Eveniment
Model de administratie liberala/UN BREZEAN PENTRU BREZENI/VECHIUL SI NOUL CANDIDAT NAE NICOLAE FEREASTRAERU – PRIMARUL CARE A VANDUT CRUCEA BREZENILOR, dand-o, printr-o suveica, in propietate private
Dupa ce am prezentat si dezvaluit in exclusivitate modelele de administratie liberala propuse de PNL Prahova – “Tragi-comedia din „statul Republica PLOIESTI”/Increngaturi periculoase: DNA, DIPI, Negulescu Mircea, Sergiu Lascu, Laura Codruta Kovesi, Adrian Dobre si Andrei Volosevici/Recompensa administratiei liberale fata de gasca penala (I)”, dezastrul de la Slanic/Prahova, furturile de la Comarnic, vocabularul de interlop si cocalar de la Brebu/Prahova ne-am gandit ca in drumul noastru al dezvaluirilor de la Aricesti si Filipestii de Padure sa “poposim” un pic la Breaza.
Aratam un alt model de administratie liberala propus de PNL Prahova, in fapt aceeasi reteta:
Acesta este noul candidat al Primariei Breaza si fost coleg de partid cu Dumitru Daniel Neagoe, fostul director al Postei Romane, condamnat pentru fapte de coruptie.
Inainte de a prezenta cazul fostului angajat HIDROJET, D.D. Neagoe, protejat de echipa politica local-
judeteana in tandemul defunctului PDL, Nicolae Nae Ferastraeru-George Calin Botez si altii, prezentam un prim episod al povestii fostului edil brezean, nou candidat al Primariei orasului Breaza.
Oferta pentru brezeni, asumata de persoana stimabilului domn NAE Nicolae Ferastraeru se prezinta cam asa:
“ Brezeni, votati-ma, pentru ca eu, NAE Nicolae Ferastraeru, stiu sa derulez afaceri dubioase cu terenuri, prin intelegeri clandestine si operatiuni tip suveica, pe care le pot extrage, cu usurinta, din fondul public de stat si pe care le tranzactionez si trafic ilegal, in cadrul unor discutii discrete, in dependintele firmei AJAX, din strada Republicii-Breaza, unde mi-am construit, marit si extins, pe banii brezenilor, locuintele si firmele de infrumusetare.”
In aceste dependinte, fostul primar si nou candidat la primarie, inca deruleaza afaceri, dar la un alt nivel, in concordanta cu evolutia raporturilor cu anumiti factori politici, care-l sustin si care-l promoveaza, pentru a-l folosi in interesele grupurilor lor politico-economice, la concurenta cu interesele generale ale comunitatii brezene. Si sa nu cumva sa credeti, stimati cititori, ca in tot acest timp in care NAE Ferastraeru serveste aceste interese de grup politic, nu se indestuleaza si el, la randul sau, din banii brezenilor, din bugetele comunitatii. Puteti observa ce si cat a construit, pentru sine, dar si pentru altii. Vezi cazul FARMACISTUL, care continua confectiile metalice in zona Breaza-Gura Beliei, un redutabil partener al domnului Nae Ferastraeru, alaturi de Dumitru Daniel Neagoe
Astazi prezentam cazul PREOPTEASA IOANA.
Povestea incepe astfel: in vechiul sau mandat, de primar, Nae Ferastraeru a avut o relatie intima cu Ioana Preoteasa, de care toata comunitatea stie.
Doamna Preoteasa a fost angajata al Primariei Breaza, in cadrul Registrului Agricol, context in care, la insistentele resepctivei, edilul si-a exercitat, intr-o forma discretionara si in diverse forme si formule mafiote, influenta, pentru a-i obtine, iubitei sale, un teren, pe cai frauduloase, in virtutea functiei pe care acest primar si-a exercitat-o si in care a fost investit, de comunitatea brezeana, pentru a-i reprezenta interesele. Deci, observati, ce interese a servit si vrea sa serveasca, in continuare, Nae Ferastraeru.
Astfel ca suprafata de 17.253 mp “faneata”, aflati pe raza localitatii Breaza-Cheia Provitei, in loc sa fie trecuta in evidentele de inventar ale consiliului local Breaza, asa cum legea prevede si obliga, pentru a “alcatui” domeniul privat al comunitatii orasului Breaza, la dispozitia expresa a edilului iubaret, terenul in cauza a fost atribuit rudelor iubitei sale.
Primarul Nae Nicolae Ferastreru a dispus si a asigurat, ilegal, mentionarea, in actele oficiale ale primariei, respectiv in rubrica OBSERVATII, a Registrului Agricol, a faptului ca aria apartine acestora ( vezi rudelor dnei Ioana Preoteasa ) desi, cf Legii nr. 18/1991, cf Protocolului din data de 17.03.2000, semnat de reprezentantii Comisiei de aplicare a Legii nr. 18/1991, acest teren apartinea S.C. POMICOLA BAICOI.
Concret, la dispozitia primarului de atunci, Nae Ferastraeru, a fost consemnat, in Registrul Agricol, VOL 63, pozitia 1, printre altele, ca in “…. anii 2006 – 2008, acest teren, in suprafata de 16 ha, a apartinut rudelor iubitei sale, respectiv RADU ION si RADU LUCRETIA.
De asemenea, si in prezent, sora lui Preoteasa Ioana lucreaza in cadrul Primariei Breaza.
