Raportul publicației The Economist și clasamentul întocmit în ceea ce privește România

Statul român „are o democrație deficitară” și se situează pe ultimul loc în UE, potrivit clasamentului anual realizat de publicația de specialitate din Marea Britanie-” The Economist”. 

Standardele democratice din întreaga lume s-au ameliorat uşor în anul 2022 după ridicarea restricţiilor Covid-19, dar au scăzut şi mai mult în Federația Rusă, după invazia sa în Ucraina, a informat Economist Intelligence Unit (EIU), citat de The Economist.

În general, mai puţin de jumătate – 45,3% – din populaţia lumii trăieşte într-o democraţie, a ținut să precizeze grupul de analiză din Londra.

Poziția României în acest clasament 

România înregistrează un indice de 6,45 și ocupă locul 62 în lume și ultimul în Uniunea Europeană în Indicele anual al democrațiilor întocmit de revista britanică The Economist, un clasament anual care ia în calcul cinci criterii şi care ierarhizează 167 de ţări.

Pentru întocmirea clasamentului, sunt luate în calcul cinci categorii de criterii: procesele electorale şi pluralismul, funcţionarea guvernului, participarea politică, cultura politică şi libertăţile civile.

Sondajul anual are capacitatea să evalueze starea democrației într-un număr de167 de țări pe baza a cinci itemi, cu un scor maxim de zece. Acești indici se referă la procesul electoral și pluralismul politic existent, funcționarea guvernului, participarea politică propriu-zisă, cultura politică democratică cât și libertățile civile.

Cea mai recentă ediție a acestei măsurători a constatat faptul că aproape jumătate (mai precis 45,3%) din populația lumii trăiește într-o anumită democrație, în timp ce mai mult de o treime (un procent de 36,9%) trăiește sub regimuri autoritare.

Indicele democrației în 2022

Scorul mediu global al indicelui care privește conceptul aplicat al democrației a stagnat în anul 2022. În ciuda așteptărilor privind o revenire după ridicarea restricțiilor legate de p(l)andemie, scorul a fost aproape neschimbat, la un cuantum de 5,29 (pe o scară de la 0 la 10), față de 5,28 înregistrat în 2021.

Efectul pozitiv al restabilirii libertăților individuale a fost anulat de evoluțiile negative la nivel global. Scorurile a mai mult de jumătate dintre țările măsurate de indice fie au stagnat, fie au înregistrat scăderi semnificative. Multe țări din Europa Occidentală au avut o valoare neașteptată, aproape anormală, cu indici pozitivi, fiind singura regiune al cărei scor a revenit la nivelurile de dinainte de trista perioadă a răspândirii virusului Covid-19 și a ratate campanii de vaccinare cu seruri mortale, experimentale.

Pe lângă o explicație a schimbărilor din clasamentul global și o analiză regională aprofundată, cea mai recentă ediție a raportului Indicelui democrației arată și de ce a eșuat democrația în Federația Rusă, cum anume s-a putut genera acest dezechilibru și de asemenea efectele războiului actual, cu implicații și conexiuni directe a ceea ce ar însemna democrația din Ucraina, în lupta lor pentru independență și redobândirea suveranității statale.

Cifrele raportului

România se încadrează la „democraţii deficitare”, la fel ca majoritatea statelor din Europa Centrală şi de Est. Singurul stat din regiune, care fiind etichetat la „democrații depline”-cea mai înaltă categorie-este „patria vasului” – statul austriac.

De altfel, statul român este devansată în clasament de alte națiuni din regiune. De exemplu, Polonia s-a clasat pe locul 47 (cu un iindice de 7,04), Ungaria se poziționează pe locul 56 (cu un indice de 6,64) în timp ce Bulgaria a ocupat locul 57 (cu un indice de 6,53).

În schimb, autoritățile conduse de la București se mențin deasupra Republicii Moldova, care a înregistrat în anul 2021 cea mai mare îmbunătățire a indicelui. În clasamentul pe 2022, frații noștri de peste Prut se află pe locul 69, cu un indice de 6,23.

Problema din Ucraina

De altfel, în anul 2022,cel în care s-a declanșat invazia din Ucraina, Federația Rusă a înregistrat una dintre cele mau mari scăderi, de 22 de locuri, fiind catalogată „regim autoritar”, ocupând locul 146 din cele 167 de state monitorizate. De cealaltă parte, destul de surprinzător ținând cont de evoluția evenimentelor imprevizibile, dominate de incertitudine, Ucraina se află pe locul 87, fiind catalogat drept un „regim hibrid”.

Trebuie scos în evidență faptul că acest lucru s-a generat din cauza propagandei autorităţilor ruse care s-au angajat într-o represiune fără precedent împotriva mass-mediei şi a opoziţiei de când preşedintele Vladimir Putin a trimis trupe în Ucraina de aproape un an de zile (sfârșitul lunii februarie 2022).

Conform raportului, războiul din Ucraina „a scos la iveală diviziunile dintre democraţiile dezvoltate care susţin Ucraina şi multe ţări în curs de dezvoltare care au ales să nu ia atitudine”, se arată în studiu.

Creșteri semnificative 

Cea mai mare creștere a înregistrat-o Thailanda, cu ocreștere de 17 poziții până pe locul 55 și cubun indice de 6,67. Pe primul loc în clasament se menține Norvegia (indice de 9,81), urmată de Noua Zeelandă (indice de 9,61), Islanda (indice de 9,52), Suedia (indice de 9,39) și Finlanda (indice de 9,29).

Raportul discută și alți indici, precum cei definiți de Freedom House, justificând unele dintre alegerile făcute de echipa de la The Economist. De exemplu, în acest studiu comparativ s-a pus mai mult accentul pe opiniile și atitudinile publice, măsurat de sondajele publice, dar, pe de altă parte, standardul economic de viață nu a fost inclus ca un criteriu al democrației(cum se pare că au făcut alte studii).

Nu există niciun indiciu că acest raport a fost sau se plănuiește să fie prezentat într-un context academic, sau că a fost sau va fi validat de o recenzie a unor experți.

Aveți posibilitatea de a accesa și totodată de a descărca raportul gratuit, aici.

SSursa foto :https:google.com

Acest material a fost realizat de către Daniel Mihai redactor-șef al platformei media independente Criteriul Național și jurnalist al Ziarului Nationalul.ro