Eveniment

Propaganda evident că vă minte/Pensiile speciale ale Securității vin direct de la bugetul de stat

Publicat

acum 6 ani

februarie 10, 2020

Deny

Catastrofele ecologice din Prahova sub protectia conferita de conducerile A.P.M. Prahova si Garda de Mediu Prahova

(Preluare Incisiv National – Gabriela Muntean):

Încrengătura politică ascunsa a gunoaielor/Există o “mafie” a gunoiului? Cu siguranta – DA! (II)

Mafia gunoaielor in Prahova si institutiile implicate in protejarea lor (I)

Infractiunile savarsite de directorul Diaconu Florin si structura clandestin-subterana, coordonata de acesta si de catre dispozitvele sale operational-relationale extinse, din mediile socio-politice interne judetene si national-regionale, cu extinse implicatii si efecte internationale, in planurile politicilor economice nationale, in relatiile internationale si in formulele aferente relatiilor bilaterale ale Romaniei, conditionand, influentand si implicand, prin presiuni asa-zise de aliniere la normele de legalitate, actiuni savarsite in actul de inspectie specializat, pe linie de control a sistemelor de protectie a sistemelor de mediu inconjurator.
Actiunile directorului Diaconu Florin au, la baza, in principal, scenarii de constrangere si santaj, prin impunerea adoptarii unor masuri si solutii, de catre agentii economici care fac obiectul actelor de control al inspectorilor APM Prahova si Garda de Mediu Prahova, fapte care exced nivelelor de acte penale, fiind savarsite prin incalcarea legislatiei penale in sectorul economic, dar si acte si fapte prev de disp Legii 51/1991 si ale caror efecte imediate, au fost resimtite la avansate dimensiuni diplomatice si care au avut si au, in continuare, consecinte deosebit de grave, in planurile reprezentate de promovarea intereselor nationale, in cadrul formulelor transantionale ale sistemelor de aliante multinationale, ale programelor UE si cele ale strategiilor si actiunilor mutale si comunitar-europene si transatlantice, pe linie de protectie a mediului.
Legaturi suspecte, cu reprezentantii conducerilor firmelor Pikanore SRL, cu sediul si punctul de lucru din satul Negoiesti, comuna Brazi, Judetul Prahova, str. Piatra Craiului, nr.13: fratii Alexandru si Cristian ALEXANDRU, propietari hotelului cu acelasi nume, achizitionat in sistem subteran, fara proceduri de fiscalizare si declaratii reale, in procesul de vanzare-cumparare, al carui fosti propietari (Constantin Vlad & Moise Adrian, cunoscuti drept Somerul si Narcis) au facut obiectul unor dosare penale in domeniul economic.
Legaturi: politistii si sefi din IPJ Pahova, DGIPI/SIPI (ex U.M 0962), ulterior DGA-Constantin Ispas, Saghel Emanuel, Adrian Radulescu, Vidrasc Claudiu Dragos, Simona Vidrasc, Ion Tudose zis „Pictorul”- administrator al societatii Prunus SRL, persoana care i-a oferit fostului sef SRI Prahova, Col Marin Constantin, disimulat, printr-un cvasi-imprumut si prin livrari succesive, sub forma unor transe, mai multe sume de bani, pentru achzitiile reprezentate de o casa in mun. Ploiesti si o vila pe raza comunei Cornu, Judetul Prahova, cu acordul si sub incuviintarea unei persoane cu inalt rang politic.
Complicitatea acoperirii unor pseudo servicii ecologice si de mediu, derulate si prin firma fratilor Alexandru si Cristian Alexandru, alaturi de administratorul Prunus, se inscrie pe linia legaturilor si faptelor suspecte ale directorului APM Prahova si corespund, intrutotul, unor scheme si scenarii de alocare si cheltuire a unor sume, in ianuarie 2020, pentru recentele vizite in SUA, ale echipei alaturi de care s-a deplasat, in interes personal, actualul director al agentiei, Florin Diaconu.
Similar, acesta acopera, santajeaza si impune solutii companiilor multinationale care s-au constituit in cartelui investitorilor strategici, in sectorul energetic al Romaniei, respectiv companiile Rompetrol, LukOil, OMV Petrom, diverse si diferite autoritati, entitati, firme si societati locale, nationale si, in special, internationale.
Cazuistica institutiilor abilitate, cu competenta extinsa pe linia documentarii aspectelor de incalcare a legii, confirma si extinde numerooase spete & cazuri si dosare, prin care intreaga sa activitate profesionala, calitatea si competenta extinsa a echipei infractionale DIACONU este aservita, integral si intrutotul, unor interese diferite de cele aferente strategiilor, normelor, procedurilor si strategiilor agentiei, ale ministerului de resort, ale compartimentelor ministeriale de dezvoltare, economie, finante etc, afectand grav, din pozitia detinuta, relatiile la vaf, ale reprezentatilor Romaniei cu firmele, companiile si entitatile guvernamentale din Federatia Rusa, Austria, Kazakhstan, Germania, Franta, Italia etc.
Relatia sa speciala cu firma WOMA ECOSERV CONSTRUCT SRL, cu sediul si punct de lucru in satul Tatarani, comuna Barcanesti, Judetul Prahova, condusa de Ninel Alexandru, beneficiar al serviciilor oferite de directorul APM Prahova, FLORIN DIACONU in ceea ce priveste acoperirea unor activitati neconforme si ilegale, derulate in zona statiei CFU Ghighiu, alaturi de liderii locali interlopi (Comorod Florin, zis CORSICANUL si grupul organizat coordonat de firmele apartinand lui Gheorghe Gelu Chealfa Cheptanus, patronul grupului de Firme ECO PETROLEUM, Metal Bacau etc, principal jucator, cu rol esential, in operatiunile de comert ilegal cu petrol si produse derivate, prin proiectele RAFO si Carom Onesti, Judetul Bacau).
Din aceasta perspectiva, DIACONU FLORIN este aservit si pus in dependenata total, de grupurile in cauza.
Cazuistica existenta releva, in sistem continuu, diversitatea mijloacelor, metodelor si procedeelor operate de grupul DIACONU, liderul acestei structuri clandestine fiind pus, ireversivbl, in dependenta, de capii lumii interlope prahovene si central-bucurestene, implicatiile actiunilor savarsite de Diaconu Florin, incluzand si spectrul politic, la varf, prin cooptarea ministrilor, secretarilor de stat si directorilor din Ministerul Mediului, A.N.P.M., Garda de Mediu, partide politice, firme, companii si formatiuni politice.
Relevante, pe linia in cauza, sunt cazurile Gratiela Leocadia Gavrilescu, fost viceprimar al mun. Ploiesti, (documentata complex, fost ministru al mediului, deputat, legatura a Col Nicu Zecheru-sef SIC si a sotiei acestuia, de asemenea, ofiter superior de politie), consilierul judetean Toma Pintoiu (de asemenea, implementat de Gavrilescu L.G. si cu sprijin din partea directorului A.P.M. Prahova, Florin Diaconu, legatura sa speciala, sa acceada intr-o pozitie superior-manageriala in cadrul Conpet S.A. Ploiesti, ulterior indepartat din functie de sef de departament Guvernanta Corporativa, Comunicare si Relatii Publice).
TOMA PINTOIU este semnalat si prin legaturi suspecte cu tatal unui inalt personaj politic, caruia ii furniza, integral, drepturile salariale lunare, oferite prin derularea contractului cu Conpet S.A., primind, in schimb, sprijin politic local si acoperire in actiunile sale ilegale, fiind tolerat si protejat, „in ORB”, la un inalt nivel de referinta si pentru un interval semnificativ, nedefinit.
Spectrul de infractiuni este definit si reprezentat de urmatoarele actiuni:
Suspendarea AIM nr. PH-9/08.07.2015, in beneficiul Rompetrol Rafinare S.A., punct de lucru Rafinaria VEGA Ploiesti
Prevederile unei notificari abuzive, la indrumarea si sub indemnul lui Toma Pintoiu, nr. 109/22/08.2019, revizuita, in data de 12.07.2019, in vederea reevaluarii situatiei privitoare la „Verificarea conformarii”, de catre Serviciul Comisaruiatul Judetean Prahova, inainte de scadenta/expirarea termenului impus;
Ticluirea unor corespondente oficiale tip raspunns, la adresa APM Prahova, ca RASPUNS, nr. 19530/20.11. 2019, ref la Compliance-ul Rompetrol Rafinare S.A. VEGA Ploiesti si aplicarea „Suspendarii – Suspendarii”, prin asa-zisa INCETARE A APLICABILITATII.