Deci, ca o concluzie jurnalistica temeinica, Nae Ferastraeru a facut tot posibilul, pentru a-si trafica influenta in directia alocarii, cvazsi-legale, utilizand manevre dolosive si comitand acte si fapte ilegale, ticluite, pe care si le-a dus la indeplinire, utuilizand forta si puterea functiei, in interes personal, generat, mentinut si perpetuat de interesele subsecvente ale iubitei sale, circumscrise si interpuse relatiei sale private cu Preoteasa Ioana, ai carei membrii de familie au fost indestulati si impropietariti, ilegal, desi nu au avut niciun drept.
Fostul primar Nae Ferastreru a fabricat acte si documente false, a exercitat presiune asupra unor angajati, pentru a nu formula adrese, corespondente si inscrisuri oficiale, necesare in instanta, pentru a proteja interesele institutiei Primaria Breaza, a impiedicat, pe toate caile, formularea recursului/apelului impotriva deciziei instantei de fond, nefavorabile primariei, care a pierdut procesul propus de Nae Ferastraeru rudelor Ioanei Ptreoteasa, ( Radu Ion si Radu Lucretia ), a utilizat actele false in speta, confruntand instanta cu probe false, asumate de antetul primariei, semnaturi oficiale, stampile etc, si-a folosit ilegal statutul de primar, a influentat deciziile interne ale primariei, in virtutea functiei sale politice si a rolurilor edilitare, actele si faptele sale fiind aliniate unor comportamente si actiuni de crima organizata, folosind statutul de primar si puterile legale specifice functiei, alocand cheltuieli din banii publici, in interes personal.
Toate actinulile savarsite de Nae Ferastreru au fost efectuate de acesta, in detrimentul si in dezinteresul brezenilor, dar si in pofida faptului ca acest teren trebuia redat comunitatii orasului Breaza, in sensul inventarierii acestuia, in domeniul public-privat al statului/comunitatii.
Astfel, prin introducerea unei actiuni a petentilor “sfatuiti” de Nae Nicolae Ferastraeru, Radu Ion si Radu Lucretia, au fost asigurati de o formula pseudo-legala, reprezentata de o actiune in constatare a dreptului acestora de propietate si, cu ajutorul actelor, a inscrisurilor si a documentelor emise, pe cai oculte si subterane, de institutia primarie, la dispozitia persoanei primarului Nae Ferastraeru, prin emiterea si a unor adeverinte ilegale, s-a reusit obtinerea unei solutii favorabile, prin utilizarea spectrului de facilitati obscure, in speta.
Astfel, s-a obtinut hotararea vizata, prin sentinta in speta, prin utilizarea de mijloace ilegale, fabricate de aparatul administrativ, prin control si influenta, exercitata de primarul Nae Ferastraeru.
Deci, prin acte de inalta coruptie, la cererea petentilor, rude ale iubitei lui Nae Ferastreru, judecatorii au dispus admiterea actiunii si punerea in posesie a lui Radu Ion si Radu Lucretia.
Situatia este cunoscuta, foarte bine, in Primaria Breaza, de actualul aparat administrativ care, prin intregul corp de functionari, o considera “notorietate”.
Nae Ferastraeru – Aceasta este persoana pe care brezenii o vor, in continuare?
Prietnetul colegul si partenerul sau politic si de afaceri, tot din Breaza, este celebrul Dumitru Daniel Neagoe, fost director al Companiei Nationale POSTA ROMANA si fost director al sucursalei Posta Roamna Ploiesti Prahova, condamnat, recent, de o instanta de fond, din Romania, pentru fapte de coruptie, la 6 inchisoare, cu executare, pentru LUARE DE MITA.
- D. Neagoe a fost acuzat, cercetat, judecat si condamnat, pentru fapte de coruptie, in cadrul unui process care a durat….. cat credeti…? Exact trei ani si jumatate si in care judecatorul legal investit sa solutioneze dosarul de coruptie al brezeanului Dumitru Daniel Neagoe, a amanat, de 22 de ori, pronuntarea, in final condamnandu-l pe acesta, la 6 ani de inchisoare.
Conform deciziei instanţei, Daniel Neagoe Dumitru a primit câte 5 ani închisoare pentru 3 infracţiuni de luare de mită. Pedepsele au fost contopite, fiind adăugat un spor de pedeapsă de un an, astfel încât fostul director va executa 6 ani închisoare.
De asemenea, a fost încetat procesul penal în legătură cu săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, deoarece fapta s-a prescris.
Tribunalul a mai dispus confiscarea de la fostul director a sumei de aproximativ 575.000 lei, însă instanţa a lăsat nesoluţionată acţiunea formulată de compania Poşta Română, care se constituise parte civilă în dosar cu sumele de 1.595.739 lei şi 1.267.741 lei.
Ne gandim ca entitatea de stat COMPANIA NATIONALA POSTA ROMANA VA FORMULA APEL.
Daniel Neagoe Dumitru, trimis în judecată în 2016
În decembrie 2016, Daniel Neagoe Dumitru a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită – trei fapte, abuz în serviciu – două fapte şi conflict de interese.
