari averi: O dacie Papuc, un Matiz și cunoștințe minimale de limba engleză, pe care și le lasă în conservare cel puțin până în luna septembrie a anului 2017. Potrivit CV-ului, în Septembrie 2017, când era consilier la Curtea de Conturi, Nicu Marcu era încă utilizator debutant al limbii engleze (nivel A2).
Atfel, până la 49 de ani, respectiv 2017, Nicu poate să înțeleaga unele lucruri foarte simple legate de familie și câte ceva de la locul de muncă, dacă i se vorbește rar și în propoziții scurte, ba poate chiar și să scrie propozițiii scurte, pe chestiuni familiare. Nivelul A1 este cel mai slab pe o scală care cuprinde A1, A2, B1, B2, C1, C2 și cel în care vorbitorul este calificat să țină un toast – ,,Hai Noroc”, A2 este imediat peste ”Hai Noroc Vericule! Ce facuși? Scrisăși un articol științific?” iar C2 este cel mai ridicat, cel în care vorbitorul poate să prezinte oricând teme complexe, cu maximă încredere și articulat, chiar și unei audiențe care nu este familiară cu tema.
Pentru a scrie și comunica articole științifice în limba engleză este necesar cel puțin C1. Cum poți înțelege ce au scris alți autori în lucrări pe care le citezi (sau nu) dar și să ,,împingi”, în limba engleză, nivelul cercetării unor autori celebri, mai sus decât au făcut-o ei, dacă ești ,,debutant”? În mod real, nu poți.
Faptul că Nicu Marcu a fost cel puțin până în septembrie 2017 un debutant A2 nu l-a împiedicat însă să își asume peste 68 de articole ,,științifice” în limba engleză, în numai 9 ani (WoW!) și foarte puține ca și unic autor. Nicu ,,A2” Marcu a participat la 13 studii in conferințe naționale și internaționale, a fost ,,director de proiect” la 5 granturi ,,câștigate” prin ,,competiție națională și internațională” (nivelul lui de A2 fiind sub nivelul de înțelegere și vorbire al lui R2D2) și desigur, a publicat și 10 cărți 🙂
Necunoașterea limbii engleze în timp ce publica articole ,,științifice” în limba engleză (și le prezenta) este un prim argument că Nicu Marcu de la ASF este un FAKE și un cocoțat în funcții extrem de bine plătite al statului român, pe alte criterii decât competența.
Dar este mai mult decât atât: un hoț de cuvinte, un plagiator.
Președintele Consiliului Național de Integritate (2007-2011), lectorul, conferențiarul este un hoț de cuvinte și acum Președinte ASF. Ca profesor, plagiatul este echivalentul din asigurări a daunei totale.
Din cele aproape 70 de articole științifice clamate în limba engleză, foarte puține sunt scrise ca unic autor de Nicu Marcu (un prim indiciu al imposturii). Eu am identificat 3 articole de unic autor asumate, dar e posibil să fie chiar 4. Primul articol scris de Nicu Marcu ca unic autor este și primul articol furat.
Este vorba de articolul publicat în anul 2008, când era secretar general la ANAF și, atenție, Președinte al Consiliului Național de Integritate (consiliul ăsta de îi prindea pe hoți).
Nicu Marcu și-a expus ,,opera”, respectiv furtul, în publicația oficială a Institutului de Prognoză Economică (IPE), iar articolul îl găsiți integral aici.
Publicația din care a copiat Nicu Marcu pentru articolul din 2008, apăruse cu 11 ani înainte, în 1997, se numește ,,EMU and the International Monetary System” (Uniunea Monetară economică și sistemul internațional Monetar), este scrisă în limba engleză și are ca editori pe Thomas Krueger, Paul R. Masson, Bart Turtleboom. Ca în cazul oricărui hoț de cuvinte, cum este Nicu Marcu, evident, cartea nu este în bibliografie, Marcu încercând să ascundă furtul. Textul original a fost publicat în 1997, la Washington iar articolul ,,științific” al lui Nicu Marcu în care copiază cuvânt cu cuvânt în ,,opera” sa, se numește ,,Romanian’s Exchange Policy towards its European Monetary Union Membership – Prospects and Challanges”.
Bibliografia articolului, extrem de săracă (cine a mai văzut doar 3 referințe la un aritcol științific, dintre care una – un link ce ce nu funcționează), să ridice mâna. În 2008, practic Marcu avea o referință din 2000 și una din 2001, neregăsindu-se alte 3 publicații din care a furat.
Primul lucru care șochează în articol este limba engleză, impecabilă, folosită totouș de un autor debutant. Este și primul indiciu că a furat articolul. Analizând articolul se confirmă furtul, putând totuși identifica 5 contribuții persoanle ale autorului, la cercetarea științifică internațională, aduse de articol Ele sunt:
- Ctrl+C (Copy);
- Ctrl+V (Paste)
- combo-ul Ctrl+H (Find and Replace).
- Apoi ,,Find” – ,,CEEC” și ,,Replace” cu ,,Romania”;
- Apoi, împarte frazele în paragrafe și pune în loc de virgule, bullet-ul, ca să păcălească softurile anti-plagiat (am ras).
În continuare, iată textul original.
#exhibit1
Textul original, publicat în 1997, în cartea sus-menționată și care aparține autorilor John Berrigan și Herve Carre care au scris articolul ,,Exchange Arrangments between the EU and countries in Eastern Europe, the Mediterannean and the CFA Zone”.
