Turism
O stradă pe care o știi bine și mica schimbare pe care o poți plănui
Treci zilnic pe aceeași stradă și o cunoști pe de rost: gardul vopsit cu verde, stâlpul cu bancă lipită de el, locul unde apa stă după ploaie. Tocmai de aceea nu o mai vezi. Cine face planuri pentru oraș, de la cel mai mare proiect până la un colț de cartier, începe de obicei cu ceva ce nu se vede dintr-o dată: observarea răbdătoare. Pasionații de planificare au un avantaj aici, pentru că le place să pună lucrurile în ordine, în pași. Dezavantajul lor este că vor adesea să rezolve prea mult dintr-odată. Iar greșelile se repetă de la o stradă la alta, așa că merită trecute în revistă cu puțin umor, înainte ca vreun entuziasm să se transforme în dosar.
Prima greșeală: pornești de la un proiect mare, nu de la o stradă mică
Când ne vine o idee bună pentru comunitate, avem tendința să o gândim la scară mare: un parc nou, o pistă de biciclete, o piață pe care să o redeschidem. Sunt idei frumoase, dar ele se lovesc repede de bani, de aprobări și de ani de așteptare. Cine pornește de aici se descurajează, de obicei, după trei întâlniri.
O schimbare mică are alt ritm. Ai nevoie de o ocazie, de câțiva vecini și de un loc de întâlnire. Nu schimbă harta orașului, dar schimbă felul în care se privesc oamenii pe strada respectivă. Iar aceste mici schimbări sunt, de multe ori, singurele care rămân.
Începe cu un exercițiu: pune-te pe banca de la capătul străzii, într-o după-amiază obișnuită, și notează timp de o jumătate de oră ce vezi. Cine trece, ce se pierde, ce se adună. Ce nu se potrivește? Poate un colț în care se strâng sacii cu haine vechi, scoși la gunoi, sau un gard pe care cineva lasă lucruri în speranța că le ia altcineva. Răspunsul se află, de cele mai multe ori, chiar în ce notezi.
Pasionații de planificare au aici un truc la îndemână: fac o hartă simplă, desenată de mână, a străzii, cu casele, cu locurile de întâlnire și cu punctele care îi deranjează. Nu trebuie să fie exactă. Contează să vezi dintr-o privire unde se adună oamenii, unde nu ajunge nimeni și unde ar încăpea o masă, o bancă sau doar o conversație. Harta aceasta, făcută o dată, te ajută să nu hotărăști din impuls.
A doua greșeală: alegi o idee care cere resurse pe care nu le ai
De pe banca ta poți vedea nevoi multe. Alegi însă una singură, cea pe care o poți susține cu ce ai. Un exemplu simplu, potrivit mai ales pentru cei care vor ceva ordonat, cu început și sfârșit, este un schimb de haine între vecini. Pe o masă în fața unei case, într-o sâmbătă dimineața, fiecare aduce ce nu mai poartă și ia ce îi place. Nu se plătește, nu se vinde, nu e nevoie de pliante.
Ideea are o logică ecologică limpede, deși nu o declari în gura mare: haine care rămân în uz, mai puțin gunoi, mai puține cumpărături făcute pe nevoie scurtă. Pentru cine vrea să citească mai mult despre astfel de gesturi, teme de sustenabilitate și mediu găsești adunate într-o secțiune a unui site cu subiecte diverse, de la tehnologie și călătorii la muzică.
Greșeala frecventă este să complici ideea. Nu ai nevoie de logo, de rețele sociale, de cumpărarea unor umerașe uniforme. Ai nevoie de o dată, de un loc și de două-trei persoane care să vină cu primele haine, ca să înceapă lumea. Restul se aranjează pe parcurs. Cine a organizat vreodată o adunare mică spune, de obicei, același lucru: planul perfect nu a contat, ci câțiva oameni care au venit la timp cu o pungă în mână.
Merită gândit și la vreme. O sâmbătă însorită aduce lumea afară, dar o ploaie fină poate strica totul dacă nu ai un acoperiș la îndemână. O terasă a unui vecin, un gang acoperit sau o curte cu o streașină sunt de ajuns. Alege un plan B din prima zi și spune-l celor care vin, ca să nu rămână nimeni pe stradă, cu brațele pline de haine.