Dezinformarea mass-media, locala si centrala, scrisa si audio vizuala (Coresp. Nr. 9414/20.07.2016, prin plasare de subversiuni si informatii trunchiate, referitoare la cazurile statia de epurare Corlatesti, Firma GentOil si activitatile ilegale ale acestei structuri protejate de FLORIN DIACONU si care a generat accidente de mediu, urmare a unor serii extinse si ample de poluari accidentale, in sediile apartinand fostei infrastructuri si amplasamentelor rafinariei ASTRA etc.
Acoperirea indelungata si continua a actiunilor Ecomaster Servicii Ecologice, in depozitul neconform, existent si care functioneaza ilegal, in satul Targsoru Nou, comuna Aricestii Rahtivani, Judetul Prahova.
Permiterea, acoperirea protejata si disimulata si incurajarea comiterii de catastrofe de mediu, desi, in ultimii trei ani, la sediul APM Prahova, nu a fost depus, vreun dosar nou, pentru obtinere autorizatie de mediu, pentru depozit deseuri periculoase etc.
Cazul FLAMINIA – NU a luat masuri referitor la intrarea, in Judetul Prahova, a unor cantitati de deseuri periculoase, de pe nava Flaminia si a acoperit operatiunea in speta, situatie intens monitorizata de autoritatile guvernamentale din Germania.
Florin Diaconu procedeaza similar, in coautorat, cu fosta sa colega de la APM Prahova, Gabriela Munteanu, in prezent comisar-sef al Garzii de Mediu Prahova, protejand, in mod sistematic grupurile conduse, la varf, de conducerile Ecomaster Servicii Ecologice si Oildepol Service Constanta, cei doi avand la baza relatiile profesionale indelungate de-a lungul stagiilor efectuate in cadrul agentiei prahovene, in calitate de fosti colegi de serviciu.
In prezent, ce doi continua sa acopere situatii reprezentate de poluari accidentale si catastrofele ecologice, generate de activitatile celor doua firme constantene:

Batalul nr.18 este atestat, in documente, inclusiv la APM Prahova, cat si la agentia nationala (ANPM), ca fiind ecologizat. In realitate, batalul prezinta, in prezent, dupa plata serviciilor ecologice, de catre beneficiarul Rompetrol VEGA, catre prestatorul de servicii care ar fi trebuit, conform obligatiilor contractelor, sa implementeze, solutia moderna de curatare si ecologizare, un volum de aproximativ 22.000 tone gudron acid.
Situatia se datoreste, intrutotul, tratarii necorespunzatoare, de catre angajatii Ecomaster Servicii Ecologice, care au incalcat prev si disp legale si obligatiile contractuale, dar si a conditiile si obligatiile stipulate prin acordul de mediu nr.1/2015, in beneficiul VEGA Rompetrol.
Incalcand, cu buna stiinta, legea, dupa escavarea gudronului si tratarea neconforma, reprezentantii conducerilor Ecomaster si Rompetrol VEGA, Robert Janau-project manager, Felicia Andrei-responsabil mediu (HSEQ), Corina Rugina (HSEQ) etc, au convenit sa ascunda adevarul, sa dezinformeze atat autoritatile, cat si beneficiarul Rompetrol, dispunand escavarea unui strat de aproximativ 1,5 m grosime, in raport cu suprafata si nivelul solului, fara un proiect tehnic care sa ateste solutia in speta si, de asemenea, fara a fi avut si a avea, in continuare, acordul APM Prahova si al Garzii de Mediu, conform legislatiei in vigoare. Catastrofa ecologica a fost initiata si provocata la nivelul lunilor septembrie – noiembrie 2019, interval in care s-a derulat interventia ilegala in sarcina acestei firme nespecializate constantene.
Escavatia a fost efectuata la o diferenta de adancime de cca 40 cm de primul nivel al panzei de apa freatica, care a fost contaminata si compromisa din punctul de vedere al continutului si calitatii, definitiv. Astfel a fost distrus acviferul aferent zonei din imediata vecinatate locuibila, care include ansamblurile de case ai caror locatari nu mai pot beneficia de rezerva-resursa de apa potabila. Zona include si strada Poienitei, din mun. Ploiesti, care sistematic este indundata si poluata prin fluxurile rafinariei VEGA, prin deversarile in paraul Dambu, ale carui maluri si capacitate hidraulica nu permit ca emisarul sa preia apele industriale deversate, ale rafinariei, in special, pe timpul ploilor etc.
In plus, cu complicitatea, prin participare directa, directorul APM Prahova, Florin Diaconu si comisarul-sef al Garzii de Mediu Pahova, Gabriela Munteanu, au protejat persoane si operatiuni ilegale, prin care volumul de reziduu periculos de genul pamant escavat, a fost amestecat cu asa-zisul gudron tratat si, pentru a musamaliza, ascunde si pentru a acoperi dezastrul, care include si imposibilitatea de a mai accesa, vreodata, aceasta resursa de ape, au procedat la emiterea unei decizii, prin care au dispus montarea unei geo-membrane, de foarte proasta calitate si care, efectiv, nu are nicio utilitate. Astfel, APM Prahova si Garda de Mediu Prahova sunt complicii celor care au generat catastrofa, ticluind, impreuna cu acestia, o solutie netehnica si neecologica, pe care au girat-o si o gireaza in continuare, prin care vor sa ascunda, definitiv, ADEVARUL: CATASTROFA ECOLOGICA IN PRAHOVA!

O parte din gudronul amestecat cu solul deja infestat, a fost transportat, UNDE CREDETI? fara acordul autoritatilor, privind accesul, manipularea, incarcarea-descarcarea, dispunerea tratarea-neutralizarea, la rampa situata pe raza localitatii Aricestii Rahtivani, apartinand Ecomaster, fiind pur si simplu ascuns, prin ingropare, pe amplasamentele situate in zona/partea dreapta, care delimiteaza CELULA DE NEPERICULOASE.
Logistica in speta apartine Oil Depol Service Constanta.
Poza prezinta o conducta de legatura & aductiune intre batalurile 16 si 18 si atesta catastrofa ecologica declansata in Prahova, de firmele Ecomaster Servicii Ecologice Constanta si Oil Depol Service Constanta, ale caror conduceri sunt indestulate, continuu, prin aservirea-livrarea unor contracte speciale, de catre beneficiarii asa-ziselor solutii de ecologizare furnizate catre VEGA Rompetrol, care s-ar confrunta cu grave probleme de mediu, in Romania. In realitate, beneficiarul plateste mult si „accepta si asteapta” comision. Oare ce ar spune conducerile Kaz Munai Gaz si TRG din Astana, daca ar afla?

Asemenea practici de conlucrare, intre firmele perstatoare speciale, romanesti, si beneficiar, se deruleaza si pe platforma industriala apartinand Petrobrazi. Chiar in perimetrul Rafinariei Petrom OMV. Oare ce parere au reprezentantii din Bucuresti, ai Petrom si OMV, sau conducerea OMV Schwechat Viena? Este vorba de Petrom PETROBRAZI, firma Oil Depol si echipa formata de Ana Tudor-sef HSEQ, Gabriela Iordache-reprezentant HSEQ, Adrian Mincu-director rafinarie, la dispozitia carora, cu acordul deplin si discret al acestora si sub indrumarea si controlul lor, se transporta, fara autorizatii, volume de deseuri industriale periculoase, cu impact, ireversibil, a mediului inconjurator, afectand flora, fauna, echilbrul ecosistemelor si, in general, calitatea vietii noastre, dupa care BOMBELE ECOLOGICE, unde credeti ca sunt transporate si dispuse, prin amestecare si ascundere?

Tot la rampa de la Aricestii Rahtivani, ca acolo merge si nu poate controla nimeni, in afara de legaturile din agentiile guvernamentale romanesti, convoaiele fiind asigurate, neverificate nici la plecare, nici pe timpul transporturilor si nici la sosirea la destinatia mentionata.

Toate aceste actiuni sunt acoperite, asigurate si securizate de Florin Diaconu si Gabriela Munteanu care, niciodata, sub nicio forma si in nicio imprejurare, nu au sesizat institutiile abilitate, nu au informat institutiile competente in adoptarea de masuri de prevenire si stopare a accidentelor de mediu si de diminuare a efectelor acestor catastrofe ecologice care se deruleaza, de atata timp, in judetul Prahova, si nu se mai opresc. Oare ce primesc acesti inalti functionari, in schimbul serviciilor lor, pe cine acopera, protejeaza, pentru cine, de fapt, ei lucreaza, in beneficuiul si in dezavantajul cui? De ce avantaje ar putea, acestia, beneficia.