Textul este furat de Nicu Marcu ca unic autor în capitalul ,,Challenges” al ,,lucrării științiifice”, pare a lucrării care se presupune că ar fi contribuția ,,originală” a autorului.
#exhibit2
#exhibit3
Textul original:
Textul furat:
A doua carte din care copiază Nicu Marcu în acest prim articol, de prim autor, se numește Current Developments in Monetary And Financial Law, volumul 2, publicat de FMI în 2003. Publicația, de asemenea nu este inclusă în Bibliografie.
Mai exact, Nicu Marcu a copiat din lucrarea cu numărul 33, a lui Jean-Victor Louis (care îl citează pe Peter Becks) furându-i nu numai cuvintele acestuia dar și sinteza (autorul articolului copiat de Marcu a pus în ghilimele textele care nu ii apartin, respectiv concluziile unui alt autor).
#exhibit4:
Textul furat de Nicu Marcu:
A treia sursă din care fură Nicu Marcu în primul său articol ,,științific” de unic autor, este un comunicat de presă al Băncii Centrale Europene, publicat în 2004, referitor la aderarea Sloveniei la zona Euro. Metoda? Find ,,Slovenia” și Replace cu ,,Romania”. Nici comunicatul nu pare ca referință bibliografică. Chiar doar atâta pot unii doctori în contabilitate de la Univeristatea din Craiova, lectori și conferențiari universitari ai aceleiași Universități? Să fure din comunicate de presă?
#exhibit5.
Textul original:
Textul copiat de Nicu Marcu:
Așa cum am arătat, Marcu nu citează niciuna dintre cele 3 surse furate, cuvânt cu cuvânt, prin ample porțiuni copiate în ,,opera” sa științifică, care în mod real are 6 pagini și un pic (incluzând abstractul, 3 referințe și desigur calitatea în care plagiază: doctor și lector al Universității din Craiova, la Departamentul de Analiză, Statistică și Matematică.
Matematică? Am râs. De asemenea, hoțul de cuvinte își declină noua identitate profesională – ajunsese deja secretar general al ANAF.
Prin urmare, acesta este primul articol în calitate de unic autor într-o ,,revistă indexată ISI”. Copiat. O să spuneți: mai râmân 27. O să râd:). Articolul are însă maximă importanță din mai multe motive, nefiind doar ,,un alt articol furat”. Iată de ce:
În esență, acest articol furat în 2008 reprezintă debutul lui Nicu Marcu în frauda academică. Având un prim articol, el începe să fie citat de câțiva cunoscuți (care de regulă se citează între ei) pentru a sugera (intenționat sau nu) că persoanele insinuate prin fraudă în circuitul academic (gen Nicu Marcu), au vreo relevanță. Unul dintre cei care a picat în plasa lui Marcu este academicianul Dobrescu.
Dacă profesorul Emilian Dobrescu, unul dintre putinii academicieni români cu studii la Universitatea Lomonosov de la Moscova, în articolul său din 2011 – ,,Problemele implicate de politicile referitoare la cursul de schimb și inflație a abordare cantitativă” care citează articolul furat de Nicu Marcu, a făcut-o fiind păcălit de hoția lui Nicu Marcu, ar trebui să îi fie jenă. Academicianul Emilian Dobrescu este totuși din 1990 și cercetător științific și membru al Consiliului Științific al Institutului Național de Cercetări Economice, iar încă din regimul comunist era o somitate.
Dacă a făcut-o intenționat (cu știință), ca să promoveze un hoț de cuvinte ca Nicu Marcu pe un alt palier, cel al fraudei academice, academicianului și reputatului Emilian Dobrescu ar trebui să îi fie rușine.
Promovarea unui autor necunoscut până la acel moment dar făcut cunoscut printr-un articol furat, în esență poate fi și o eroare, însă îmi dă de gândit cum i-a promovat articolul furat: în citarea lucrărilor ,,științifice” din propriul său articol, Emilian Dobrescu pune ,,opera științifică” a lui Nicu Marcu în aceeași linie cu Paul Krugman – laureatul premiului Nobel penru Economie, Mauricee Obstfeld – fost economist șef al FMI și unul dintre cei mai influenți economiști în mediul academic și cu Ben Bernanke, fostul șef al Rezervei Federale Americane.
Or, o astfel de promovare, în opinia mea, nu se face din greșeală. E drept că articolul respectiv al Academicianului Dobrescu citează la greu și din opera științiifică a unui alt coleg academician (între ei), fără studii la Moscova, dar academician, mă refer la turnătorul securității Manole, cunoscut și ca Academician Mugur Isărescu.
Indiferent dacă Emilian Dobrescu a introdus în lista sa de citări articolul furat de Nicu Marcu intenționat sau din eroare, Nicu Marcu s-a folosit în lumea academică pe care a accesat prin impostură, lăudându-se că unul dintre cei 4 alți autori care l-au citat a fost Emilian Dobrescu.
Alte citări sunt de pe la profesori de la Universitatea Craiova, pe principiul: ,,hai să ne cităm între noi, să facem puncte, să ne luăm gradul”
Interesant este și că după citarea articolului plagiat (în 2011), Nicu Marcu devine și ,,Membru de onoare al Consiliului Științific, Academia Română, Institutul Național de Cercetări Economice, Costin C. Kirițescu (unde este academicianul Dobrescu). Onoare? Care onoare?
Concluziv,
În timp ce publica articole copiate, Nicu Marcu preda în calitate de lector sau chiar conferențiar, către zeci și sute de studenți de la Universitatea Craiova (și nu numai).