Potrivit DNA, în perioada iunie-iulie 2010, Daniel Neagoe Dumitru, în calitate de director general al Poştei Române, a pretins de la directorul unei societăţi comerciale (martor în cauză), cu care compania naţională pe care o conducea avea încheiat un contract de prestări servicii de curăţenie în unităţi poştale, să cedeze în subantrepriză unele lucrări către societatea Dig Prodcom SRL (în prezent radiată) pe care primul o controla printr-o interpusă.
Daniel Neagoe Dumitru ar fi condiţionat executarea în bune condiţii a contractului de servicii de curăţenie încheiat de Poşta Română de primirea foloaselor necuvenite.
Martorul a dat curs solicitării lui Dumitru prin încheierea unui contract de subantrepriză datat 28 iunie 2010. Foloasele necuvenite, dobândite ulterior de inculpat, reprezintă profitul net de 109.828 lei realizat în executarea contractului de subantrepriză de către societatea pe care o controla, Dig Prodcom SRL.
Conform DNA, în cursul lunii iulie 2010, ca urmare a faptului că Daniel Neagoe Dumitru şi-ar fi majorat pretenţiile, între societatea comercială administrată de martor şi Dig Prodcom SRL s-a încheiat un nou contract, antedatat 30 iunie 2016.
În baza acestui contract, Dig Prodcom SRL ar fi trebuit să furnizeze servicii de consultanţă care în realitate nu erau necesare. Foloasele obţinute de Dumitru reprezintă valoarea prestaţiilor, încasată de Dig Prodcom SRL, respectiv 144.000 lei.
Totodată, anchetatorii susţin că, în toamna anului 2010, Daniel Neagoe Dumitru ar fi acceptat ca, într-o asociere în participaţiune, Poşta Română să efectueze cu o altă firmă serviciul de încasare electronică a facturilor la utilităţi (prin folosirea unei reţele de terminale POS), numai dacă în asociere era inclusă, fără a presta efectiv un serviciu, şi o a treia societate comercială, respectiv Dig Prodcom SRL.
„În acest mod, inculpatul Dumitru Daniel Neagoe ar fi acceptat ca această din urmă societate comercială să preia, nejustificat, o parte din profitul companiei naţionale. Astfel, în baza prevederilor contractului de asociere în participaţiune, au fost întocmite pentru perioada noiembrie 2010 – august 2012 un număr de 22 de ‘deconturi pentru operaţiuni în participaţie’, fiind achitată către SC Dig Prodcom SRL suma totală de 1.595.739,28 lei”, precizează procurorii.
Potrivit DNA, pentru ca Poşta Română să efectueze cu celeritate plăţile şi pentru a se accepta „fără discuţii interminabile” introducerea de noi produse în portofoliul de produse operate de asociere, Daniel Neagoe Dumitru ar fi primit foloase necuvenite de la aceeaşi societate, în modalitatea semnării unor contracte de prestări servicii cu firma Dig Prodcom SRL, pentru prestaţii simulate. Din „executarea” acestor contracte, Dumitru ar fi obţinut foloase necuvenite în sumă totală de 321.541 lei.
În acelaşi context, notează procurorii, dar în ce priveşte prestarea serviciului de reîncărcare electronică a cartelelor telefonice prepaid, prin folosirea aceloraşi terminale POS instalate în unităţile poştale de două firme, în luna decembrie 2010, Daniel Neagoe Dumitru, cu încălcarea atribuţiilor de serviciu, a interpus societatea Lonestar SRL (în prezent radiată) în relaţia comercială dintre societăţile comerciale deţinătoare de terminale POS şi Poşta Română.
Ulterior, Lonestar SRL ar fi cesionat în favoarea Dig Prodcom SRL toate drepturile şi obligaţiile care decurgeau din contractul încheiat cu Poşta Română. Actul de cesiune şi un act adiţional la contractul iniţial amintit încheiate de Poşta Română cu Dig Prodcom SRL au fost semnate de Dumitru Daniel Neagoe, în condiţiile conflictului de interese, având în vedere că Dig Prodcom SRL era în fapt firma sa şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma acesteia, se precizează în comunicat.
Astfel, adăuga DNA, prin interpunerea Dig Prodcom SRL (care nu a prestat efectiv niciun serviciu), fără sens economic, Poşta Română ar fi renunţat la o parte din comisionul care i s-ar fi cuvenit din încasările rezultate ca urmare a prestării serviciului de reîncărcare electronică a cartelelor telefonice prepaid. În acest mod, Dig Prodcom SRL a obţinut un folos de 1.267.741 lei, reprezentând profit net, folosit, in mare parte in extinderea unor ample lucrari de constructii la propietatea lui Dumitru Daniel Neagoe, din Breaza.
Aceasta este elita brezeana care se doreste, din nou, sa fie aleasa de brezeni, pentru a fi investita in aparatul edilitar, in speta, acesta este grupul care doreste sa adere, din nou, la Primaria Breaza, ca sa se indestuleze din banii brezenilor?
Sa vedem daca, de data aceasta, brezenii s-au saturat, sau nu. Vom reveni. (Cristina T.).
În anul 2026, tinerii din județul Iași, cu vârste între 15 și 19 ani, sunt invitați să contribuie activ la conturarea unei viziuni despre cum va arăta piața muncii în anul 2035.
Evenimentul principal va avea loc în perioada 27–28 martie 2026 și va reuni zeci de tineri din județul Iași interesați de viitorul lor profesional, de competențele care vor conta în următorii 10 ani și de schimbările necesare în educație pentru a răspunde realităților economice și tehnologice.
