Sistemul antigrindină apără corupția, nu recoltele! Fermierii, intimidați și monitorizați de servicii secrete? – Ziarul Incisiv de Prahova

Direcția pentru Agricultură Județeană Vrancea demască ineficiența sistemului antigrindină și scoate la iveală adevăratul flagel: seceta devastatoare.

Un document oficial emis de Direcția pentru Agricultură Județeană Vrancea (nr. 2908) aruncă o lumină nouă asupra dezbaterilor aprinse privind eficiența sistemului antigrindină și impactul fenomenelor meteorologice extreme asupra agriculturii locale. Răspunsul, adresat Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Vrancea, spulberă mituri și dezvăluie o realitate crudă: seceta este adevăratul inamic al fermierilor, nu grindina.

Grindina: Prezentă inainte și absentă după suspendarea sistemului

Până la data de 30 august 2024, când sistemul antigrindină era încă operațional, grindina a afectat 534,11 hectare în Vrancea, după cum urmează:

• Viță de vie: 375,32 ha
• Livezi: 12,25 ha
• Culturi mari: 146,54 ha (grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiță)

Un aspect crucial: după suspendarea sistemului antigrindină (30 august 2024), NU s-au mai raportat daune cauzate de grindină în județ, până în prezent (mai 2025). Această informație contrazice flagrant argumentele promotorilor sistemului, care susțin că oprirea acestuia ar duce la catastrofe climatice imediate.

Seceta: Un dezastru de proporții colosale

În timp ce grindina a afectat „doar” 534 de hectare, seceta pedologică a devastat 78.829,62 hectare în 2024 – o suprafață de peste 147 de ori mai mare! Iată cum s-au distribuit pagubele:

• Grâu: 24.553,86 ha
• Porumb: 19.624,78 ha
• Floarea-soarelui: 19.306,02 ha
• Rapiță: 3.361,75 ha
• Alte culturi: 11.983,21 ha

Cifrele sunt grăitoare: seceta reprezintă o amenințare mult mai gravă pentru agricultura vrânceană decât grindina. Prioritizarea rachetelor antigrindină în detrimentul soluțiilor de adaptare la secetă (irigații, soiuri rezistente, cercetare) este o risipă de resurse și o politică publică ineficientă.

Concluzii bazate pe fapte, nu pe clișee

Documentul oficial demonstrează:

• Sistemul antigrindină era activ când grindina a lovit Vrancea în 2024.
• Niciun episod de grindină raportat după oprirea sistemului (30 august 2024).
• Seceta a fost principalul factor distructiv, afectând de peste 140 de ori mai multe suprafețe decât grindina.

Afirmația că oprirea sistemului antigrindină ar pune în pericol securitatea agricolă a țării este, pur și simplu, falsă, conform datelor oficiale.

Cereri pentru o agricultură onestă și transparentă

În lumina acestor descoperiri, se solicită:

• Un studiu de impact independent asupra sistemului antigrindină.
• Redirecționarea finanțărilor către soluții reale de combatere a secetei.
• Respectarea dreptului fermierilor de a solicita dovezi științifice, fără a fi demonizați.

GLIA denunță manipulările și amenințările

Grupul de Luptă Împotriva Intervențiilor în Atmosferă (GLIA) reacționează vehement la acuzațiile nefondate împotriva fermierilor din Prahova, etichetați drept „rețele de interese ostile statului”. GLIA denunță tentativele de intimidare și solicită protecție pentru cetățenii care semnalează suspiciuni privind utilizarea ilegală a fondurilor publice.

„Este revoltător ca exact cei care au ascuns documente timp de 16 ani și au propagat pseudoștiință să acuze azi pe alții de subminarea securității”, declară reprezentanții GLIA.

Pământul are dreptul la ploaie.

Organizația rămâne dedicată protejării agriculturii românești și dreptului cetățenilor la informare corectă, cerând adevărul prin mijloace legale și științifice.

Tunurile antigrindină, acuzații transfrontaliere: Fermierii francezi se alătură vocilor din România, denunțând seceta indusă

Un ecou al nemulțumirilor românești răsună si în Franța: fermierii francezi acuză tunurile antigrindină că protejează local, dar provoacă secetă regională.

Fermierii francezi se alătură protestelor tot mai vehemente din România, exprimându-și îngrijorarea cu privire la efectele secundare ale utilizării tunurilor antigrindină. Similar cu omologii lor români, aceștia susțin că, deși tunurile pot oferi o protecție parțială împotriva grindinei pentru viticultori și pomicultori, ele contribuie la îndepărtarea precipitațiilor din zonele învecinate, exacerbând problema secetei.

Paralele: Franța și România, unite de aceeași preocupare

Acuzațiile fermierilor francezi aduc o nouă dimensiune dezbaterilor aprinse privind eficiența și impactul sistemelor antigrindină. Este o confirmare a faptului că problema nu este locală, ci una cu implicații transfrontaliere, care necesită o analiză riguroasă și o abordare coordonată.

Vocile fermierilor francezi: „Protecție locală, dezastru regional”

„Am observat o scădere semnificativă a precipitațiilor în zonele din jurul viilor unde sunt instalate tunuri antigrindină,” declară Jean-Pierre Dubois, un fermier din regiunea Bordeaux. „Înțelegem nevoia de a proteja culturile de grindină, dar nu putem ignora impactul devastator al secetei asupra restului agriculturii.”

Reacții și implicații

Această alianță de facto între fermierii români și francezi ar putea exercita o presiune suplimentară asupra autorităților, atât la nivel național, cât și european, pentru a reconsidera politicile agricole și a investi în soluții durabile de gestionare a resurselor de apă și de adaptare la schimbările climatice. (Cristina T.).