Articolul analizat din 2008 și primul ca unic autor reprezintă debutul fraudei academice a lui Nicu Marcu, relevă scopul lui Nicu Marcu și anume obținerea titlulurilor univeristare (și banilor) de conferențiar universitar sau profesor. O altă dimensiune venită cu titlurile este aceae de tocător major al banilor europeni alocați ,,cercetării” (detalii în episodul IV), pentru articole ,,de cercetare” cu valoare ZERO. miide Euro în schimb.
Al doilea articol ,,științific” pretins scris și invocat de Nicu Marcu în parcursul său academic în calitate de unic autor este mult mai simplu de documentat, pentru că, deși invocat, el nu există.
Articolul doi de unic autor este pretins publicat în aceiași revistă indexată ISI Thompson – ,,Romanian Journal of Economic Forecasting” – numărul 2/2008 și intitulat ,,Aspects reagarding the price and earnings convergence between Romania and the European Uniun Space”.
Am convingerea că acest articol invocat nu există, din trei motive:
- nu am reușit să îl găsesc (deși am găsit aproape ,,toată” opera lui Nicu Marcu);
- nu există nicio citare (nici măcar la Emilian Dobrescu) din acest pretins articol și mai ales
- Revisa cotată ISI Thompson – ,,Romanian Journal of Economic Forecasting”’ nu include în sumarul numărului 2/2008 un astfel de articol, pretins publicat în această ediție. Prin urmare, articolul folosit de Nicu Marcu pentru a dovedi cercetare științifică post-doctorală (și a își lua gradele sau funcții la Universitatea din Craiova), nu există.
Astfel, mai tăiem un articol ,,ISI Thompson” din lista de 28 a lui Nicu Marcu. În episodul următor vom mai tăia cel puțin încă 10.
Articolul 3 ca unic autor al lui Nicu Marcu.
Vă rog să aveți răbdare pentru analizarea articolului 3 ca unic autor al lui Nicu Marcu. Pentru că la fel ca articolul (1) de inițieră în frauda academică a lui Nicu Marcu, este unul extrem de important.
Pentru că face tranziția dintre debutul fraudei academice și consolidarea ei spre un alt tip de fraudă, cu implicații financiare.
După primul Articol (furat) și al doilea (care nu există), Nicu Marcu, secretar general al ANAF (transferat de la Loteria Națională), este cuprins de febra academică, exact la ANAF și în plină criză economică și financiară. Scopul? Vrea să fie profesor. Febra îi creează însă și o mare foame de bani, pe care vrea să și-o astâmpere chiar cu orice preț.
Urmare a acestei febre trei lucruri se întâmplă:
- începe să scrie zeci de articole în limba engleză (pe care nu o cunoaște) dar mai ales începe să pună întrebări în ANAF: ,,Nu vrei să scrii un articol științific? Mă trec și eu ca autor, că am unde să îl public”. Unii pun botul, de teama secretarului general.
- o înnebunește pe ,,doamna Corina” de la ANAF (numele nu îl dezvălui pentru confidențialitatea surselor) să îi traducă repede articolele pe care nu le înțelege, dar care le publică, în calitate de co-autor. Faptul că le traduce repede, devine evident.
- ,,Doamna Corina”, al cărei nume răsună și acum în încăperea secretariatului general al ANAF ca urmare a țipetelor lui Nicu Marcu cand trebuia să predea articole în limba engleză – ,,Corrrrrrinnnnnnnnaaaaaaa!” ( lui Marcu începându-i să îi placă să îi umilească pe angajați și să îi trateze ca pe slugi), în mod evident nu este plătită de Nicu Marcu personal pentru traducerile care îl împopoțeanază pe el că ar avea vreo dâră de calitate academică. Astfel de sume nu apar în declarația de avere. Deci, or Nicu Marcu o plătea din banii încasați de el de la buget și doamna Corina făcea evaziune (și Marcu făcea abuz în serviciu nesesizând Parchetul pentru frauda de la ANAF) or Nicu Marcu făcea un alt abuz în serviciu, folosind timpul unui salariat al ANAF, plătit din bani publici (și stimulat de Marcu), pentru foloase personale: să se împopoțoneze ca profesor.
Prin urmare vorbesc în Episodul IV al investigației despre articolul 3 de unic autor al lui Marcu (și despre alte 10), dar și despre cum a culminat frauda academică și s-au materializat indiciile de fraudă financiară ale lui Nicu Marcu, de la ASF. #nicumarcudaunatotala. Vorbesc și despre cum a făcut el tranziția, prin fraudă academică, de la o Dacie Papuc și un Matiz înainte de a fi înșurubat în ANAF, până la 200.000 de Euro pe an, în calitate de Președinte ASF și nu numai.
Nicu Marcu este cel care încearcă disperat acum și neconstituțional (prin OUG fără motivare reală) să impună scumpirea asigurărilor RCA cu până la 20% pentru cei peste 6 milioane de asigurați, și să ia astfel, în plină criză, până la un miliard de lei pe an de la populație și companii prin Ordonanță de Urgență motivată de ,,Brexit”, în loc să își îndeplinească în mod real atribuțiile de serviciu, ca Președinte ASF, așa cum ați putut citi în exclusivitate în episodul I al investigației, aici, jos, mai precizeaza sursa mentionata. (Cerasela N.).