De ce oare Diaconu Florin si Munteanu Gabriela sunt investiti, in inaltele lor functii de catre autoritatile romane? Pai nu sa vegheze la starea generala de santatae a populatiei, sa previna si sa preintampine, prin instrumente legale, aceste situatii de mediu? Oare nu din aceste considerente care rezida din atributele lor profesionale, acestia sunt retribuiti? Raspunsuri pe care cititorii si le pot da, singuri.
Ca o noutate, exista si o structura de comanda a acestui grup organizat, care securizeaza operatiunile secrete si clandestine de circulatie a capitalurilor fiscalizate doar in mica parte, aferente contractelor, prin care se produc accidente si catastrofe ecologice, pentru a fi platite, contractual, deci achitate si incasate „gras”, de prestatorii Ecomaster si Oil Depol si care se bazeaza pe sprijnul si intelegerea beneficiarilor, reprezentati angajati VEGA-Rompetrol si Petrom. Acestia sunt ofiterul constantean Danut Florescu si Radu Merla, sotul Anei Merla, din cadrul Primariei Constanta, membru marcand al filialei judetene PSD Constanta si apropiat al clanului Mazare Radu, aflat, in prezent, in executarea unei pedepse.
Toate aceste ilegalitati, care genereaza, continuu, accidente si poluari si, in special, aceste catastrofe care ne distrug noua si copiiilor nostri sanatatea, care ne afecteaza, considerabil, vietile, se desfasoara in Romania, in Judetul Prahova si autoritatile se fac ca nu observa, ca nu stiu, inchid ochii, iar comisarul-sef al Garzii de Mediu, Gabriela Munteanu si Florin Diaconu, directorul APM Prahova, consultandu-se cu protectorii din umbra si din imediata vecinatate prahoveana, ofera, la randul lor, sisteme de protectii avansate, infractorilor, asigurand perpetuarea activitatilor ilegale-ecologice, subrezind bugetele unor institutii de stat si companii, tolerand si asigurand frontul de afaceri, la inalte standarde si nivele ‚ecologice’, pentru Oil Depoil si Ecomaster si care, indestulate, initiaza, genereaza, intretin si perpetueaza catastrofe ecologice, pentru care exista justificare de necesitate a aplicarii oportune si operative, de solutii de criza a mediului inconjurator, implementate si bine platite, pe baza de contracte si prin care statul gireaza, la nivele acestor functionari de inalt rang in cadrul APM Prahova si Garzii de Mediu Prahova, Florin Diaconu si Gabriela Munteanu.
Motto: „Lunga si puternica este prietenia directorilor romani, avuta cu managerii conationali si straini, ai companiilor internationale de petrol, care „investesc” si opereaza in Romania”!

Articole pe aceiasi tema:prima

Urmatorul

Pericol public! Uneltele procurorului Negulescu Mircea: „Sobolanul”/jurist in primaria Ploiesti si „Soricioaica” se fabrică la Ploiesti/PAMFLET

Nu ratati

Increngătura politică ascunsa a gunoaielor(III)/Catastrofele ecologice din Prahova

Citeste in continuare

Comenteaza si tu

Eveniment

Manifestul 2035 – Viitorul muncii prin ochii tinerilor din județul Iași

Publicat

acum 2 luni

februarie 13, 2026

Baciu Sorin

În anul 2026, tinerii din județul Iași, cu vârste între 15 și 19 ani, sunt invitați să contribuie activ la conturarea unei viziuni despre cum va arăta piața muncii în anul 2035.

Evenimentul principal va avea loc în perioada 27–28 martie 2026 și va reuni zeci de tineri din județul Iași interesați de viitorul lor profesional, de competențele care vor conta în următorii 10 ani și de schimbările necesare în educație pentru a răspunde realităților economice și tehnologice.

Un proiect construit de tineri, pentru viitorul lor

Manifestul 2035 nu este doar un eveniment, ci un proces de co-creare. Participanții vor lucra în echipe, vor analiza tendințe și vor formula o declarație a tinerilor din județul Iași despre viitorul muncii.

Documentul final va reflecta perspectiva lor asupra competențelor esențiale în 2035, asupra relației dintre școală și piața muncii și asupra rolului pe care instituțiile și companiile ar trebui să îl joace în sprijinirea noii generații.

20 de tineri vor ajunge la Bruxelles

Un element important al proiectului este oportunitatea oferită unui grup de 20 de participanți care, în perioada 26–30 iulie 2026, vor merge la Bruxelles pentru a prezenta concluziile și mesajele rezultate în cadrul Manifestului 2035.

Aceștia vor reprezenta vocea tinerilor din județul Iași într-un context european și vor contribui la dialogul despre transformările pieței muncii la nivelul Uniunii Europene.

De ce este relevant Manifestul 2035

Tinerii care astăzi au între 15 și 19 ani vor fi profesioniștii și antreprenorii anului 2035. Implicarea lor în discuțiile despre viitorul muncii este esențială pentru a construi un sistem educațional și profesional adaptat provocărilor următorului deceniu.

Manifestul 2035 oferă:
– un cadru structurat de dezbatere despre viitorul muncii
– oportunitatea de a contribui la o declarație oficială a tinerilor
– șansa de a reprezenta județul Iași la Bruxelles
– experiență practică de lucru în echipă și argumentare

Înscrieri deschise

Tinerii din județul Iași, cu vârste între 15 și 19 ani, se pot înscrie pe site-ul oficial al proiectului:
https://manifest.hessa-ngo.eu

Manifestul 2035 este o invitație directă către noua generație de a nu aștepta ca viitorul să fie decis pentru ea, ci de a participa activ la construirea lui.

Manifestul 2035 – Viitorul muncii prin ochii tinerilor este un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, Cod proiect: 2025-3-RO01-KA154-YOU-000373433, acesta creează un cadru de dialog și implicare pentru liceenii care doresc să își facă vocea auzită.

