Noua față a SEAP bulversează instituțiile din România | IasiAZI.ro

Sistemul care gestionează licitaţiile publice din bani de la buget şi fonduri europene, de peste 15 miliarde de euro pe an este în plin proces de schimbare. Chiar dacă oficialii Ministerului Comunicaţiilor şi cei din cadrul Agenţiei pentru Agenda Digitală a României au prezentat noua platformă de licitaţii publice, Sistemul Informatic Colaborativ pentru mediu de desfăşurare al Achiziiţiilor Publice (SICAP), ca pe un program modern, conceput după anumite directive europene în materie de legislaţie publică, experţii în achiziţii din cadrul entităţilor statului român spun că se pierd bani europeni deoarece angajaţii nu au fost instruiţi pentru a utiliza acest instrument strategic. Mai mult, firmele de construcţii s-au plâns că nu reuşesc să utilizeze noua platformă şi să posteze oferta pentru licitaţiile publice anunţate. „Noul sistem de achiziţii publice nu este copt, a apărut anul acesta, necopt. Trebuia să apară în urmă cu 2-3 ani. Contractul pentru noul SEAP a fost semnat în 2014, în 2015 a fost suspendat şi a fost reluat în 2016. Statul român nu a pregătit autorităţile contractante pentru preluarea SICAP. Acesta era rolul statului, să ne coordoneze să putem accesa fonduri publice şi europene în timp util. Nu există o colaborare profesională, s-a tras o vopsea după care au spus «descurcaţi-vă singuri». Noua platformă de achiziiţii publice este mai complicată decât SEAP, nu este la fel clară“, ne-a declarat un expert în achiziţii din cadrul unei instituţii a statului.

 România a fost una dintre primele ţări din Uniunea Europeană care a implementat un sistem de achiziţii publice. În ultimii ani a devenit obligatoriu ca fiecare ţară să deţină un astfel de sistem electronic de achiziţi.

Este nevoie de un sistem de achiziţii performant

Adrian Ceparu, preşedintele Asociaţiei Experţilor în Achiziţii (AEXA), ne-a explicat că sistemul actual îmbunătăţeşte totuşi vechiul SEAP. „Trebuie să avem un sistem de achiziţii performant pentru a uşura derularea procedurilor de achiziţie publică, acest lucru va genera o rata a absorbţiei fondurilor europene mult mai mare“, a declarat preşedintele AEXA. Adrian Ceparu a precizat că SEAP a însemnat o piaţă de 15-20% din PIB, respectiv între 15 şi 20 miliarde euro. „Platforma de achiziţii publice înseamnă banii statului şi fonduri europene. Când a apărut SEAP, firmele şi instituţiile statului au fost nevoite să-şi califice oamenii să utilizeze platforma de achiziţii publice“, a menţionat preşedintele AEXA.

„În momentul de faţă noul sistem nu funcţionează optim“

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP), Bogdan Puşcaş, ne-a explicat că noua platformă destinată achiziţiilor publice a fost dezvoltată ca parte a implementării Strategiei Naţionale în domeniul Achiziţiilor Publice pentru a facilita activitatea autorităţilor contractante în desfăşurarea online a proceselor de achiziţie şi, în egală măsură, a accesului şi participării operatorilor economici la procedurile de atribuire. „În cadrul noii platforme s-a urmărit creşterea uşurinţei în utilizare prin sporirea flexibilităţii şi modularităţii, prin implementarea de filtre de căutare sensibile (definite de utilizatori), prin implementarea de notificări automate şi prin crearea de posibilităţi de căutare avansată şi de raportare a informaţiilor publice. O atenţie deosebită a fost acordată operaţionalizării sistemului pentru permiterea extragerii de date relevante şi de indicatori cheie de performanţă, pentru a putea monitoriza sistemul de achiziţii şi semnala orice comportament neconform“. Întrebat de ce nu a funcţionat optim SEAP, şeful ANAP a menţionat că, „premisa de la care s-a plecat în ceea ce priveşte construcţia noului SEAP a reprezentat-o creşterea uşurinţei în utilizare, prin sporirea flexibilităţii şi modularităţii“. 

„Într-adevăr, în momentul de faţă noul sistem nu funcţionează optim sau, mai bine zis, funcţionalităţile sistemului nu corespund integral legislaţiei în vigoare. Încă de la implementarea acestuia au existat probleme mai ales în privinţa achiziţiilor cu valoare mică, sistemul nefiind performant pentru operatorii economici care îşi doresc să facă o achiziţie rapidă“, ne-a mai declarat Bogdan Puşcaş.