Connect with us

Eveniment

STOP UMILIRII MILITARILOR ACTIVI ŞI ÎN REZERVĂ/RETRAGERE DIN SISTEMUL NAŢIONAL DE APĂRARE!

Publicat

acum 7 ani

pe

PETIŢIE, adresată tuturor partidelor politice, instituţiilor şi structurilor cu atribuţii/competenţe în asigurarea securităţii naţionale.

STOP TRANSFORMĂRII REZERVIŞTILOR ÎN MASĂ DE MANEVRĂ ELECTORALĂ.

Toate partidele politice importante, în functie de nevoia si de momentul prielnic de a capitaliza simpatie electorală, încurajează campanii mediatice de hărţuire a PENSIONARILOR MILITARI CU OBLIGAŢII MILITARE ÎN CAZ DE MOBILIZARE/RAZBOI, bazându-se pe ,,setea de sânge’’ a populaţiei învrăjbite. Cadrele militare active care ies la pensie, pensionarii militari, ÎNDEPLINESC SERVICIUL MILITAR ÎN REZERVĂ, sub incidenţa Jurământului Militar depus, fiind rezerviști operaţionali cuprinși în planurile de mobilizare ale unităților din Sistemul  Naţional de Apărare. Astfel beneficiază de pensie de serviciu sau altfel spus, ,,solde de rezervist’’.
Prin campanii mediatice regulate, pensiile militare ale rezerviştilor operaţionali, sunt transformate incorect în „pensii speciale”, sau, pentru incitarea mulțimii, în „pensii nesimțite”.
Pensiile militare de stat nu trebuie confundate cu cele 8615 pensii(conform documentelor oficiale de la Curtea de Conturi) pentru diplomați, magistrați, grefieri, personal aeronautic, auditori şi funcţionarii publici parlamentari (indemnizaţii suplimentare la pensii).
Pensiile militare de serviciu, de invaliditate şi de urmaș, care nu sunt pensii speciale, sunt acordate către circa 150.000 de persoane ( 76.000 MapN, 60.000 Interne, 14.000 servicii). Acestea nu fac parte din sistemul public de pensii ci sunt plătite din bugetele ministerelor de resort şi degrevează astfel sistemul public de pensii.
Pensionarii militari au o pensie medie de 3000 lei, după o carieră în care le-au fost îngrădite drepturile şi libertăţile de care au beneficiat ceilalţi cetăţeni (Secțiunea a 3-a din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare)
Din cauza mediatizării excesive a unui număr de 5-7 exemple de oportunişti cu pensii mari, oportunişti nemediatizaţi existând în toate domeniile, nu este posibil să se denigreze, hărţuiască şi să fie supuşi oprobiului public, permanent, pensionarii militari rezervişti operaţionali din SNAp, o resursa umană valoroasă pentru statul român. Acele abuzuri, punctual, trebuie analizate şi corectate. Dar pensiile militare de stat au existat( în ţara noastră din 1862), există şi vor exista în toate statele membre NATO si UE, din motivele enunţate mai sus.
Pe subiectul pensiilor militare de stat, marea majoritate a jurnaliştilor noştri, fără să generalizez, ,,patrioţi până în măduvă’’, unii racordaţi la contractele bănoase cu statul, dezinformează cu bună ştiinţă, pentru un rating crescut, făcând indirect un grav deserviciu statului român, dar un serviciu partidului în slujba cărora se pun, transformând pensionarii militari în masă de manevră electorală.. Sunt şi jurnalişti oneşti şi imparţiali, care merită tot respectul cuvenit.
Complementar, pe acest subiect, se declanşeazâ periodic acţiuni de trolling organizat în spatiul online şi audiovizual de către entităţi interesate în acest sens, persoane urcate pe valul mediatic, ţinta fiind Armata României şi pensionarii militari din SNAp.
DOMNILOR POLITICIENI care urâţi militarii, jurnalişti, trolli, pe pensionarii militari rezervişti operaţionali din SNAp, i-aţi târât prin toată mocirla existenţială a ultimilor ani.
VREȚI FĂRĂ EI? VREŢI SĂ SE DETAȘEZE DE JURĂMÂNTUL MILITAR DEPUS? VREŢI CA PENSIONARII MILITARI REZERVIŞTI OPERAŢIONALI DIN  SNAp SĂ ÎŞI PREDEA LIVRETELE MILITARE INSTITUŢIEI UNDE SUNT CUPRINŞI ÎN PLANURILE DE MOBILIZARE ALE UNITĂŢILOR? ESTE SIMPLU! Poate doreşte statul român să-si angajeze MERCENARI, dacă mai are timpul necesar la momentul agresiunii, şi să constate necesarul de pregătire a resursei umane şi resursele bugetare implicate.
Deciziile CCR si ICCJ (ex. Nr.20/20.02.2000/Dosar 5A/2000 si, repectiv nr.29/2011) stabilesc identitatea deplina de tratament juridic dintre magistrati si militari in ceea ce priveste modul de calcul al pensiilor.
În orice stat civilizat, membru NATO şi UE, militarii activi şi în rezervă/retragere sunt preţuiţi pentru spiritul lor de a-şi da viaţa pentru apărarea ţării! Şi vă sunt vii tributul lor în vieţi pierdute, cu regularitate, în misiuni, inclusiv pe timp de pace. Nici o altă categorie socio-profesională nu depune un Jurământ , prin care se obligă să îşi dea viaţa, la solicitarea angajatorului, în schimbul salariului sau pensiei de care beneficiază! Pentru pensionarii militari rezervişti operaţionali Jurământ Militar depus este încă valabil. SUNT SINGURII PENSIONARI CU OBLIGATII MILITARE DUPA PENSIONARE.
În orice stat responsabil, resursa umană înalt calificată în Sistemul  Naţional de Apărare, pe care o are ţara la dispoziţie, costă!, ne transmite Banceanu Vasile.