A treia greșeală: uiți să întrebi pe cine trebuie, cu frază scurtă
Orice adunare pe un spațiu comun ridică, cel puțin teoretic, o întrebare: cine răspunde de acest loc? Dacă masa stă în curtea ta, ești acasă. Dacă stă pe trotuar, în fața blocului sau în parcul din colț, apar alte persoane: asociația de proprietari, administratorul spațiului, primăria locală. Nu trebuie să te sperii, dar nici să ocolești.
Regula generală este să întrebi înainte, cu o frază scurtă și clară: ce vreau să fac, unde, când, cât durează și cine vine. Mulți funcționari răspund mai prietenos la o întrebare precisă decât la o scrisoare lungă. Afli astfel dacă e nevoie de un acord, de o anunțare sau doar de o bunăvoință. Cerințele diferă de la o localitate la alta, așa că nu presupune nimic și nu te baza pe ce a spus un cunoscut. Dacă locuiești în bloc, primul interlocutor este de obicei administratorul sau președintele asociației, care știe cine are cheile spațiilor comune și ce reguli există deja.
Păstrează răspunsul, fie el pe e-mail sau într-un mesaj. Pare un detaliu birocratic, dar te scutește de neînțelegeri. Și, dacă ți se spune nu, întreabă în ce condiții ar putea fi da. Foarte des, răspunsul vine sub formă de alt loc, altă oră sau altă formă de organizare. Un răspuns negativ explicat este un punct de plecare mai bun decât unul pozitiv vag.
Nu uita că cei de la ghișeu au și ei liste de priorități, așa că aduci mai mult dacă vii cu o soluție decât dacă vii cu o cerere. Spune cine se ocupă de curățenie după eveniment, cum se ocupă de zgomot și ce se întâmplă cu eventualele resturi. Cu răspunsurile astea pregătite, discuția durează cinci minute, nu cinci săptămâni.
Ce se întâmplă cu hainele care nu găsesc stăpân
Orice schimb de haine se termină cu un surplus: o grămadă de lucruri pe care nu le-a luat nimeni. Aici apar două greșeli: ori le lași acolo, ori le duci acasă și ajung în debara. Pregătește din timp o a doua destinație: un centru social, o asociație care colectează haine, o persoană din cartier care știe cui îi trebuie. Cine pleacă fără un plan pentru rest își asumă, de fapt, o cantitate de gunoi.
În grămada aceea se găsesc aproape întotdeauna lucruri cu poveste. Un pulover cu mânecile prea lungi, o geacă purtată la concerte, tricouri cu numele unor formații pe care cineva le-a iubit în tinerețe. Dacă te întrebi ce faci cu tricourile de trupă, un material de pe radiolight.ro despre merch pornește chiar de la ideea că aceste piese au ieșit din zona de suvenir și au intrat în garderoba de zi cu zi, ceea ce explică de ce astfel de tricouri circulă între oameni cu atâta ușurință.
Organizează masa pe categorii simple: tricouri, pulovere, pantaloni, haine de copii. Nu mai mult. Cine caută ceva anume trebuie să găsească repede, altfel pleacă. Un carton cu mărimile scrise mare, pus lângă fiecare grămadă, face minuni. Și lasă la îndemână un coș pentru ce nu se mai poate purta deloc, ca să nu se amestece cu restul.
Vecinii, ritmul și arta de a reveni fără să obosești pe nimeni
Primul schimb reușește, de regulă, dacă ai grijă să anunți cu două-trei zile înainte. Un bilet pe ușa blocului, un mesaj în grupul scării, o vorbă la poartă. Nu face reclamă mare, pentru că atunci vor veni și oameni care nu au nicio legătură cu strada ta, iar atmosfera se pierde. Dacă vine multă lume, e un semn bun, dar planul trebuie să țină.
După prima ediție, rezistă tentației de a o repeta peste o săptămână. Alege un ritm lent, de exemplu o dată pe trimestru. Cei care participă o dată se întorc dacă simt că nu sunt obligați. Iar tu, ca organizator, ai timp să notezi ce a mers: câte persoane au venit, la ce oră a fost aglomerat, ce a lipsit. Cu două-trei ediții în caiet, vei ști mai bine decât orice plan inițial cum se comportă strada ta și ce fel de oameni locuiesc pe ea.