Un proiect construit de tineri, pentru viitorul lor
Manifestul 2035 nu este doar un eveniment, ci un proces de co-creare. Participanții vor lucra în echipe, vor analiza tendințe și vor formula o declarație a tinerilor din județul Iași despre viitorul muncii.
Documentul final va reflecta perspectiva lor asupra competențelor esențiale în 2035, asupra relației dintre școală și piața muncii și asupra rolului pe care instituțiile și companiile ar trebui să îl joace în sprijinirea noii generații.
20 de tineri vor ajunge la Bruxelles
Un element important al proiectului este oportunitatea oferită unui grup de 20 de participanți care, în perioada 26–30 iulie 2026, vor merge la Bruxelles pentru a prezenta concluziile și mesajele rezultate în cadrul Manifestului 2035.
Aceștia vor reprezenta vocea tinerilor din județul Iași într-un context european și vor contribui la dialogul despre transformările pieței muncii la nivelul Uniunii Europene.
De ce este relevant Manifestul 2035
Tinerii care astăzi au între 15 și 19 ani vor fi profesioniștii și antreprenorii anului 2035. Implicarea lor în discuțiile despre viitorul muncii este esențială pentru a construi un sistem educațional și profesional adaptat provocărilor următorului deceniu.
Manifestul 2035 oferă:
– un cadru structurat de dezbatere despre viitorul muncii
– oportunitatea de a contribui la o declarație oficială a tinerilor
– șansa de a reprezenta județul Iași la Bruxelles
– experiență practică de lucru în echipă și argumentare
Înscrieri deschise
Tinerii din județul Iași, cu vârste între 15 și 19 ani, se pot înscrie pe site-ul oficial al proiectului:
https://manifest.hessa-ngo.eu
Manifestul 2035 este o invitație directă către noua generație de a nu aștepta ca viitorul să fie decis pentru ea, ci de a participa activ la construirea lui.
Manifestul 2035 – Viitorul muncii prin ochii tinerilor este un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, Cod proiect: 2025-3-RO01-KA154-YOU-000373433, acesta creează un cadru de dialog și implicare pentru liceenii care doresc să își facă vocea auzită.
Eveniment
Peste 1400 de spectatori entuziaști la premiera de gală a comediei ÎN PIELEA MEA, cu: George Tănase, Ioana State, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Ioana Ginghină, Daria Jane, Mihai Găinușă
Premiera de gală a comediei „În pielea mea” de la Cinema City AFI Cotroceni București a fost primită pe 9 februarie de peste 1400 de spectatori cu aplauze, râsete și bucurie.
Numeroase vedete și influenceri au fost alături de actorii George Tănase, Ioana State, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Ioana Ginghină, Mihai Găinușă, Daria Jane, Cătălin Coșarcă și Toto Dumitrescu.
„Este o comedie care nu urmărește tiparele ultimelor comedii lansate în ultimul timp la noi. Filmul are o narațiune jucăușă cu personaje construite în jurul unei tematici aprins dezbătută în societatea de astăzi. Filmul nu conține înjurături și este bazat pe situații inspirate din viața reală.”, spune regizorul Paul Decu.
Echipa filmului „În pielea mea”, scris și regizat de Paul Decu, propune spectatorilor o abordare amuzantă a unei situații des întâlnite în micile certuri dintr-un cuplu: pentru cine e mai greu/ mai ușor. În urma unei provocări pe care patru cupluri de prieteni o duc la bun sfârșit, după multe peripeții, într-un weekend, personajele ajung să câștige o altă viziune despre relațiile lor, lăsând deoparte presupunerile, orgoliile și preconcepțiile, pentru a încerca să comunice mai bine între ei.
Cu râs pe săturate, surprize și personaje pline de viață, comedia independentă „În pielea mea” intră în cinematografele din toată țara din 10 februarie.
Spectatorilor li s-a pregătit o surpriză pentru data de 12 februarie: o seară specială „Date Night” organizată în mai multe cinematografe din rețeaua Cinema City unde toți cei care cumpără un bilet la comedia „În pielea mea” vor primi un premiu garantat din partea Avon.
Până pe 23 februarie, toți spectatorii din țară care și-au cumpărat bilet la filmul „În pielea mea” se pot înscrie în cursa pentru un iPhone 17 Pro Max, încărcând dovada achiziției biletului la cinema în formularul dedicat concursului, premiul fiind oferit prin tragere la sorți pe 24 februarie.
După proiecțiile speciale din Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea, cu săli pline, multe aplauze, râsete și discuții îndelungate cu spectatorii curioși și încântați de poveste și de prestațiile actorilor, caravana „În pielea mea” continuă în mai multe orașe.
Pe 11 februarie va avea loc proiecția specială „În pielea mea” de la Cinema City din City Park Constanța, de la 18:30, unde regizorul Paul Decu și actrița Azaleea Necula, originari din Constanța și împrejurimi, vor prezenta filmul alături de colegii lor Ioana State, Alexandra Răduță și Gabriel Vatavu.
Cinema City Shopping City Galați invită spectatorii pe 12 februarie de la 18:30 la întâlnirea cu actrițele Ioana State și Azaleea Necula și regizorul Paul Decu.
Pe 13 februarie la ora 18:30, spectatorii din Iași sunt invitați la proiecția specială din Cinema City Iulius Mall, alături de regizorul Paul Decu și de actorii Gabriel Vatavu, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță.