Citeste in continuare

Eveniment

Peste 1400 de spectatori entuziaști la premiera de gală a comediei ÎN PIELEA MEA, cu: George Tănase, Ioana State, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Ioana Ginghină, Daria Jane, Mihai Găinușă

Publicat

acum 2 luni

februarie 11, 2026

native

Premiera de gală a comediei „În pielea mea” de la Cinema City AFI Cotroceni București a fost primită pe 9 februarie de peste 1400 de spectatori cu aplauze, râsete și bucurie.
Numeroase vedete și influenceri au fost alături de actorii George Tănase, Ioana State, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Ioana Ginghină, Mihai Găinușă, Daria Jane, Cătălin Coșarcă și Toto Dumitrescu.

„Este o comedie care nu urmărește tiparele ultimelor comedii lansate în ultimul timp la noi. Filmul are o narațiune jucăușă cu personaje construite în jurul unei tematici aprins dezbătută în societatea de astăzi. Filmul nu conține înjurături și este bazat pe situații inspirate din viața reală.”, spune regizorul Paul Decu.

Echipa filmului „În pielea mea”, scris și regizat de Paul Decu, propune spectatorilor o abordare amuzantă a unei situații des întâlnite în micile certuri dintr-un cuplu: pentru cine e mai greu/ mai ușor. În urma unei provocări pe care patru cupluri de prieteni o duc la bun sfârșit, după multe peripeții, într-un weekend, personajele ajung să câștige o altă viziune despre relațiile lor, lăsând deoparte presupunerile, orgoliile și preconcepțiile, pentru a încerca să comunice mai bine între ei.

Cu râs pe săturate, surprize și personaje pline de viață, comedia independentă „În pielea mea” intră în cinematografele din toată țara din 10 februarie.

Spectatorilor li s-a pregătit o surpriză pentru data de 12 februarie: o seară specială „Date Night” organizată în mai multe cinematografe din rețeaua Cinema City unde toți cei care cumpără un bilet la comedia „În pielea mea” vor primi un premiu garantat din partea Avon.

Până pe 23 februarie, toți spectatorii din țară care și-au cumpărat bilet la filmul „În pielea mea” se pot înscrie în cursa pentru un iPhone 17 Pro Max, încărcând dovada achiziției biletului la cinema în formularul dedicat concursului, premiul fiind oferit prin tragere la sorți pe 24 februarie.

După proiecțiile speciale din Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea, cu săli pline, multe aplauze, râsete și discuții îndelungate cu spectatorii curioși și încântați de poveste și de prestațiile actorilor, caravana „În pielea mea” continuă în mai multe orașe.

Pe 11 februarie va avea loc proiecția specială „În pielea mea” de la Cinema City din City Park Constanța, de la 18:30, unde regizorul Paul Decu și actrița Azaleea Necula, originari din Constanța și împrejurimi, vor prezenta filmul alături de colegii lor Ioana State, Alexandra Răduță și Gabriel Vatavu.

Cinema City Shopping City Galați invită spectatorii pe 12 februarie de la 18:30 la întâlnirea cu actrițele Ioana State și Azaleea Necula și regizorul Paul Decu.

Pe 13 februarie la ora 18:30, spectatorii din Iași sunt invitați la proiecția specială din Cinema City Iulius Mall, alături de regizorul Paul Decu și de actorii Gabriel Vatavu, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță.

De „Ziua Îndrăgostiților”, pe 14 februarie, în Cinema City Iulius Mall Suceava, de la 18:30, spectatorii sunt invitați la film alături de regizorul Paul Decu și de actorii Sergiu Costache, Vlad si Oana Gherman, Alexandra Răduță.

Cineplexx Băneasa Shopping City București găzduiește o proiecție specială în prezența întregii echipe pe 15 februarie, de la 17:30.

În Craiova, regizorul Paul Decu și actorii Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman vor ajunge la cinematograful Inspire VIP Electroputere Mall pe 16 februarie de la ora 18:00.

Actorii Vlad Gherman, Oana Gherman și Ioana Ginghină vin la întâlnirea cu publicul din Cinema City Vivo! Pitești pe 17 februarie, de la 18:30 și vor participa la o discuție după proiecție, alături de regizorul Paul Decu.

Caravana „În pielea mea” ajunge la Cinema City Shopping City Ploiești, pe 18 februarie, de la 18:30, la proiecția specială introdusă de regizorul Paul Decu, alături de actorii Ioana State, Vlad și Oana Gherman, Azaleea Necula și Gabriel Vatavu.

O comedie actuală și spumoasă, filmul „În pielea mea” este distribuit de T.R.I.B.E. Films.

TRAILER: https://bit.ly/InPieleaMea
Site oficial: inpieleamea.ro

Mai multe detalii, imagini de la filmări, fragmente din film, declarații din partea actorilor și informații despre concursuri sunt disponibile pe paginile social media ale filmului de Facebook, Instagram, TikTok.

Adrian Pădurețu semnează imaginea filmului. De sunet s-a ocupat Bogdan Ivanovici, de scenografie Anca Miron, iar de costume Francisca Vass.

„În Pielea Mea” este un film produs de: CB MOTION PICTURES.

Producător asociat: MAGNETIC MEDIA PRODUCTIONS

Producător: Claudiu Boboc

Producător executiv: Adela Mara

Manager producție: Iulia Cezara Roșu

Casting: ELEPHANT MEDIA

Realizat cu sprijinul:

Co-finanțatori: C&C HOUSE RESIDENCE, S&I BEST CORPORATION WEB DESIGN, CLIMA FREON

Sponsori: CLINICA RMN TINERETULUI; CLINICA IMAMED; OMV PETROM; MIKO BEAUTY PALACE; ȘERBAN & ASOCIAȚII; ESTEEM BODY SCULPT & SPA; PIZZERIA VOLARE; MERLIN’S; DOWNTOWN FITNESS MATEI BASARAB; THE COFFEE HOUSE; CLAUMAR PESCAR; UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI

Parteneri: AUTO ITALIA IMPEX SRL; KGM BUCUREȘTI – SMT PALLADY; RAZELM LUXURY RESORT – JURILOVCA; SCEMTOVICI & BENOWITZ GALLERY; CREATIVE AVOCADOS; ALCHEMICO.