Incisiv de Prahova reaminteste domnului Banceanu Vasile faptul ca, la data de 30 iunie 2019, la Cercul Militar Național a avut loc evenimentul de lansare a Asociației Uniunea Militarilor și Polițiștilor „Mihai Viteazul”, asociație profesională ce reunește, pentru prima dată, militari, polițiști, polițiști de frontieră, pompieri și jandarmi – aproximativ 500.000 de rezerviști și activi din întregul sistem de securitate națională.
Conducerea Uniunii este formată din:
• Președinte – gl(r). Gabriel Oprea, fost ministru al apărării naționale, al afacerilor interne și vicepremier pentru securitate națională;
• secretar general – gl (r) Tudor Dănuț;
• vicepresedinti pe apărare – gl(retr) Iosif Bălan și col(r) Valeriu Pricină;
• vicepresedinti pe interne – gl(r) Ion Burciu și col(r) Ionel Babuș, președintele Faderației Sindicatelor Democratice ale Polițiștilor din România;
• vicepreședinți pe siguranță națională – gl(r) Ionel Marin și gl(r) Gheorghe Carp;
• membru fondator – Av. Gheorghe Ioniță
• membru fondator – Dumitru Coarnă, președintele Federației Sindicatelor Naționale al Polițiștilor și Personalului Contractual din România
• membru fondator – Iulian Surugiu, președintele Sindicatului Național al Agenților de Poliție.
Purtătorul de cuvânt al Uniunii Militarilor și Polițiștilor „Mihai Viteazul” este comisar-șef de poliție Christian Ciocan.
Printre cei prezenți la eveniment, s-au aflat și Niculae Spiroiu, fost ministru al apărarii naționale și Neculai Onțanu, fostul primar al sectorului 2.