De „Ziua Îndrăgostiților”, pe 14 februarie, în Cinema City Iulius Mall Suceava, de la 18:30, spectatorii sunt invitați la film alături de regizorul Paul Decu și de actorii Sergiu Costache, Vlad si Oana Gherman, Alexandra Răduță.
Cineplexx Băneasa Shopping City București găzduiește o proiecție specială în prezența întregii echipe pe 15 februarie, de la 17:30.
În Craiova, regizorul Paul Decu și actorii Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman vor ajunge la cinematograful Inspire VIP Electroputere Mall pe 16 februarie de la ora 18:00.
Actorii Vlad Gherman, Oana Gherman și Ioana Ginghină vin la întâlnirea cu publicul din Cinema City Vivo! Pitești pe 17 februarie, de la 18:30 și vor participa la o discuție după proiecție, alături de regizorul Paul Decu.
Caravana „În pielea mea” ajunge la Cinema City Shopping City Ploiești, pe 18 februarie, de la 18:30, la proiecția specială introdusă de regizorul Paul Decu, alături de actorii Ioana State, Vlad și Oana Gherman, Azaleea Necula și Gabriel Vatavu.
O comedie actuală și spumoasă, filmul „În pielea mea” este distribuit de T.R.I.B.E. Films.
TRAILER: https://bit.ly/InPieleaMea
Site oficial: inpieleamea.ro
Mai multe detalii, imagini de la filmări, fragmente din film, declarații din partea actorilor și informații despre concursuri sunt disponibile pe paginile social media ale filmului de Facebook, Instagram, TikTok.
Adrian Pădurețu semnează imaginea filmului. De sunet s-a ocupat Bogdan Ivanovici, de scenografie Anca Miron, iar de costume Francisca Vass.
„În Pielea Mea” este un film produs de: CB MOTION PICTURES.
Producător asociat: MAGNETIC MEDIA PRODUCTIONS
Producător: Claudiu Boboc
Producător executiv: Adela Mara
Manager producție: Iulia Cezara Roșu
Casting: ELEPHANT MEDIA
Realizat cu sprijinul:
Co-finanțatori: C&C HOUSE RESIDENCE, S&I BEST CORPORATION WEB DESIGN, CLIMA FREON
Sponsori: CLINICA RMN TINERETULUI; CLINICA IMAMED; OMV PETROM; MIKO BEAUTY PALACE; ȘERBAN & ASOCIAȚII; ESTEEM BODY SCULPT & SPA; PIZZERIA VOLARE; MERLIN’S; DOWNTOWN FITNESS MATEI BASARAB; THE COFFEE HOUSE; CLAUMAR PESCAR; UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI
Parteneri: AUTO ITALIA IMPEX SRL; KGM BUCUREȘTI – SMT PALLADY; RAZELM LUXURY RESORT – JURILOVCA; SCEMTOVICI & BENOWITZ GALLERY; CREATIVE AVOCADOS; ALCHEMICO.
Partener social: Asociația „România Zâmbește”.
Distribuitor: T.R.I.B.E. Films.
www.facebook.com/TribeFilms.ro – www.instagram.com/tribefilms.ro/
Partener media principal: VIRGIN RADIO ROMANIA
Parteneri media: CineFan, News.ro, Zile și Nopți, Cinemap, Revista FILM, Playtech, Happ.ro, Cinefilia, Daily Magazine, Filme-carti, MovieNews, The Movienator, Munteanu.
Un pavilion bine ales nu se simte ca un cort pus peste o masă, ci ca o cameră temporară în aer liber. Diferența dintre cele două se vede imediat în gesturi: cât de natural te ridici de pe scaun, dacă poți trece pe lângă cineva fără să îl obligi să se tragă, dacă farfuria se așază fără să atingi cotul vecinului și, poate cel mai important, dacă oamenii stau relaxați sau cu umerii strânși, ca într-un compartiment de tren.
Când pui o masă pentru opt persoane sub pavilion, nu cumperi doar un acoperiș, ci un anumit grad de confort, de circulație și de libertate.
Întrebarea despre spațiul minim pare simplă, dar răspunsul are două fețe. Una este strict geometrică: câți metri pătrați încape să „închidă” o masă cu opt scaune. Cealaltă ține de felul în care oamenii folosesc spațiul: cât loc au să se ridice, unde se pune o tavă, dacă intrarea rămâne liberă, dacă mai rămâne un colț pentru un cooler, o veioză sau pentru cineva care se retrage un minut de la masă.
Un spațiu minim adevărat nu este cel în care încape, la limită, mobilierul, ci cel în care se poate trăi o masă întreagă fără ca spațiul să te certe la fiecare mișcare.
De ce spațiul „minim” nu e o cifră fixă
Când vorbim despre opt persoane, există cel puțin trei variabile care mută serios ecuația. Prima este forma mesei: dreptunghiul consumă altfel spațiul decât o masă rotundă. A doua este tipul de scaune: un scaun lat, cu brațe, cere altă respirație decât un scaun subțire, de terasă. A treia variabilă este intenția.
O masă pentru o cină liniștită are nevoie de altă margine de siguranță decât o masă pentru o petrecere în care oamenii se ridică des, se salută, aduc farfurii, se apleacă după tacâmuri, trec cu tăvi.