Partener social: Asociația „România Zâmbește”.

Distribuitor: T.R.I.B.E. Films.
www.facebook.com/TribeFilms.ro – www.instagram.com/tribefilms.ro/

Partener media principal: VIRGIN RADIO ROMANIA

Parteneri media: CineFan, News.ro, Zile și Nopți, Cinemap, Revista FILM, Playtech, Happ.ro, Cinefilia, Daily Magazine, Filme-carti, MovieNews, The Movienator, Munteanu.

Citeste in continuare

Eveniment

Ce spațiu minim ai nevoie pentru un pavilion cu masă de 8 persoane?

Publicat

acum 2 luni

februarie 10, 2026

Elena Manolache

Ce spațiu minim ai nevoie pentru un pavilion cu masă de 8 persoane?

Un pavilion bine ales nu se simte ca un cort pus peste o masă, ci ca o cameră temporară în aer liber. Diferența dintre cele două se vede imediat în gesturi: cât de natural te ridici de pe scaun, dacă poți trece pe lângă cineva fără să îl obligi să se tragă, dacă farfuria se așază fără să atingi cotul vecinului și, poate cel mai important, dacă oamenii stau relaxați sau cu umerii strânși, ca într-un compartiment de tren.

Când pui o masă pentru opt persoane sub pavilion, nu cumperi doar un acoperiș, ci un anumit grad de confort, de circulație și de libertate.

Întrebarea despre spațiul minim pare simplă, dar răspunsul are două fețe. Una este strict geometrică: câți metri pătrați încape să „închidă” o masă cu opt scaune. Cealaltă ține de felul în care oamenii folosesc spațiul: cât loc au să se ridice, unde se pune o tavă, dacă intrarea rămâne liberă, dacă mai rămâne un colț pentru un cooler, o veioză sau pentru cineva care se retrage un minut de la masă.

Un spațiu minim adevărat nu este cel în care încape, la limită, mobilierul, ci cel în care se poate trăi o masă întreagă fără ca spațiul să te certe la fiecare mișcare.

De ce spațiul „minim” nu e o cifră fixă

Când vorbim despre opt persoane, există cel puțin trei variabile care mută serios ecuația. Prima este forma mesei: dreptunghiul consumă altfel spațiul decât o masă rotundă. A doua este tipul de scaune: un scaun lat, cu brațe, cere altă respirație decât un scaun subțire, de terasă. A treia variabilă este intenția.

O masă pentru o cină liniștită are nevoie de altă margine de siguranță decât o masă pentru o petrecere în care oamenii se ridică des, se salută, aduc farfurii, se apleacă după tacâmuri, trec cu tăvi.

În practică, „minimul” se calculează pornind de la două zone diferite. Prima zonă este zona de ședere, adică masa plus spațiul necesar scaunelor. A doua zonă este zona de circulație, adică spațiul în care te poți strecura în spatele cuiva care stă jos sau în care poți deschide o intrare fără să lovești marginea mesei.

Un reper simplu pentru confort

Pentru o ședere normală, un adult are nevoie de aproximativ 55–60 cm de lățime la masă. Asta înseamnă că o masă pentru opt persoane, dacă este dreptunghiulară, va ajunge frecvent în zona de 180–220 cm lungime, cu 85–100 cm lățime. Dacă este rotundă, diametrul tipic pentru opt persoane se duce în zona de 150–180 cm, în funcție de cât de lejer vrei să fie.

Scaunul, la rândul lui, are o adâncime de aproximativ 45–50 cm. Când cineva stă, scaunul nu rămâne lipit de masă, iar când se ridică, scaunul se trage înapoi. Aici se pierde, de obicei, spațiul care îi prinde pe oameni în pavilion: scaunele au nevoie de loc să se miște, iar pavilionul are nevoie de margine ca să nu te trezești cu pânza la spate sau cu un picior de structură exact în zona în care ar trebui să treacă un om.

Pentru un minim realist, merită să gândești așa: la dimensiunea mesei adaugi, pe fiecare latură pe care stau oameni, un spațiu de aproximativ 75–90 cm. În zona aceasta intră scaunul, mișcarea de a te așeza și un culoar îngust care permite trecerea atunci când e nevoie. Dacă vrei un confort bun, adaugi mai degrabă 100–110 cm pe laturi.

Calculul minim pentru o masă dreptunghiulară de 8 persoane

O configurație clasică pentru opt persoane este cu trei persoane pe fiecare latură lungă și câte una la capete. În această variantă, masa are adesea 200 cm lungime și 90 cm lățime, valori foarte comune în mobilierul de grădină. Dacă luăm această dimensiune ca reper, spațiul de ședere se calculează adăugând marginile de utilizare.

Pe laturile lungi, unde stau câte trei persoane, scaunele trebuie să aibă loc să fie trase și să rămână o minimă „fâșie” de trecere. Dacă adaugi aproximativ 85 cm pe fiecare parte, lățimea totală ocupată de masă cu zona de utilizare ajunge la 90 cm plus 85 cm plus 85 cm, adică aproximativ 260 cm.

Pe lungime, unde ai capete și laturi, tot trebuie să lași loc pentru scaun și un minim de acces. Dacă adaugi câte 85 cm la capete, lungimea totală devine aproximativ 200 cm plus 85 cm plus 85 cm, adică 370 cm.

Asta înseamnă că o amprentă de aproximativ 2,6 m pe 3,7 m poate fi considerată un minim funcțional pentru o masă de 8 persoane, în sensul că oamenii se pot așeza și se pot ridica fără să fie mereu la limită. În metri pătrați, vorbim de circa 9,6 m².