(I) Despre cum vrea ASF să scumpească (nelegal) asigurările RCA și să ia astfel până la 1 miliard de lei pe an de la populație și companii. Consiliul Concurenței să se sesizeze. Procurorii DNA să strângă probe
În anul 2026, tinerii din județul Iași, cu vârste între 15 și 19 ani, sunt invitați să contribuie activ la conturarea unei viziuni despre cum va arăta piața muncii în anul 2035.
Evenimentul principal va avea loc în perioada 27–28 martie 2026 și va reuni zeci de tineri din județul Iași interesați de viitorul lor profesional, de competențele care vor conta în următorii 10 ani și de schimbările necesare în educație pentru a răspunde realităților economice și tehnologice.
Un proiect construit de tineri, pentru viitorul lor
Manifestul 2035 nu este doar un eveniment, ci un proces de co-creare. Participanții vor lucra în echipe, vor analiza tendințe și vor formula o declarație a tinerilor din județul Iași despre viitorul muncii.
Documentul final va reflecta perspectiva lor asupra competențelor esențiale în 2035, asupra relației dintre școală și piața muncii și asupra rolului pe care instituțiile și companiile ar trebui să îl joace în sprijinirea noii generații.
20 de tineri vor ajunge la Bruxelles
Un element important al proiectului este oportunitatea oferită unui grup de 20 de participanți care, în perioada 26–30 iulie 2026, vor merge la Bruxelles pentru a prezenta concluziile și mesajele rezultate în cadrul Manifestului 2035.
Aceștia vor reprezenta vocea tinerilor din județul Iași într-un context european și vor contribui la dialogul despre transformările pieței muncii la nivelul Uniunii Europene.
De ce este relevant Manifestul 2035
Tinerii care astăzi au între 15 și 19 ani vor fi profesioniștii și antreprenorii anului 2035. Implicarea lor în discuțiile despre viitorul muncii este esențială pentru a construi un sistem educațional și profesional adaptat provocărilor următorului deceniu.
Manifestul 2035 oferă:
– un cadru structurat de dezbatere despre viitorul muncii
– oportunitatea de a contribui la o declarație oficială a tinerilor
– șansa de a reprezenta județul Iași la Bruxelles
– experiență practică de lucru în echipă și argumentare
Înscrieri deschise
Tinerii din județul Iași, cu vârste între 15 și 19 ani, se pot înscrie pe site-ul oficial al proiectului:
https://manifest.hessa-ngo.eu
Manifestul 2035 este o invitație directă către noua generație de a nu aștepta ca viitorul să fie decis pentru ea, ci de a participa activ la construirea lui.
Manifestul 2035 – Viitorul muncii prin ochii tinerilor este un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, Cod proiect: 2025-3-RO01-KA154-YOU-000373433, acesta creează un cadru de dialog și implicare pentru liceenii care doresc să își facă vocea auzită.
Eveniment
Peste 1400 de spectatori entuziaști la premiera de gală a comediei ÎN PIELEA MEA, cu: George Tănase, Ioana State, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Ioana Ginghină, Daria Jane, Mihai Găinușă
Premiera de gală a comediei „În pielea mea” de la Cinema City AFI Cotroceni București a fost primită pe 9 februarie de peste 1400 de spectatori cu aplauze, râsete și bucurie.
Numeroase vedete și influenceri au fost alături de actorii George Tănase, Ioana State, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Ioana Ginghină, Mihai Găinușă, Daria Jane, Cătălin Coșarcă și Toto Dumitrescu.
„Este o comedie care nu urmărește tiparele ultimelor comedii lansate în ultimul timp la noi. Filmul are o narațiune jucăușă cu personaje construite în jurul unei tematici aprins dezbătută în societatea de astăzi. Filmul nu conține înjurături și este bazat pe situații inspirate din viața reală.”, spune regizorul Paul Decu.
Echipa filmului „În pielea mea”, scris și regizat de Paul Decu, propune spectatorilor o abordare amuzantă a unei situații des întâlnite în micile certuri dintr-un cuplu: pentru cine e mai greu/ mai ușor. În urma unei provocări pe care patru cupluri de prieteni o duc la bun sfârșit, după multe peripeții, într-un weekend, personajele ajung să câștige o altă viziune despre relațiile lor, lăsând deoparte presupunerile, orgoliile și preconcepțiile, pentru a încerca să comunice mai bine între ei.
Cu râs pe săturate, surprize și personaje pline de viață, comedia independentă „În pielea mea” intră în cinematografele din toată țara din 10 februarie.
Spectatorilor li s-a pregătit o surpriză pentru data de 12 februarie: o seară specială „Date Night” organizată în mai multe cinematografe din rețeaua Cinema City unde toți cei care cumpără un bilet la comedia „În pielea mea” vor primi un premiu garantat din partea Avon.
Până pe 23 februarie, toți spectatorii din țară care și-au cumpărat bilet la filmul „În pielea mea” se pot înscrie în cursa pentru un iPhone 17 Pro Max, încărcând dovada achiziției biletului la cinema în formularul dedicat concursului, premiul fiind oferit prin tragere la sorți pe 24 februarie.
După proiecțiile speciale din Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea, cu săli pline, multe aplauze, râsete și discuții îndelungate cu spectatorii curioși și încântați de poveste și de prestațiile actorilor, caravana „În pielea mea” continuă în mai multe orașe.
Pe 11 februarie va avea loc proiecția specială „În pielea mea” de la Cinema City din City Park Constanța, de la 18:30, unde regizorul Paul Decu și actrița Azaleea Necula, originari din Constanța și împrejurimi, vor prezenta filmul alături de colegii lor Ioana State, Alexandra Răduță și Gabriel Vatavu.