Iata discursul pe care l-a susținut la evenimentul de lansare, Presedintele Gabriel Oprea :
Dorim să informăm opinia publică despre înființarea Uniunii Militarilor și Polițiștilor „Mihai Viteazul”. Uniunea este persoană juridică de drept privat, înscrisă astfel în registrul special al instanței, prin Încheierea din 30.05.2019 a Instanței Judecătoriei sectorului 5 și constituită în temeiul dreptului la liberă asociere. Uniunea Militarilor și Polițiștilor „Mihai Viteazul” este o asociație profesională, deci nu are caracter politic, formată din militari, polițiști, polițiști de frontieră, pompieri, jandarmi, atât în rezervă cât și în activitate și este prima asociație de acest fel.
Și pentru a fi foarte clar pentru toată lumea, fac următoarele precizări:
Potrivit Statului polițistului, “polițiștii se pot asocia și pot constitui asociații cu caracter profesional, umanitar, tehnico-științific, cultural, religios și sportiv-recreativ, fără a aduce atingere îndeplinirii atribuțiilor și îndatoririlor de serviciu”.
Potrivit Statutului cadrelor militare, “constituirea în diferite forme cu caracter profesional, cultural, tehnico-științific, sportiv, recreativ sau caritabil, cu excepția celor sindicale oricare contravin comenzii unice, ordinii și disciplinei specifice instituției armatei, este permisă în condițiile stabilite prin regulamentele militare”.
Vreau să amintesc și să subliniez faptul că în anul 2014, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, a stabilit că „personalul militar poate face parte din asociații”. Potrivit deciziei CEDO, interzicerea inscrierii personalului militar în anumite tipuri de asociații reprezintă încălcarea dreptului la liberă asociere.
Principiile fundamentale după care funcționează Uniunea sunt: democrație, interes național, respectarea drepturilor omului, respect față de lege, unitate de acțiune, loialitate și disciplină, onoare și demnitate.
Ca ministru al apărării naționale în două guverne, ca ministru al afacerilor interne de doua ori și de trei ori numit vicepremier pentru securitate națională, am fost, în toată activitatea mea, aproape de cei din domeniul apărare, ordine publică și siguranță națională.
Cred că astăzi pot să spun că sunt un foarte bun cunoscător al fenomenului, sub toate aspectele sale, cunosc în mod real problemele, nevoile, frămânatările, lipsurile, constrângerile și privațiunile pe care le au, de-a lungul întregii cariere profesionale, militarii, polițiștii, jandarmii și pompierii; și împreună cu mine, toți ceilalți colegi din conducere, prezenți aici, fiecare pe palierul său de competență.
Am căutat să fiu un bun manager și cred că am reușit, dar am fost aproape de oameni și cu sufletul, am considerat că e important să existe unitate de corp, camaraderie și am făcut tot ceea ce am considerat necesar să-i aduc pe acești oameni mai aproape unii de alții.
M-am implicat în viața acestor instituții și am reușit să creez punți care fuseseră rupte sau care n-au existat vreodată.
Am considerat că e important ca urmașii eroilor din teatrele de operatii să aibă un sprijin real.Soțiile eroilor sunt, din perioada mandatelormele, angajate în sistem, iar copiii acestora au fost integrați, fără examen, în școlile militare.
Am considerat,de asemenea, că soldații și gradații voluntari merită să devină profesioniști și să aibă aceleași drepturi cu ceilalți militari, inclusiv după ieșirea din activitate.
De aceea, am facut modificări importante de legislație pentru ca ei să beneficieze astăzi de aceste drepturi asigurate. Când am preluat mandatul de la apărare, soldații și gradații voluntari ieșeau din sistem la 40 de ani.
Prin modificarea Statutului, le-am redat acestor oameni demnitatea, transformându-i din soldați și gradați voluntari în militari profesioniști și prelungind la 55 de ani vârsta până la care pot lucra în Armată, cu drept de pensie. Beneficiarii, din tot sistemul, sunt aproximativ 50.000 de oameni.
În anul 2015, din poziția de premier interimar, am realizat, împreuna cu sindicatele din poliție și armată, legea 223 privind pensiile militare de stat, pentru întregul sistem de apărare, ordine publicăși siguranță națională si am asigurat, prin măsurile adoptate, drepturile pentru personalul militar și civil activ din toate instituțiile din domeniu. O lege bună, care și-a produs efectele până la 15 septembrie 2017.
După plecarea Guvernului Ponta, Legea 223/2015 a suferit numeroase modificări, care au afectat drepturile rezerviștilor, deoarece politicieni ajunși în anumite funcții, care, din necunoaștere și din rea-voință, au introdus pensiile militare în categoria „speciale și nemeritate”.
Pensiile militare nu sunt speciale și nici privilegii, ci reprezintă recunoașterea pe care societatea o datorează celor care îmbracă haina militară și își slujesc țara sub jurământ.Iar România are obligația să-și trateze militarii cu onoare și recunoștință, așa cum o fac toate statele membre NATO.
Am fost și sunt un susținător al intereselor legitime ale militarilor, polițiștilor, jandarmilor, pompierilor și ale tuturor funcționarilor care lucrează 24 de ore din 24, 7 zile din 7 pentru români și pentru România.
Ca o recunoaştere a rolului militarilor rezervişti în societatea românească, de-a lungul istoriei, în 2010, am instituit “Ziua Rezervistului Militar”.
Și tot ca ministru al apărării, am ridicat un monument cu o importanță deosebită – Monumentul Eroilor militari români căzuţi la datorie în teatrele de operații și pe teritoriul național. Monumentul se află în Parcul Tineretului, din sectorul 4, în fața Palatului Copiilor,ca un exemplu de patriotism pentru tânăra generație.
El a fost realizat de către specialiștii de la Armată, prin contribuția personală a mea și a primarului Piedone, ca un omagiu veșnic adus militarilor care și-au onorat cu demnitate jurământul făcut față de Patrie. Acolo se organizează majoritatea ceremonialelor militare. Am donat acest monument Ministerului Apărării Naționale.
Alături de mulți colegi de la apărare și de la interne, în activitate sau în rezervă, am decis că este momentul să luptăm împreună, în această formă de asociere, pentru a sprijini oamenii care și-au pus viața în slujba țării.
Am format Uniunea Militarilor și Polițiștilor Mihai Viteazul pentru ca fiecare militar, polițist, polițist de frontieră, jandarm, pompier să aibă o voce puternică și să se poată reprezenta în mod direct.