În practică, „minimul” se calculează pornind de la două zone diferite. Prima zonă este zona de ședere, adică masa plus spațiul necesar scaunelor. A doua zonă este zona de circulație, adică spațiul în care te poți strecura în spatele cuiva care stă jos sau în care poți deschide o intrare fără să lovești marginea mesei.
Un reper simplu pentru confort
Pentru o ședere normală, un adult are nevoie de aproximativ 55–60 cm de lățime la masă. Asta înseamnă că o masă pentru opt persoane, dacă este dreptunghiulară, va ajunge frecvent în zona de 180–220 cm lungime, cu 85–100 cm lățime. Dacă este rotundă, diametrul tipic pentru opt persoane se duce în zona de 150–180 cm, în funcție de cât de lejer vrei să fie.
Scaunul, la rândul lui, are o adâncime de aproximativ 45–50 cm. Când cineva stă, scaunul nu rămâne lipit de masă, iar când se ridică, scaunul se trage înapoi. Aici se pierde, de obicei, spațiul care îi prinde pe oameni în pavilion: scaunele au nevoie de loc să se miște, iar pavilionul are nevoie de margine ca să nu te trezești cu pânza la spate sau cu un picior de structură exact în zona în care ar trebui să treacă un om.
Pentru un minim realist, merită să gândești așa: la dimensiunea mesei adaugi, pe fiecare latură pe care stau oameni, un spațiu de aproximativ 75–90 cm. În zona aceasta intră scaunul, mișcarea de a te așeza și un culoar îngust care permite trecerea atunci când e nevoie. Dacă vrei un confort bun, adaugi mai degrabă 100–110 cm pe laturi.
Calculul minim pentru o masă dreptunghiulară de 8 persoane
O configurație clasică pentru opt persoane este cu trei persoane pe fiecare latură lungă și câte una la capete. În această variantă, masa are adesea 200 cm lungime și 90 cm lățime, valori foarte comune în mobilierul de grădină. Dacă luăm această dimensiune ca reper, spațiul de ședere se calculează adăugând marginile de utilizare.
Pe laturile lungi, unde stau câte trei persoane, scaunele trebuie să aibă loc să fie trase și să rămână o minimă „fâșie” de trecere. Dacă adaugi aproximativ 85 cm pe fiecare parte, lățimea totală ocupată de masă cu zona de utilizare ajunge la 90 cm plus 85 cm plus 85 cm, adică aproximativ 260 cm.
Pe lungime, unde ai capete și laturi, tot trebuie să lași loc pentru scaun și un minim de acces. Dacă adaugi câte 85 cm la capete, lungimea totală devine aproximativ 200 cm plus 85 cm plus 85 cm, adică 370 cm.
Asta înseamnă că o amprentă de aproximativ 2,6 m pe 3,7 m poate fi considerată un minim funcțional pentru o masă de 8 persoane, în sensul că oamenii se pot așeza și se pot ridica fără să fie mereu la limită. În metri pătrați, vorbim de circa 9,6 m².
În realitate, pavilionul nu este o „cutie” perfectă, iar picioarele structurii, în special la modelele cu cadru, intră în colțuri și pot reduce unghiurile utile. De aceea, o amprentă calculată la milimetru devine frustrantă. Un pavilion cu dimensiuni standard apropiate de această amprentă este, de obicei, unul de 3 x 4,5 m. În el, masa dreptunghiulară de 200 x 90 încape cu un culoar acceptabil și cu posibilitatea de a orienta masa astfel încât intrarea să rămână logică.
De ce 3 x 3 m este, de regulă, prea strâmt pentru opt
Un pavilion de 3 x 3 m are o suprafață de 9 m². Pe hârtie pare aproape de cei 9,6 m² calculați mai sus. În practică, diferența dintre 3,0 m și 3,7 m pe direcția lungă este exact diferența dintre o masă care se folosește firesc și o masă în care oamenii se lovesc de margini.
Dacă pui o masă de 200 cm într-un spațiu de 300 cm, îți rămân 100 cm pentru ambele capete, adică 50 cm pe fiecare parte. În 50 cm nu intră un scaun normal tras înapoi. Intră, cel mult, un scaun împins aproape complet sub masă, iar persoana de la capăt va trebui să iasă „în diagonală”, cu scaunul ridicat sau cu masa împinsă.
Pe lățime, o masă de 90 cm într-un spațiu de 300 cm îți lasă 210 cm, adică 105 cm pe fiecare parte. Pare acceptabil, dar aici apare problema picioarelor pavilionului și a faptului că 3 x 3 m este adesea folosit cu intrări pe două laturi. Când deschizi un perete lateral sau ridici o ușă, fix în acel spațiu ar trebui să circule oamenii.
Se poate folosi 3 x 3 m pentru opt persoane, dar numai cu compromisuri clare. Masa trebuie să fie mai scurtă, în jur de 160–180 cm, scaunele trebuie să fie înguste, iar capetele mesei fie se evită, fie se rezolvă cu bănci, care împing zona de mișcare mai mult spre interior. Funcționează, dar nu este varianta pe care o alegi dacă vrei o masă care să dureze ore fără să simți că spațiul te împinge înapoi.