Nu uita nici de recunoștință. Un mulțumesc spus personal, o fotografie trimisă celor care au ajutat, o masă pe care o împrumută cineva cu bunăvoință merită amintite. Comunitățile mici se țin pe lucruri din astea, nu pe regulamente. Iar pentru un planificator, asta e poate cea mai importantă lecție: un plan bun lasă loc bunăvoinței, nu o înlocuiește.
Ce faci în weekendul următor
Nu ai nevoie de nicio aplicație ca să începi. Ia o hârtie și scrie trei lucruri pe care le-ai observat pe strada ta. Alege unul pe care îl poți susține cu resursele pe care le ai deja. Vorbește cu doi vecini și cu cine răspunde de locul în care ai vrea să se petreacă totul.
Apoi stabilește o dată și anunț-o. Dacă ceva nu iese, nu te grăbi să renunți. Strada pe care o cunoști atât de bine se va schimba, încet, pas mic după pas mic, la fel de natural cum se schimbă anotimpurile de pe ea.
Turism
O victorie pentru turismul românesc: CAIR obține reprezentativitatea națională. Prin FPTR și PNAT, vocea turismului ajunge la masa dialogului cu Guvernul
O decizie importantă pentru mediul de afaceri românesc deschide noi perspective pentru reprezentarea intereselor industriei turistice în procesul de elaborare a politicilor economice și sociale.
CAIR, recunoscută oficial ca partener de dialog social la nivel național
La 28 septembrie 2026, Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România (CAIR) a obținut, prin hotărâre a Tribunalului București, reprezentativitatea patronală la nivel național, în conformitate cu prevederile Legii nr. 367/2022 privind dialogul social.
Potrivit documentului oficial emis la 19 octombrie 2026, CAIR figurează în lista confederațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național, în baza Sentinței civile nr. 4/RZ din 28 septembrie 2026, pentru perioada 28 septembrie 2026 – 27 septembrie 2030.
Această recunoaștere reprezintă un moment important pentru organizațiile patronale afiliate, care dobândesc, prin intermediul confederației, o posibilitate consolidată de a-și susține interesele în cadrul dialogului instituțional cu autoritățile statului.
Printre organizațiile membre ale CAIR se numără și Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), din care face parte Patronatul Național al Agențiilor de Turism (PNAT).
Pentru industria turistică românească, această structură de reprezentare poate deveni un instrument important de susținere a intereselor agențiilor de turism, hotelierilor, restaurantelor și celorlalți operatori economici din domeniu.
Turismul românesc, reprezentat la un nivel superior al dialogului social
Importanța acestei realizări trebuie privită dincolo de simpla recunoaștere juridică a unei confederații patronale.
Prin reprezentativitatea națională obținută de CAIR, interesele industriei turistice susținute de FPTR și PNAT pot fi aduse în fața Guvernului prin mecanismele oficiale ale dialogului social.
Conform Legii nr. 367/2022, confederațiile patronale reprezentative la nivel național participă la Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social, organism consultativ prezidat de prim-ministrul României.
De asemenea, aceste confederații au dreptul de a desemna reprezentanți în comisiile de dialog social constituite la nivelul ministerelor și al administrației teritoriale.
Prin urmare, problemele industriei turistice pot fi prezentate și dezbătute nu numai în relația directă cu autoritatea guvernamentală responsabilă de turism, ci și în cadrul unor structuri în care sunt analizate decizii economice, fiscale, sociale și legislative cu impact asupra întregii economii naționale.
Pentru turismul românesc, aceasta înseamnă posibilitatea de a trece de la solicitări sectoriale izolate la o reprezentare integrată în dialogul economic național.
FPTR și PNAT – o legătură directă între operatorii din turism și dialogul guvernamental
Federația Patronatelor din Turismul Românesc, organizație înființată în anul 1992, este membră fondatoare a CAIR și are reprezentativitate la nivelul sectorului de negociere colectivă turism, hoteluri și restaurante.
Din structura FPTR face parte și Patronatul Național al Agențiilor de Turism, organizație care susține interesele agențiilor de turism și ale operatorilor economici care contribuie la dezvoltarea circulației turistice interne și internaționale.
Legătura instituțională este, așadar, clară:
PNAT – FPTR – CAIR – dialog social la nivelul Guvernului României.