Toți cei din domeniu, indiferent că sunt în activitate sau în rezervă, se pot înscrie în această platformă și pot produce o schimbare în ceea ce privește legislația care li se aplică.
Uniunea va milita pentru apărarea și consolidarea democrației, precum și pentru respectarea drepturilor omului și mai ales ale drepturilor celor care provin din acest domeniu.
Uniunea promovează patriotismul, cunoașterea și păstrarea tradițiilor naționale, culturale și militare, îndeosebi în rândul tinerei generații și sprijinămembri săi în realizarea dezideratelor de protecție socială și a altor drepturi și interese legale ale acestora.
Vom asigura o legătură permanentă cu instituțiile abilitate și vom asigura activitățilenecesare pentru îmbunătățirea legislației și acordarea de drepturi și facilități care să asigure membrilor și familiilor lor o protecție socială reală și condiții decente de viață.
Vom dezvolta și ne vom preocupa de menținerea legăturilor de solidaritate și camaraderie între membrii Uniunii.
De asemenea, Uniunea va acorda sprijin moral și material, precum și consiliere psihologică și juridică, prin persoane atestate legal, membrilor săi aflați în situații deosebite. Vom iniția demersuri pentru îmbunătățirea asistenței medicale și a condițiilor de viață membrilor și familiilor acestora.
O Românie Unită nu poate exista fără o societate unită, fără un sistem de securitate puternic și fără solidaritate. Haina militară trebuie sa-și recapete prestigiul pe care îl merită, iar oamenii din sistem trebuie să aibă un nivel corespunzător al condițiilor de viață și de muncă.
Ei trebuie sprijiniți în continuare cu măsuri care vizează drepturile lor de salarii și pensii, precum și dotările, echipamentele și tehnica militară cu care își desfășoară activitatea.
Asta își propune Uniunea, să fie alături de militari, de polițiști, de pompieri, de jandarmi activi și în rezervă, să îi primească în rândurile sale și să vină cu soluții pentru aceștia. Vă mulțumesc!