Calculul minim pentru o masă rotundă de 8 persoane
Masa rotundă are un avantaj social: oamenii se văd mai bine, conversația curge altfel, iar nimeni nu stă la „capăt” ca într-o masă de protocol. Din punct de vedere al spațiului, însă, un disc are nevoie de o „coroană” egală de jur împrejur. Dacă masa are 160 cm diametru, iar tu adaugi o margine de utilizare de 85–90 cm, ajungi la un diametru total de aproximativ 160 cm plus 180 cm, adică 340 cm.
Asta înseamnă că un pavilion pătrat de 3 x 3 m este, matematic, sub necesar, iar unul de 3,5 x 3,5 m ar fi mai aproape de un minim funcțional. În dimensiunile standard, un pavilion de 3 x 4,5 m permite o masă rotundă de 150–160 cm plasată astfel încât să rămână un culoar mai generos pe o parte, lucru foarte util pentru servire.
Aici mai apare o subtilitate: masa rotundă îți cere scaune distribuite uniform. Dacă pavilionul are picioare în colțuri, scaunele din diagonale ajung mai aproape de structură, iar oamenii simt, în spate, acea senzație că stau „lipiți” de marginea pavilionului. De aceea, pentru o masă rotundă de opt persoane, o amprentă de 3 x 4,5 m este, din nou, o alegere mai sigură decât 3 x 3 m.
Spațiul minim recomandat în funcție de scenariu
Dincolo de calcule, merită să alegi un răspuns care poate fi aplicat rapid în viața reală. Dacă obiectivul este să ai o masă de opt persoane cu scaune normale, care să permită intrare, ieșire și un minim de trecere, dimensiunea minimă utilă se învârte în jurul unei amprente de aproximativ 3 x 4,5 m. Aceasta nu este o cifră arbitrară, ci un fel de prag sub care apar fricțiuni repetate, iar peste care lucrurile devin firești.
Dacă vrei să păstrezi în pavilion și un spațiu pentru servire, un colț de depozitare temporară sau o mică zonă de relaxare, atunci dimensiunea se duce natural spre 3 x 6 m. Nu pentru că masa ar crește, ci pentru că evenimentul crește. O masă pentru opt oameni rareori înseamnă doar opt scaune și o masă. Înseamnă sticle, platouri, o persoană care se ridică des, un copil care se strecoară, o tavă care vine din bucătărie, o umbrelă de lumină seara. Spațiul suplimentar nu e lux, e fluiditate.
Când devine relevant un pavilion pliabil
Când spațiul este limitat sau când vrei flexibilitate, apare tentația de a alege un pavilion pliabil. Avantajul este clar: montaj rapid, transport ușor, posibilitatea de a-l muta în curte după soare și vânt.
Din perspectiva spațiului minim, însă, trebuie privit cu atenție un detaliu: pereții și cadrul unui pavilion pliabil au adesea puncte de întărire, îmbinări și picioare care intră în zona utilă. Asta nu înseamnă că este mai prost, ci că, la dimensiuni mici, fiecare centimetru contează.
Pentru o masă de opt persoane, un pavilion pliabil de 3 x 3 m rămâne, în majoritatea cazurilor, o soluție de compromis, bună pentru mese scurte, pentru o pauză de prânz sau pentru situații în care circulația în jurul mesei nu este esențială. Dacă vrei să stea opt persoane două, trei ore fără stres, un pliabil de 3 x 4,5 m sau de 3 x 6 m se potrivește mult mai bine cu realitatea corpului uman și a mișcărilor de la masă.
Detaliile care schimbă, pe tăcute, spațiul necesar
Nu doar dimensiunile de pe etichetă contează. Sunt câteva situații în care un pavilion aparent suficient devine insuficient.
Intrarea și axa de circulație
Oamenii intră, ies, trec cu farfurii. Dacă intrarea este pe latura scurtă a pavilionului și masa este așezată pe lungime, capătul mesei poate bloca intrarea sau o poate face incomodă. În mod practic, merită să ai o „axă” de circulație, o zonă care rămâne liberă. Într-un pavilion de 3 x 4,5 m, această axă se poate obține ușor prin plasarea mesei ușor decalat, astfel încât să ai pe o parte un culoar mai lat.
Într-un pavilion de 3 x 3 m, orice decalăre înseamnă că pe cealaltă parte nu mai rămâne loc nici pentru scaune, nici pentru mișcare. De aceea, 3 x 3 m forțează simetria, iar simetria, de multe ori, strică circulația.
Tipul de scaune
Scaunele cu brațe sunt comode, dar cer lățime. Un scaun de 60–65 cm lățime „mănâncă” spațiu la masă și la mișcare. Dacă pui opt astfel de scaune, masa trebuie să fie mai lungă sau oamenii se vor înghesui. În plus, când scaunul se trage înapoi, brațele se lovesc mai ușor de picioarele pavilionului sau de pereții laterali.
Scaunele înguste, de 45–50 cm, îți permit să reduci lățimea efectivă a zonei de ședere. Dacă urmărești un minim strict, scaunul este, uneori, mai important decât masa.
Băncile și soluțiile mixte
Băncile reduc un tip de spațiu și cresc altul. Reduc spațiul pentru tragerea individuală a scaunului, fiindcă banca se mișcă mai rar și, în general, se împinge sub masă. În schimb, banca cere loc pe lungime, iar oamenii se ridică mai greu din mijloc, dacă banca este plină. Pentru opt persoane, băncile pe laturile lungi și scaune la capete pot face posibil un pavilion mai mic, dar schimbă dinamica mesei. Este o alegere bună pentru familii, mai puțin bună pentru o masă formală.