Cinema City Shopping City Galați invită spectatorii pe 12 februarie de la 18:30 la întâlnirea cu actrițele Ioana State și Azaleea Necula și regizorul Paul Decu.
Pe 13 februarie la ora 18:30, spectatorii din Iași sunt invitați la proiecția specială din Cinema City Iulius Mall, alături de regizorul Paul Decu și de actorii Gabriel Vatavu, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță.
De „Ziua Îndrăgostiților”, pe 14 februarie, în Cinema City Iulius Mall Suceava, de la 18:30, spectatorii sunt invitați la film alături de regizorul Paul Decu și de actorii Sergiu Costache, Vlad si Oana Gherman, Alexandra Răduță.
Cineplexx Băneasa Shopping City București găzduiește o proiecție specială în prezența întregii echipe pe 15 februarie, de la 17:30.
În Craiova, regizorul Paul Decu și actorii Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman vor ajunge la cinematograful Inspire VIP Electroputere Mall pe 16 februarie de la ora 18:00.
Actorii Vlad Gherman, Oana Gherman și Ioana Ginghină vin la întâlnirea cu publicul din Cinema City Vivo! Pitești pe 17 februarie, de la 18:30 și vor participa la o discuție după proiecție, alături de regizorul Paul Decu.
Caravana „În pielea mea” ajunge la Cinema City Shopping City Ploiești, pe 18 februarie, de la 18:30, la proiecția specială introdusă de regizorul Paul Decu, alături de actorii Ioana State, Vlad și Oana Gherman, Azaleea Necula și Gabriel Vatavu.
O comedie actuală și spumoasă, filmul „În pielea mea” este distribuit de T.R.I.B.E. Films.
TRAILER: https://bit.ly/InPieleaMea
Site oficial: inpieleamea.ro
Mai multe detalii, imagini de la filmări, fragmente din film, declarații din partea actorilor și informații despre concursuri sunt disponibile pe paginile social media ale filmului de Facebook, Instagram, TikTok.
Adrian Pădurețu semnează imaginea filmului. De sunet s-a ocupat Bogdan Ivanovici, de scenografie Anca Miron, iar de costume Francisca Vass.
„În Pielea Mea” este un film produs de: CB MOTION PICTURES.
Producător asociat: MAGNETIC MEDIA PRODUCTIONS
Producător: Claudiu Boboc
Producător executiv: Adela Mara
Manager producție: Iulia Cezara Roșu
Casting: ELEPHANT MEDIA
Realizat cu sprijinul:
Co-finanțatori: C&C HOUSE RESIDENCE, S&I BEST CORPORATION WEB DESIGN, CLIMA FREON
Sponsori: CLINICA RMN TINERETULUI; CLINICA IMAMED; OMV PETROM; MIKO BEAUTY PALACE; ȘERBAN & ASOCIAȚII; ESTEEM BODY SCULPT & SPA; PIZZERIA VOLARE; MERLIN’S; DOWNTOWN FITNESS MATEI BASARAB; THE COFFEE HOUSE; CLAUMAR PESCAR; UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI
Parteneri: AUTO ITALIA IMPEX SRL; KGM BUCUREȘTI – SMT PALLADY; RAZELM LUXURY RESORT – JURILOVCA; SCEMTOVICI & BENOWITZ GALLERY; CREATIVE AVOCADOS; ALCHEMICO.
Partener social: Asociația „România Zâmbește”.
Distribuitor: T.R.I.B.E. Films.
www.facebook.com/TribeFilms.ro – www.instagram.com/tribefilms.ro/
Partener media principal: VIRGIN RADIO ROMANIA
Parteneri media: CineFan, News.ro, Zile și Nopți, Cinemap, Revista FILM, Playtech, Happ.ro, Cinefilia, Daily Magazine, Filme-carti, MovieNews, The Movienator, Munteanu.
Un pavilion bine ales nu se simte ca un cort pus peste o masă, ci ca o cameră temporară în aer liber. Diferența dintre cele două se vede imediat în gesturi: cât de natural te ridici de pe scaun, dacă poți trece pe lângă cineva fără să îl obligi să se tragă, dacă farfuria se așază fără să atingi cotul vecinului și, poate cel mai important, dacă oamenii stau relaxați sau cu umerii strânși, ca într-un compartiment de tren.
Când pui o masă pentru opt persoane sub pavilion, nu cumperi doar un acoperiș, ci un anumit grad de confort, de circulație și de libertate.
Întrebarea despre spațiul minim pare simplă, dar răspunsul are două fețe. Una este strict geometrică: câți metri pătrați încape să „închidă” o masă cu opt scaune. Cealaltă ține de felul în care oamenii folosesc spațiul: cât loc au să se ridice, unde se pune o tavă, dacă intrarea rămâne liberă, dacă mai rămâne un colț pentru un cooler, o veioză sau pentru cineva care se retrage un minut de la masă.
Un spațiu minim adevărat nu este cel în care încape, la limită, mobilierul, ci cel în care se poate trăi o masă întreagă fără ca spațiul să te certe la fiecare mișcare.
De ce spațiul „minim” nu e o cifră fixă
Când vorbim despre opt persoane, există cel puțin trei variabile care mută serios ecuația. Prima este forma mesei: dreptunghiul consumă altfel spațiul decât o masă rotundă. A doua este tipul de scaune: un scaun lat, cu brațe, cere altă respirație decât un scaun subțire, de terasă. A treia variabilă este intenția.