În realitate, pavilionul nu este o „cutie” perfectă, iar picioarele structurii, în special la modelele cu cadru, intră în colțuri și pot reduce unghiurile utile. De aceea, o amprentă calculată la milimetru devine frustrantă. Un pavilion cu dimensiuni standard apropiate de această amprentă este, de obicei, unul de 3 x 4,5 m. În el, masa dreptunghiulară de 200 x 90 încape cu un culoar acceptabil și cu posibilitatea de a orienta masa astfel încât intrarea să rămână logică.

De ce 3 x 3 m este, de regulă, prea strâmt pentru opt

Un pavilion de 3 x 3 m are o suprafață de 9 m². Pe hârtie pare aproape de cei 9,6 m² calculați mai sus. În practică, diferența dintre 3,0 m și 3,7 m pe direcția lungă este exact diferența dintre o masă care se folosește firesc și o masă în care oamenii se lovesc de margini.

Dacă pui o masă de 200 cm într-un spațiu de 300 cm, îți rămân 100 cm pentru ambele capete, adică 50 cm pe fiecare parte. În 50 cm nu intră un scaun normal tras înapoi. Intră, cel mult, un scaun împins aproape complet sub masă, iar persoana de la capăt va trebui să iasă „în diagonală”, cu scaunul ridicat sau cu masa împinsă.

Pe lățime, o masă de 90 cm într-un spațiu de 300 cm îți lasă 210 cm, adică 105 cm pe fiecare parte. Pare acceptabil, dar aici apare problema picioarelor pavilionului și a faptului că 3 x 3 m este adesea folosit cu intrări pe două laturi. Când deschizi un perete lateral sau ridici o ușă, fix în acel spațiu ar trebui să circule oamenii.

Se poate folosi 3 x 3 m pentru opt persoane, dar numai cu compromisuri clare. Masa trebuie să fie mai scurtă, în jur de 160–180 cm, scaunele trebuie să fie înguste, iar capetele mesei fie se evită, fie se rezolvă cu bănci, care împing zona de mișcare mai mult spre interior. Funcționează, dar nu este varianta pe care o alegi dacă vrei o masă care să dureze ore fără să simți că spațiul te împinge înapoi.

Calculul minim pentru o masă rotundă de 8 persoane

Masa rotundă are un avantaj social: oamenii se văd mai bine, conversația curge altfel, iar nimeni nu stă la „capăt” ca într-o masă de protocol. Din punct de vedere al spațiului, însă, un disc are nevoie de o „coroană” egală de jur împrejur. Dacă masa are 160 cm diametru, iar tu adaugi o margine de utilizare de 85–90 cm, ajungi la un diametru total de aproximativ 160 cm plus 180 cm, adică 340 cm.

Asta înseamnă că un pavilion pătrat de 3 x 3 m este, matematic, sub necesar, iar unul de 3,5 x 3,5 m ar fi mai aproape de un minim funcțional. În dimensiunile standard, un pavilion de 3 x 4,5 m permite o masă rotundă de 150–160 cm plasată astfel încât să rămână un culoar mai generos pe o parte, lucru foarte util pentru servire.

Aici mai apare o subtilitate: masa rotundă îți cere scaune distribuite uniform. Dacă pavilionul are picioare în colțuri, scaunele din diagonale ajung mai aproape de structură, iar oamenii simt, în spate, acea senzație că stau „lipiți” de marginea pavilionului. De aceea, pentru o masă rotundă de opt persoane, o amprentă de 3 x 4,5 m este, din nou, o alegere mai sigură decât 3 x 3 m.

Spațiul minim recomandat în funcție de scenariu

Dincolo de calcule, merită să alegi un răspuns care poate fi aplicat rapid în viața reală. Dacă obiectivul este să ai o masă de opt persoane cu scaune normale, care să permită intrare, ieșire și un minim de trecere, dimensiunea minimă utilă se învârte în jurul unei amprente de aproximativ 3 x 4,5 m. Aceasta nu este o cifră arbitrară, ci un fel de prag sub care apar fricțiuni repetate, iar peste care lucrurile devin firești.

Dacă vrei să păstrezi în pavilion și un spațiu pentru servire, un colț de depozitare temporară sau o mică zonă de relaxare, atunci dimensiunea se duce natural spre 3 x 6 m. Nu pentru că masa ar crește, ci pentru că evenimentul crește. O masă pentru opt oameni rareori înseamnă doar opt scaune și o masă. Înseamnă sticle, platouri, o persoană care se ridică des, un copil care se strecoară, o tavă care vine din bucătărie, o umbrelă de lumină seara. Spațiul suplimentar nu e lux, e fluiditate.

Când devine relevant un pavilion pliabil

Când spațiul este limitat sau când vrei flexibilitate, apare tentația de a alege un pavilion pliabil. Avantajul este clar: montaj rapid, transport ușor, posibilitatea de a-l muta în curte după soare și vânt.

Din perspectiva spațiului minim, însă, trebuie privit cu atenție un detaliu: pereții și cadrul unui pavilion pliabil au adesea puncte de întărire, îmbinări și picioare care intră în zona utilă. Asta nu înseamnă că este mai prost, ci că, la dimensiuni mici, fiecare centimetru contează.

Pentru o masă de opt persoane, un pavilion pliabil de 3 x 3 m rămâne, în majoritatea cazurilor, o soluție de compromis, bună pentru mese scurte, pentru o pauză de prânz sau pentru situații în care circulația în jurul mesei nu este esențială. Dacă vrei să stea opt persoane două, trei ore fără stres, un pliabil de 3 x 4,5 m sau de 3 x 6 m se potrivește mult mai bine cu realitatea corpului uman și a mișcărilor de la masă.

Detaliile care schimbă, pe tăcute, spațiul necesar

Nu doar dimensiunile de pe etichetă contează. Sunt câteva situații în care un pavilion aparent suficient devine insuficient.