Această formulă nu înseamnă că fiecare organizație afiliată dobândește automat un loc distinct în structurile naționale de dialog social, ci că interesele sale pot fi promovate prin reprezentanții desemnați de confederație.
Este un avantaj important, deoarece deciziile care influențează activitatea agențiilor de turism și a celorlalți operatori din industrie sunt adoptate adesea în afara instituției guvernamentale care coordonează direct turismul.
Fiscalitatea, legislația muncii, investițiile în infrastructură, transporturile, formarea profesională și politicile de dezvoltare regională sunt numai câteva exemple.
Turismul nu poate fi dezvoltat prin măsuri adoptate separat, fără o viziune economică integrată.
Ce poate câștiga concret turismul românesc?
Prin această nouă posibilitate de reprezentare instituțională, FPTR și PNAT pot susține, în cadrul CAIR, o serie de obiective esențiale pentru dezvoltarea industriei turistice:
Stabilitate și predictibilitate fiscală, astfel încât operatorii economici să își poată planifica investițiile și activitatea pe termen lung.
Investiții în infrastructura turistică și de transport, indispensabile creșterii competitivității destinațiilor românești.
O strategie națională coerentă de promovare turistică internațională, capabilă să transforme potențialul natural, cultural și balnear al României în venituri și locuri de muncă.
Sprijinirea agențiilor de turism și a operatorilor economici cu capital românesc, inclusiv prin politici care să încurajeze investițiile și concurența loială.
Dezvoltarea turismului de incoming, prin măsuri de stimulare a sosirii turiștilor străini și de creștere a încasărilor valutare.
Pregătirea și stabilizarea forței de muncă din turism, prin corelarea învățământului profesional cu nevoile reale ale angajatorilor.
Consultarea efectivă a patronatelor înaintea adoptării deciziilor cu impact asupra turismului, pentru evitarea măsurilor care pot afecta activitatea operatorilor economici.
Aceste obiective nu trebuie să rămână simple revendicări formulate periodic de reprezentanții industriei. Ele trebuie transformate în propuneri fundamentate economic, susținute permanent prin mecanismele de dialog social.
Recunoașterea capitalului românesc, un obiectiv strategic
Obținerea reprezentativității naționale de către CAIR are și o semnificație economică mai largă.
Confederația reunește organizații din domenii importante ale economiei, precum construcțiile, turismul, agricultura, energia, industria și serviciile.
Prin reunirea acestora într-o structură patronală reprezentativă, întreprinderile românești beneficiază de o platformă comună pentru susținerea investițiilor, dezvoltarea producției și valorificarea resurselor naționale.
Turismul ocupă un loc aparte în această construcție economică.
Spre deosebire de multe alte activități, turismul poate valorifica simultan patrimoniul natural, tradițiile, cultura, gastronomia, resursele balneare și ospitalitatea românească.
Dezvoltarea sa generează efecte economice în numeroase domenii conexe: transporturi, agricultură, industria alimentară, construcții, comerț și servicii.
De aceea, susținerea turismului românesc nu trebuie privită exclusiv ca o problemă sectorială, ci ca parte a unei politici de dezvoltare a economiei naționale.
Capitalul românesc investit în turism reprezintă nu doar o sursă de profit pentru întreprinzători, ci și o contribuție la ocuparea forței de muncă, dezvoltarea comunităților locale și consolidarea economiei naționale.
De la recunoașterea juridică la participarea efectivă în deciziile economice
Un prim semnal al noii poziții instituționale a CAIR a apărut deja la 26 octombrie 2026, când reprezentanții confederației au participat la o întâlnire cu reprezentanții Guvernului României.
În cadrul acesteia, CAIR a prezentat propunerea unui Pact pentru Producția din România, bazat pe stimularea producției interne, investiții, predictibilitate fiscală și reinvestirea valorii adăugate în economia națională.
Este un exemplu concret al modului în care recunoașterea reprezentativității poate facilita dialogul instituțional.
Pentru FPTR și PNAT, provocarea următoarei perioade va fi valorificarea acestei oportunități prin formularea unui program comun de priorități pentru industria turismului.
Reprezentativitatea nu trebuie confundată cu obținerea automată a unor decizii favorabile. Ea creează cadrul legal pentru consultare, argumentare și negociere.