Penisiile militare NU sunt speciale si nici privilegii:

 

 

 

Articolul STOP UMILIRII MILITARILOR ACTIVI ŞI ÎN REZERVĂ/RETRAGERE DIN SISTEMUL NAŢIONAL DE APĂRARE! apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.

Articole pe aceiasi tema:
Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Eveniment

Manifestul 2035 – Viitorul muncii prin ochii tinerilor din județul Iași

Publicat

acum 2 luni

pe

februarie 13, 2026

De

În anul 2026, tinerii din județul Iași, cu vârste între 15 și 19 ani, sunt invitați să contribuie activ la conturarea unei viziuni despre cum va arăta piața muncii în anul 2035.

Evenimentul principal va avea loc în perioada 27–28 martie 2026 și va reuni zeci de tineri din județul Iași interesați de viitorul lor profesional, de competențele care vor conta în următorii 10 ani și de schimbările necesare în educație pentru a răspunde realităților economice și tehnologice.

Un proiect construit de tineri, pentru viitorul lor

Manifestul 2035 nu este doar un eveniment, ci un proces de co-creare. Participanții vor lucra în echipe, vor analiza tendințe și vor formula o declarație a tinerilor din județul Iași despre viitorul muncii.

Documentul final va reflecta perspectiva lor asupra competențelor esențiale în 2035, asupra relației dintre școală și piața muncii și asupra rolului pe care instituțiile și companiile ar trebui să îl joace în sprijinirea noii generații.

20 de tineri vor ajunge la Bruxelles

Un element important al proiectului este oportunitatea oferită unui grup de 20 de participanți care, în perioada 26–30 iulie 2026, vor merge la Bruxelles pentru a prezenta concluziile și mesajele rezultate în cadrul Manifestului 2035.

Aceștia vor reprezenta vocea tinerilor din județul Iași într-un context european și vor contribui la dialogul despre transformările pieței muncii la nivelul Uniunii Europene.

De ce este relevant Manifestul 2035

Tinerii care astăzi au între 15 și 19 ani vor fi profesioniștii și antreprenorii anului 2035. Implicarea lor în discuțiile despre viitorul muncii este esențială pentru a construi un sistem educațional și profesional adaptat provocărilor următorului deceniu.

Manifestul 2035 oferă:
– un cadru structurat de dezbatere despre viitorul muncii
– oportunitatea de a contribui la o declarație oficială a tinerilor
– șansa de a reprezenta județul Iași la Bruxelles
– experiență practică de lucru în echipă și argumentare

Înscrieri deschise

Tinerii din județul Iași, cu vârste între 15 și 19 ani, se pot înscrie pe site-ul oficial al proiectului:
https://manifest.hessa-ngo.eu

Manifestul 2035 este o invitație directă către noua generație de a nu aștepta ca viitorul să fie decis pentru ea, ci de a participa activ la construirea lui.

Manifestul 2035 – Viitorul muncii prin ochii tinerilor este un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, Cod proiect: 2025-3-RO01-KA154-YOU-000373433, acesta creează un cadru de dialog și implicare pentru liceenii care doresc să își facă vocea auzită.

Citeste in continuare

Eveniment

Peste 1400 de spectatori entuziaști la premiera de gală a comediei ÎN PIELEA MEA, cu: George Tănase, Ioana State, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Ioana Ginghină, Daria Jane, Mihai Găinușă

Publicat

acum 2 luni

pe

februarie 11, 2026

De

Premiera de gală a comediei „În pielea mea” de la Cinema City AFI Cotroceni București a fost primită pe 9 februarie de peste 1400 de spectatori cu aplauze, râsete și bucurie.
Numeroase vedete și influenceri au fost alături de actorii George Tănase, Ioana State, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Ioana Ginghină, Mihai Găinușă, Daria Jane, Cătălin Coșarcă și Toto Dumitrescu.