O masă pentru o cină liniștită are nevoie de altă margine de siguranță decât o masă pentru o petrecere în care oamenii se ridică des, se salută, aduc farfurii, se apleacă după tacâmuri, trec cu tăvi.
În practică, „minimul” se calculează pornind de la două zone diferite. Prima zonă este zona de ședere, adică masa plus spațiul necesar scaunelor. A doua zonă este zona de circulație, adică spațiul în care te poți strecura în spatele cuiva care stă jos sau în care poți deschide o intrare fără să lovești marginea mesei.
Un reper simplu pentru confort
Pentru o ședere normală, un adult are nevoie de aproximativ 55–60 cm de lățime la masă. Asta înseamnă că o masă pentru opt persoane, dacă este dreptunghiulară, va ajunge frecvent în zona de 180–220 cm lungime, cu 85–100 cm lățime. Dacă este rotundă, diametrul tipic pentru opt persoane se duce în zona de 150–180 cm, în funcție de cât de lejer vrei să fie.
Scaunul, la rândul lui, are o adâncime de aproximativ 45–50 cm. Când cineva stă, scaunul nu rămâne lipit de masă, iar când se ridică, scaunul se trage înapoi. Aici se pierde, de obicei, spațiul care îi prinde pe oameni în pavilion: scaunele au nevoie de loc să se miște, iar pavilionul are nevoie de margine ca să nu te trezești cu pânza la spate sau cu un picior de structură exact în zona în care ar trebui să treacă un om.
Pentru un minim realist, merită să gândești așa: la dimensiunea mesei adaugi, pe fiecare latură pe care stau oameni, un spațiu de aproximativ 75–90 cm. În zona aceasta intră scaunul, mișcarea de a te așeza și un culoar îngust care permite trecerea atunci când e nevoie. Dacă vrei un confort bun, adaugi mai degrabă 100–110 cm pe laturi.
Calculul minim pentru o masă dreptunghiulară de 8 persoane
O configurație clasică pentru opt persoane este cu trei persoane pe fiecare latură lungă și câte una la capete. În această variantă, masa are adesea 200 cm lungime și 90 cm lățime, valori foarte comune în mobilierul de grădină. Dacă luăm această dimensiune ca reper, spațiul de ședere se calculează adăugând marginile de utilizare.
Pe laturile lungi, unde stau câte trei persoane, scaunele trebuie să aibă loc să fie trase și să rămână o minimă „fâșie” de trecere. Dacă adaugi aproximativ 85 cm pe fiecare parte, lățimea totală ocupată de masă cu zona de utilizare ajunge la 90 cm plus 85 cm plus 85 cm, adică aproximativ 260 cm.
Pe lungime, unde ai capete și laturi, tot trebuie să lași loc pentru scaun și un minim de acces. Dacă adaugi câte 85 cm la capete, lungimea totală devine aproximativ 200 cm plus 85 cm plus 85 cm, adică 370 cm.
Asta înseamnă că o amprentă de aproximativ 2,6 m pe 3,7 m poate fi considerată un minim funcțional pentru o masă de 8 persoane, în sensul că oamenii se pot așeza și se pot ridica fără să fie mereu la limită. În metri pătrați, vorbim de circa 9,6 m².
În realitate, pavilionul nu este o „cutie” perfectă, iar picioarele structurii, în special la modelele cu cadru, intră în colțuri și pot reduce unghiurile utile. De aceea, o amprentă calculată la milimetru devine frustrantă. Un pavilion cu dimensiuni standard apropiate de această amprentă este, de obicei, unul de 3 x 4,5 m. În el, masa dreptunghiulară de 200 x 90 încape cu un culoar acceptabil și cu posibilitatea de a orienta masa astfel încât intrarea să rămână logică.
De ce 3 x 3 m este, de regulă, prea strâmt pentru opt
Un pavilion de 3 x 3 m are o suprafață de 9 m². Pe hârtie pare aproape de cei 9,6 m² calculați mai sus. În practică, diferența dintre 3,0 m și 3,7 m pe direcția lungă este exact diferența dintre o masă care se folosește firesc și o masă în care oamenii se lovesc de margini.
Dacă pui o masă de 200 cm într-un spațiu de 300 cm, îți rămân 100 cm pentru ambele capete, adică 50 cm pe fiecare parte. În 50 cm nu intră un scaun normal tras înapoi. Intră, cel mult, un scaun împins aproape complet sub masă, iar persoana de la capăt va trebui să iasă „în diagonală”, cu scaunul ridicat sau cu masa împinsă.
Pe lățime, o masă de 90 cm într-un spațiu de 300 cm îți lasă 210 cm, adică 105 cm pe fiecare parte. Pare acceptabil, dar aici apare problema picioarelor pavilionului și a faptului că 3 x 3 m este adesea folosit cu intrări pe două laturi. Când deschizi un perete lateral sau ridici o ușă, fix în acel spațiu ar trebui să circule oamenii.
Se poate folosi 3 x 3 m pentru opt persoane, dar numai cu compromisuri clare. Masa trebuie să fie mai scurtă, în jur de 160–180 cm, scaunele trebuie să fie înguste, iar capetele mesei fie se evită, fie se rezolvă cu bănci, care împing zona de mișcare mai mult spre interior. Funcționează, dar nu este varianta pe care o alegi dacă vrei o masă care să dureze ore fără să simți că spațiul te împinge înapoi.