Intrarea și axa de circulație

Oamenii intră, ies, trec cu farfurii. Dacă intrarea este pe latura scurtă a pavilionului și masa este așezată pe lungime, capătul mesei poate bloca intrarea sau o poate face incomodă. În mod practic, merită să ai o „axă” de circulație, o zonă care rămâne liberă. Într-un pavilion de 3 x 4,5 m, această axă se poate obține ușor prin plasarea mesei ușor decalat, astfel încât să ai pe o parte un culoar mai lat.

Într-un pavilion de 3 x 3 m, orice decalăre înseamnă că pe cealaltă parte nu mai rămâne loc nici pentru scaune, nici pentru mișcare. De aceea, 3 x 3 m forțează simetria, iar simetria, de multe ori, strică circulația.

Tipul de scaune

Scaunele cu brațe sunt comode, dar cer lățime. Un scaun de 60–65 cm lățime „mănâncă” spațiu la masă și la mișcare. Dacă pui opt astfel de scaune, masa trebuie să fie mai lungă sau oamenii se vor înghesui. În plus, când scaunul se trage înapoi, brațele se lovesc mai ușor de picioarele pavilionului sau de pereții laterali.

Scaunele înguste, de 45–50 cm, îți permit să reduci lățimea efectivă a zonei de ședere. Dacă urmărești un minim strict, scaunul este, uneori, mai important decât masa.

Băncile și soluțiile mixte

Băncile reduc un tip de spațiu și cresc altul. Reduc spațiul pentru tragerea individuală a scaunului, fiindcă banca se mișcă mai rar și, în general, se împinge sub masă. În schimb, banca cere loc pe lungime, iar oamenii se ridică mai greu din mijloc, dacă banca este plină. Pentru opt persoane, băncile pe laturile lungi și scaune la capete pot face posibil un pavilion mai mic, dar schimbă dinamica mesei. Este o alegere bună pentru familii, mai puțin bună pentru o masă formală.

Un exemplu concret de dimensionare, fără teorie inutilă

Să presupunem că ai o masă dreptunghiulară de 200 x 90 cm și scaune standard de terasă. Vrei ca oamenii să poată sta, iar cineva să poată trece măcar pe o parte cu o tavă. Alegi să lași, în jurul mesei, o margine de utilizare de aproximativ 90 cm pe laturi și 85 cm la capete. Spațiul ocupat devine, aproximativ, 370 x 270 cm.

Dacă pavilionul este de 3 x 4,5 m, ai 450 cm pe lungime. După ce pui cei 370 cm, îți rămân 80 cm. Poți distribui această diferență ca să creezi intrarea și un mic spațiu liber la celălalt capăt. Pe lățime, ai 300 cm.

După ce pui cei 270 cm, îți rămân 30 cm. Asta pare puțin, dar aici se vede de ce calculele trebuie citite cu realism. Cele 270 cm sunt o medie. Într-o seară obișnuită, scaunele nu sunt toate trase la maximum simultan. În plus, poți crea un culoar mai lat pe o parte și mai strâns pe cealaltă, iar oamenii vor folosi instinctiv partea mai lată.

Într-un pavilion de 3 x 3 m, aceeași masă îți lasă pe lungime doar 30 cm diferență, ceea ce înseamnă că, practic, capetele vor fi în tensiune permanentă. O masă se poate pune, dar evenimentul nu se așază.

Spațiul minim pe care îl simți ca minim, nu ca pedeapsă

Dacă ar fi să răspund cu o singură propoziție, fără să te oblig la calcule, aș spune așa: pentru o masă de 8 persoane, cu scaune normale și cu un minim de circulație, ai nevoie de un pavilion de cel puțin 3 x 4,5 m, adică de aproximativ 13,5 m², ca să poți folosi masa firesc. Sub acest prag, intri în zona în care fiecare detaliu trebuie micșorat, iar confortul devine un joc de compromisuri.

Apoi, dincolo de minim, apar situațiile în care spațiul suplimentar schimbă atmosfera. La 3 x 6 m, masa de opt devine doar o parte a scenei. Rămâne loc pentru servire, pentru o persoană care se plimbă, pentru o mică zonă de depozitare, pentru un colț de lumină. Oameni care, altfel, s-ar ridica și ar pleca după o oră, rămân, pentru că spațiul nu îi obosește.

Observații practice despre amplasare, care influențează spațiul util

Un pavilion montat pe iarbă moale se simte mai mic decât același pavilion montat pe o terasă dreaptă, fiindcă scaunele „intră” în sol, se mișcă greu și oamenii își adaptează poziția. În plus, dacă pavilionul este prins cu corzi sau greutăți, aceste ancoraje pot ocupa exact zonele pe unde vrei să treci. La dimensiuni minime, ancorarea devine, paradoxal, o problemă de spațiu, nu doar de siguranță.

De asemenea, trebuie luată în calcul și înălțimea laterală. Unele pavilioane au pereți care coboară în pantă sau au elemente textile care reduc, aproape psihologic, spațiul. O masă poate să încapă, dar dacă pânza atinge spatele cuiva, senzația de înghesuială apare imediat. Un pavilion cu pereți verticali sau cu margini ridicate păstrează zona de ședere mai liberă.

Un răspuns clar, adaptat realității

Când pui în balanță toate aceste elemente, spațiul minim util pentru un pavilion cu masă de 8 persoane se așază în jurul dimensiunii 3 x 4,5 m, cu mici variații în funcție de forma mesei și de tipul scaunelor. Dacă masa este rotundă și are diametru mare, ai nevoie de mai mult pe lățime. Dacă masa este dreptunghiulară și scaunele sunt înguste, poți coborî ușor, dar vei simți imediat limita.

Masa de opt oameni este o mică comunitate, chiar și pentru o seară. Spațiul în care o așezi decide dacă se simte ca o întâlnire caldă sau ca o negociere de coate. Un pavilion ales cu un minim realist nu îți promite perfecțiune, dar îți dă un lucru foarte prețios: gesturi care curg fără să fie corectate de fiecare dată de lipsa de loc.

Citeste in continuare