Rezultatele vor depinde de calitatea propunerilor, de unitatea organizațiilor patronale și de disponibilitatea autorităților pentru un dialog real.
O nouă etapă pentru reprezentarea intereselor turismului românesc
Recunoașterea CAIR ca organizație patronală reprezentativă la nivel național reprezintă o realizare importantă pentru mediul antreprenorial și deschide o nouă etapă pentru organizațiile din componența sa.
Pentru Federația Patronatelor din Turismul Românesc și Patronatul Național al Agențiilor de Turism, această evoluție oferă un cadru suplimentar de susținere a intereselor industriei turistice în relația cu factorii guvernamentali.
După ani în care reprezentanții turismului au solicitat o participare mai consistentă la elaborarea politicilor publice, există acum posibilitatea consolidării acestei participări la cel mai înalt nivel al dialogului social.
Turismul românesc are nevoie nu numai de promovare și investiții, ci și de o voce puternică, legitimă și permanentă acolo unde se discută politicile economice ale României.
Prin CAIR, FPTR și PNAT au posibilitatea de a contribui la construirea acestei voci.
Iar adevărata reușită va fi atunci când reprezentarea patronală se va transforma în politici publice concrete, investiții și condiții mai bune pentru dezvoltarea turismului românesc.
Surse și documentare
- Documentul oficial al autorității responsabile cu dialogul social, nr. 435/POG/19.10.2026
- CAIR – Anunț privind recunoașterea reprezentativității, 28.09.2026 — https://cair.ro/perspective-oficiale
- FPTR – Despre noi, istoric și membri — https://fptr.ro/despre-noi/
- Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, art. 82–89 — https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/269380
- CAIR – Pact pentru Producția din România, 26.10.2026 — https://www.unrmi.com/agenda/cair-propune-guvernului-un-pact-pentru-productia-din-romania-producem-procesam-reinvestim-in-romania
Turism
Cum îți planifici vizita la Târgul de Crăciun Craiova 2026
Un târg de Crăciun aflat pe primul loc în topurile europene atrage, inevitabil, mulți oameni. Asta nu înseamnă că vizita trebuie să fie aglomerată sau stresantă. Diferența dintre o seară în care stai la coadă și o seară în care te bucuri cu adevărat de atmosferă ține, aproape întotdeauna, de planificare.
Târgul de Crăciun din Craiova este deschis în 2026 între 13 noiembrie și 3 ianuarie 2027. Iată cum îți poți organiza vizita, de la alegerea datei până la ora la care pleci spre centru.
Pasul 1: alege perioada potrivită
Cele aproape opt săptămâni de târg nu arată la fel.
A doua jumătate a lui noiembrie este, de regulă, perioada cea mai relaxată. Târgul este deschis, luminile sunt aprinse, dar aglomerația este mai mică, iar cazarea se găsește mai ușor.
Primele două săptămâni din decembrie aduc atmosfera de sărbătoare la intensitate maximă, cu mai multe spectacole și mai mulți vizitatori, mai ales în weekend.
Perioada dintre 20 și 31 decembrie este cea mai aglomerată. E și perioada în care mulți localnici își fac cumpărăturile de sărbători, iar vizitatorii din țară vin în vacanță.
Primele zile din ianuarie, până la închidere, pot fi o surpriză plăcută: atmosfera e încă acolo, dar ritmul este mai lent.
Pasul 2: zi lucrătoare sau weekend
Dacă ai flexibilitate, o zi de luni până joi îți oferă un târg mai liniștit, cu cozi mai scurte la patinoar, la roata panoramică sau la căsuțele cu preparate calde. Weekendul are în schimb mai multe spectacole programate și o energie aparte. O combinație bună: sosire joi seara și plecare sâmbătă.
Pasul 3: verifică programul zilei
Organizatorii publică programul spectacolelor, al concertelor și al activităților pentru copii. Unele momente, cum ar fi deschiderea oficială, concertele mari sau aparițiile lui Moș Crăciun, atrag mult mai mulți oameni decât o seară obișnuită. Dacă vrei să le prinzi, ajunge mai devreme. Dacă vrei să le eviți, alege altă seară.
Tot în această etapă verifică și eventualele restricții de circulație din centru. Ele se anunță de obicei pentru zilele cu evenimente mari.