Calculul minim pentru o masă rotundă de 8 persoane
Masa rotundă are un avantaj social: oamenii se văd mai bine, conversația curge altfel, iar nimeni nu stă la „capăt” ca într-o masă de protocol. Din punct de vedere al spațiului, însă, un disc are nevoie de o „coroană” egală de jur împrejur. Dacă masa are 160 cm diametru, iar tu adaugi o margine de utilizare de 85–90 cm, ajungi la un diametru total de aproximativ 160 cm plus 180 cm, adică 340 cm.
Asta înseamnă că un pavilion pătrat de 3 x 3 m este, matematic, sub necesar, iar unul de 3,5 x 3,5 m ar fi mai aproape de un minim funcțional. În dimensiunile standard, un pavilion de 3 x 4,5 m permite o masă rotundă de 150–160 cm plasată astfel încât să rămână un culoar mai generos pe o parte, lucru foarte util pentru servire.
Aici mai apare o subtilitate: masa rotundă îți cere scaune distribuite uniform. Dacă pavilionul are picioare în colțuri, scaunele din diagonale ajung mai aproape de structură, iar oamenii simt, în spate, acea senzație că stau „lipiți” de marginea pavilionului. De aceea, pentru o masă rotundă de opt persoane, o amprentă de 3 x 4,5 m este, din nou, o alegere mai sigură decât 3 x 3 m.
Spațiul minim recomandat în funcție de scenariu
Dincolo de calcule, merită să alegi un răspuns care poate fi aplicat rapid în viața reală. Dacă obiectivul este să ai o masă de opt persoane cu scaune normale, care să permită intrare, ieșire și un minim de trecere, dimensiunea minimă utilă se învârte în jurul unei amprente de aproximativ 3 x 4,5 m. Aceasta nu este o cifră arbitrară, ci un fel de prag sub care apar fricțiuni repetate, iar peste care lucrurile devin firești.
Dacă vrei să păstrezi în pavilion și un spațiu pentru servire, un colț de depozitare temporară sau o mică zonă de relaxare, atunci dimensiunea se duce natural spre 3 x 6 m. Nu pentru că masa ar crește, ci pentru că evenimentul crește. O masă pentru opt oameni rareori înseamnă doar opt scaune și o masă. Înseamnă sticle, platouri, o persoană care se ridică des, un copil care se strecoară, o tavă care vine din bucătărie, o umbrelă de lumină seara. Spațiul suplimentar nu e lux, e fluiditate.
Când devine relevant un pavilion pliabil
Când spațiul este limitat sau când vrei flexibilitate, apare tentația de a alege un pavilion pliabil. Avantajul este clar: montaj rapid, transport ușor, posibilitatea de a-l muta în curte după soare și vânt.
Din perspectiva spațiului minim, însă, trebuie privit cu atenție un detaliu: pereții și cadrul unui pavilion pliabil au adesea puncte de întărire, îmbinări și picioare care intră în zona utilă. Asta nu înseamnă că este mai prost, ci că, la dimensiuni mici, fiecare centimetru contează.
Pentru o masă de opt persoane, un pavilion pliabil de 3 x 3 m rămâne, în majoritatea cazurilor, o soluție de compromis, bună pentru mese scurte, pentru o pauză de prânz sau pentru situații în care circulația în jurul mesei nu este esențială. Dacă vrei să stea opt persoane două, trei ore fără stres, un pliabil de 3 x 4,5 m sau de 3 x 6 m se potrivește mult mai bine cu realitatea corpului uman și a mișcărilor de la masă.
Detaliile care schimbă, pe tăcute, spațiul necesar
Nu doar dimensiunile de pe etichetă contează. Sunt câteva situații în care un pavilion aparent suficient devine insuficient.
Intrarea și axa de circulație
Oamenii intră, ies, trec cu farfurii. Dacă intrarea este pe latura scurtă a pavilionului și masa este așezată pe lungime, capătul mesei poate bloca intrarea sau o poate face incomodă. În mod practic, merită să ai o „axă” de circulație, o zonă care rămâne liberă. Într-un pavilion de 3 x 4,5 m, această axă se poate obține ușor prin plasarea mesei ușor decalat, astfel încât să ai pe o parte un culoar mai lat.
Într-un pavilion de 3 x 3 m, orice decalăre înseamnă că pe cealaltă parte nu mai rămâne loc nici pentru scaune, nici pentru mișcare. De aceea, 3 x 3 m forțează simetria, iar simetria, de multe ori, strică circulația.
Tipul de scaune
Scaunele cu brațe sunt comode, dar cer lățime. Un scaun de 60–65 cm lățime „mănâncă” spațiu la masă și la mișcare. Dacă pui opt astfel de scaune, masa trebuie să fie mai lungă sau oamenii se vor înghesui. În plus, când scaunul se trage înapoi, brațele se lovesc mai ușor de picioarele pavilionului sau de pereții laterali.
Scaunele înguste, de 45–50 cm, îți permit să reduci lățimea efectivă a zonei de ședere. Dacă urmărești un minim strict, scaunul este, uneori, mai important decât masa.
Băncile și soluțiile mixte
Băncile reduc un tip de spațiu și cresc altul. Reduc spațiul pentru tragerea individuală a scaunului, fiindcă banca se mișcă mai rar și, în general, se împinge sub masă. În schimb, banca cere loc pe lungime, iar oamenii se ridică mai greu din mijloc, dacă banca este plină. Pentru opt persoane, băncile pe laturile lungi și scaune la capete pot face posibil un pavilion mai mic, dar schimbă dinamica mesei. Este o alegere bună pentru familii, mai puțin bună pentru o masă formală.