Un exemplu concret de dimensionare, fără teorie inutilă
Să presupunem că ai o masă dreptunghiulară de 200 x 90 cm și scaune standard de terasă. Vrei ca oamenii să poată sta, iar cineva să poată trece măcar pe o parte cu o tavă. Alegi să lași, în jurul mesei, o margine de utilizare de aproximativ 90 cm pe laturi și 85 cm la capete. Spațiul ocupat devine, aproximativ, 370 x 270 cm.
Dacă pavilionul este de 3 x 4,5 m, ai 450 cm pe lungime. După ce pui cei 370 cm, îți rămân 80 cm. Poți distribui această diferență ca să creezi intrarea și un mic spațiu liber la celălalt capăt. Pe lățime, ai 300 cm.
După ce pui cei 270 cm, îți rămân 30 cm. Asta pare puțin, dar aici se vede de ce calculele trebuie citite cu realism. Cele 270 cm sunt o medie. Într-o seară obișnuită, scaunele nu sunt toate trase la maximum simultan. În plus, poți crea un culoar mai lat pe o parte și mai strâns pe cealaltă, iar oamenii vor folosi instinctiv partea mai lată.
Într-un pavilion de 3 x 3 m, aceeași masă îți lasă pe lungime doar 30 cm diferență, ceea ce înseamnă că, practic, capetele vor fi în tensiune permanentă. O masă se poate pune, dar evenimentul nu se așază.
Spațiul minim pe care îl simți ca minim, nu ca pedeapsă
Dacă ar fi să răspund cu o singură propoziție, fără să te oblig la calcule, aș spune așa: pentru o masă de 8 persoane, cu scaune normale și cu un minim de circulație, ai nevoie de un pavilion de cel puțin 3 x 4,5 m, adică de aproximativ 13,5 m², ca să poți folosi masa firesc. Sub acest prag, intri în zona în care fiecare detaliu trebuie micșorat, iar confortul devine un joc de compromisuri.
Apoi, dincolo de minim, apar situațiile în care spațiul suplimentar schimbă atmosfera. La 3 x 6 m, masa de opt devine doar o parte a scenei. Rămâne loc pentru servire, pentru o persoană care se plimbă, pentru o mică zonă de depozitare, pentru un colț de lumină. Oameni care, altfel, s-ar ridica și ar pleca după o oră, rămân, pentru că spațiul nu îi obosește.
Observații practice despre amplasare, care influențează spațiul util
Un pavilion montat pe iarbă moale se simte mai mic decât același pavilion montat pe o terasă dreaptă, fiindcă scaunele „intră” în sol, se mișcă greu și oamenii își adaptează poziția. În plus, dacă pavilionul este prins cu corzi sau greutăți, aceste ancoraje pot ocupa exact zonele pe unde vrei să treci. La dimensiuni minime, ancorarea devine, paradoxal, o problemă de spațiu, nu doar de siguranță.
De asemenea, trebuie luată în calcul și înălțimea laterală. Unele pavilioane au pereți care coboară în pantă sau au elemente textile care reduc, aproape psihologic, spațiul. O masă poate să încapă, dar dacă pânza atinge spatele cuiva, senzația de înghesuială apare imediat. Un pavilion cu pereți verticali sau cu margini ridicate păstrează zona de ședere mai liberă.
Un răspuns clar, adaptat realității
Când pui în balanță toate aceste elemente, spațiul minim util pentru un pavilion cu masă de 8 persoane se așază în jurul dimensiunii 3 x 4,5 m, cu mici variații în funcție de forma mesei și de tipul scaunelor. Dacă masa este rotundă și are diametru mare, ai nevoie de mai mult pe lățime. Dacă masa este dreptunghiulară și scaunele sunt înguste, poți coborî ușor, dar vei simți imediat limita.
Masa de opt oameni este o mică comunitate, chiar și pentru o seară. Spațiul în care o așezi decide dacă se simte ca o întâlnire caldă sau ca o negociere de coate. Un pavilion ales cu un minim realist nu îți promite perfecțiune, dar îți dă un lucru foarte prețios: gesturi care curg fără să fie corectate de fiecare dată de lipsa de loc.
-
acum 2 zileLansare oficială la București: Albumul „Pe Argeș în sus” promovează patrimoniul cultural și identitatea națională
-
Uncategorizedacum 5 zileXiaomi Fan Festival 2026: viață inteligentă fără efort și produse reduse cu până la 50%
-
Afaceriacum 3 zileThe List Estates anunță lansarea proiectului rezidențial Șerban Vodă 90, dezvoltat de Memaar Capital, în zona centrală a Bucureștiului
-
Afaceriacum 7 zileSe lansează IubimTimisoara.ro – platformă online dedicată promovării orașului, afacerilor și comunității locale din Timișoara
-
Afaceriacum 22 de oreTransportul molozului – soluție necesară pentru desfășurarea eficientă a lucrărilor de construcții
-
Afaceriacum 22 de oreÎnchirierea containerelor pentru deșeuri – soluție eficientă pentru organizarea lucrărilor
-
Afaceriacum 22 de oreColectarea deșeurilor din carton – element esențial în organizarea activităților comerciale
-
Afaceriacum 22 de oreLion Rent și serviciile de mașini de închiriat – soluții moderne pentru mobilitate eficientă