Unde găsești informațiile actualizate
Pentru că programul unui eveniment de asemenea amploare se completează pe parcurs, cel mai sigur este să urmărești o sursă care adună informațiile la un loc. Echipa Craiova City Break actualizează ghidul târgului cu perioada, locația, planuri de vizită pentru 24 și 48 de ore, informații despre transport și parcare și răspunsuri la întrebările frecvente ale vizitatorilor.
Pasul 4: alege ora
Pentru cele mai multe persoane, momentul ideal este începutul serii, imediat după aprinderea luminilor. Ai lumina albastră a amurgului pentru fotografii, iar mulțimea nu a atins încă vârful. După ora 19:00, mai ales în weekend, zonele centrale devin aglomerate. Spre ora închiderii, târgul se liniștește din nou.
Dimineața și la prânz, căsuțele sunt deschise, dar atmosfera este alta. E un moment bun pentru cumpărături fără grabă, nu pentru „magia” din fotografii.
Pasul 5: rezolvă transportul și parcarea înainte să pleci
Dacă vii cu mașina, află din timp unde o lași. Întreabă cazarea dacă are parcare și dacă locul se poate rezerva. Pentru parcările publice, verifică tarifele afișate și restricțiile. O soluție simplă: lasă mașina la cazare și mergi pe jos sau cu taxiul în centru.
Pasul 6: construiește o zi întreagă, nu doar o seară
Târgul arată cel mai bine seara, ceea ce îți lasă ziua liberă pentru oraș. Parcul Nicolae Romanescu, Grădina Botanică, Muzeul de Artă, Casa Băniei sau o cafea în Centrul Vechi completează vizita și te ajută să nu ajungi la târg deja obosit.
Lista scurtă de verificat înainte de plecare
- Data aleasă și programul spectacolelor din acea zi.
- Restricțiile de circulație anunțate pentru centru.
- Cazarea confirmată, cu parcare dacă vii cu mașina.
- Prognoza meteo și haine potrivite pentru plimbări lungi pe frig.
- Un plan B pentru o seară ploioasă: un muzeu, un teatru sau o cafenea.
Dacă vii din străinătate
Tot mai mulți vizitatori vin din afara țării, atrași de clasamentul european. Pentru ei, cea mai bună strategie este să lege data zborului de programul târgului și să aleagă o cazare din centru. Aeroportul este aproape de oraș, iar transferul se face rapid cu taxiul sau cu transportul în comun.
Concluzie
Un târg mare se bucură cel mai bine cu un plan mic și clar: o dată bine aleasă, o oră potrivită, transportul rezolvat și o zi liberă pentru oraș. Restul poate rămâne spontan. Uneori, cele mai frumoase momente de la Craiova sunt cele pe care nu le-ai programat.
Turism
Zaibăr, praz și tradiții oltenești la Băilești. Eveniment în Piața Civică, pe 17 și 18 octombrie 2026
Băileștiul găzduiește, în perioada 17–18 octombrie 2026, „Sărbătoarea Zaibărului și a Prazului”.
În Piața Civică vor fi amenajate „Satul Oltenesc” și „Zona Micilor Viticultori”, iar programul cuprinde degustări, meșteșuguri, port popular, gastronomie tradițională, muzică și dansuri.
Sâmbătă, de la ora 14:00, are loc Parada Portului Popular.
Programul evenimentului poate fi consultat pe StirileOlteniei.ro.
-
acum 7 zileReduceri Oriflame de Black Friday 2026: ce merită să pui pe wishlist
-
Socialacum 7 zile5 criterii pentru alegerea unui fișet metalic
-
Socialacum 3 zilePrezoane antifurt pentru jante: cât de eficiente sunt
-
Uncategorizedacum 5 zileMasaj de relaxare: 10 beneficii pentru corp, minte și reducerea stresului
-
Uncategorizedacum 4 zileBlack Friday 2026, cea mai mare ediție de până acum în România: peste 250 de magazine participante și 50 de zile de reduceri
-
Afaceriacum 4 zileCum îți alegi obiective realiste de învățare în Xcelerate Trade Academy?
-
Uncategorizedacum 3 zile
Scuze, fani ai genului Horror – Samsung face experiența de vizionare de Halloween înfricoșător de bună!
-
Uncategorizedacum 2 zileRoborock anunță ofertele de Black Friday la eMAG