Un exemplu concret de dimensionare, fără teorie inutilă
Să presupunem că ai o masă dreptunghiulară de 200 x 90 cm și scaune standard de terasă. Vrei ca oamenii să poată sta, iar cineva să poată trece măcar pe o parte cu o tavă. Alegi să lași, în jurul mesei, o margine de utilizare de aproximativ 90 cm pe laturi și 85 cm la capete. Spațiul ocupat devine, aproximativ, 370 x 270 cm.
Dacă pavilionul este de 3 x 4,5 m, ai 450 cm pe lungime. După ce pui cei 370 cm, îți rămân 80 cm. Poți distribui această diferență ca să creezi intrarea și un mic spațiu liber la celălalt capăt. Pe lățime, ai 300 cm.
După ce pui cei 270 cm, îți rămân 30 cm. Asta pare puțin, dar aici se vede de ce calculele trebuie citite cu realism. Cele 270 cm sunt o medie. Într-o seară obișnuită, scaunele nu sunt toate trase la maximum simultan. În plus, poți crea un culoar mai lat pe o parte și mai strâns pe cealaltă, iar oamenii vor folosi instinctiv partea mai lată.
Într-un pavilion de 3 x 3 m, aceeași masă îți lasă pe lungime doar 30 cm diferență, ceea ce înseamnă că, practic, capetele vor fi în tensiune permanentă. O masă se poate pune, dar evenimentul nu se așază.
Spațiul minim pe care îl simți ca minim, nu ca pedeapsă
Dacă ar fi să răspund cu o singură propoziție, fără să te oblig la calcule, aș spune așa: pentru o masă de 8 persoane, cu scaune normale și cu un minim de circulație, ai nevoie de un pavilion de cel puțin 3 x 4,5 m, adică de aproximativ 13,5 m², ca să poți folosi masa firesc. Sub acest prag, intri în zona în care fiecare detaliu trebuie micșorat, iar confortul devine un joc de compromisuri.
Apoi, dincolo de minim, apar situațiile în care spațiul suplimentar schimbă atmosfera. La 3 x 6 m, masa de opt devine doar o parte a scenei. Rămâne loc pentru servire, pentru o persoană care se plimbă, pentru o mică zonă de depozitare, pentru un colț de lumină. Oameni care, altfel, s-ar ridica și ar pleca după o oră, rămân, pentru că spațiul nu îi obosește.
Observații practice despre amplasare, care influențează spațiul util
Un pavilion montat pe iarbă moale se simte mai mic decât același pavilion montat pe o terasă dreaptă, fiindcă scaunele „intră” în sol, se mișcă greu și oamenii își adaptează poziția. În plus, dacă pavilionul este prins cu corzi sau greutăți, aceste ancoraje pot ocupa exact zonele pe unde vrei să treci. La dimensiuni minime, ancorarea devine, paradoxal, o problemă de spațiu, nu doar de siguranță.
De asemenea, trebuie luată în calcul și înălțimea laterală. Unele pavilioane au pereți care coboară în pantă sau au elemente textile care reduc, aproape psihologic, spațiul. O masă poate să încapă, dar dacă pânza atinge spatele cuiva, senzația de înghesuială apare imediat. Un pavilion cu pereți verticali sau cu margini ridicate păstrează zona de ședere mai liberă.
Un răspuns clar, adaptat realității
Când pui în balanță toate aceste elemente, spațiul minim util pentru un pavilion cu masă de 8 persoane se așază în jurul dimensiunii 3 x 4,5 m, cu mici variații în funcție de forma mesei și de tipul scaunelor. Dacă masa este rotundă și are diametru mare, ai nevoie de mai mult pe lățime. Dacă masa este dreptunghiulară și scaunele sunt înguste, poți coborî ușor, dar vei simți imediat limita.
Masa de opt oameni este o mică comunitate, chiar și pentru o seară. Spațiul în care o așezi decide dacă se simte ca o întâlnire caldă sau ca o negociere de coate. Un pavilion ales cu un minim realist nu îți promite perfecțiune, dar îți dă un lucru foarte prețios: gesturi care curg fără să fie corectate de fiecare dată de lipsa de loc.
-
Uncategorizedacum 5 zileXiaomi Fan Festival 2026: viață inteligentă fără efort și produse reduse cu până la 50%
-
Afaceriacum 3 zileThe List Estates anunță lansarea proiectului rezidențial Șerban Vodă 90, dezvoltat de Memaar Capital, în zona centrală a Bucureștiului
-
Afaceriacum 6 zileSe lansează IubimTimisoara.ro – platformă online dedicată promovării orașului, afacerilor și comunității locale din Timișoara
-
acum 2 zileLansare oficială la București: Albumul „Pe Argeș în sus” promovează patrimoniul cultural și identitatea națională
-
Afaceriacum 14 oreTransportul molozului – soluție necesară pentru desfășurarea eficientă a lucrărilor de construcții
-
Afaceriacum 14 oreÎnchirierea containerelor pentru deșeuri – soluție eficientă pentru organizarea lucrărilor
-
Afaceriacum 14 oreColectarea deșeurilor din carton – element esențial în organizarea activităților comerciale
-
Afaceriacum 15 oreLion Rent și serviciile de mașini de închiriat – soluții moderne pentru mobilitate eficientă