„Este o comedie care nu urmărește tiparele ultimelor comedii lansate în ultimul timp la noi. Filmul are o narațiune jucăușă cu personaje construite în jurul unei tematici aprins dezbătută în societatea de astăzi. Filmul nu conține înjurături și este bazat pe situații inspirate din viața reală.”, spune regizorul Paul Decu.

Echipa filmului „În pielea mea”, scris și regizat de Paul Decu, propune spectatorilor o abordare amuzantă a unei situații des întâlnite în micile certuri dintr-un cuplu: pentru cine e mai greu/ mai ușor. În urma unei provocări pe care patru cupluri de prieteni o duc la bun sfârșit, după multe peripeții, într-un weekend, personajele ajung să câștige o altă viziune despre relațiile lor, lăsând deoparte presupunerile, orgoliile și preconcepțiile, pentru a încerca să comunice mai bine între ei. 


Cu râs pe săturate, surprize și personaje pline de viață, comedia independentă „În pielea mea” intră în cinematografele din toată țara din 10 februarie.

Spectatorilor li s-a pregătit o surpriză pentru data de 12 februarie: o seară specială  „Date Night” organizată în mai multe cinematografe din rețeaua Cinema City unde toți cei care cumpără un bilet la comedia „În pielea mea” vor primi un premiu garantat din partea Avon.


Până pe 23 februarie, toți spectatorii din țară care și-au cumpărat bilet la filmul „În pielea mea” se pot înscrie în cursa pentru un iPhone 17 Pro Max, încărcând dovada achiziției biletului la cinema în formularul dedicat concursului, premiul fiind oferit prin tragere la sorți pe 24 februarie.

După proiecțiile speciale din Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea, cu săli pline, multe aplauze, râsete și discuții îndelungate cu spectatorii curioși și încântați de poveste și de prestațiile actorilor, caravana „În pielea mea” continuă în mai multe orașe.

Pe 11 februarie va avea loc proiecția specială „În pielea mea” de la Cinema City din City Park Constanța, de la 18:30, unde regizorul Paul Decu și actrița Azaleea Necula, originari din Constanța și împrejurimi, vor prezenta filmul alături de colegii lor Ioana State, Alexandra Răduță și Gabriel Vatavu.

Cinema City Shopping City Galați invită spectatorii pe 12 februarie de la 18:30 la întâlnirea cu actrițele Ioana State și Azaleea Necula și regizorul Paul Decu.

Pe 13 februarie la ora 18:30, spectatorii din Iași sunt invitați la proiecția specială din Cinema City Iulius Mall, alături de regizorul Paul Decu și de actorii Gabriel Vatavu, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță.

De „Ziua Îndrăgostiților”, pe 14 februarie, în Cinema City Iulius Mall  Suceava, de la 18:30, spectatorii sunt invitați la film alături de regizorul Paul Decu și de actorii Sergiu Costache, Vlad si Oana Gherman, Alexandra Răduță.

Cineplexx Băneasa Shopping City București găzduiește o proiecție specială în prezența întregii echipe pe 15 februarie, de la 17:30.

În Craiova, regizorul Paul Decu și actorii Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman vor ajunge la cinematograful Inspire VIP Electroputere Mall pe 16 februarie de la ora 18:00.

Actorii Vlad Gherman, Oana Gherman și Ioana Ginghină vin la întâlnirea cu publicul din Cinema City Vivo! Pitești pe 17 februarie, de la 18:30 și vor participa la o discuție după proiecție, alături de regizorul Paul Decu.

Caravana „În pielea mea” ajunge la Cinema City Shopping City Ploiești, pe 18 februarie, de la 18:30, la proiecția specială introdusă de regizorul Paul Decu, alături de actorii Ioana State, Vlad și Oana Gherman, Azaleea Necula și Gabriel Vatavu.

O comedie actuală și spumoasă, filmul „În pielea mea” este distribuit de T.R.I.B.E. Films.

TRAILER: https://bit.ly/InPieleaMea
Site oficial: inpieleamea.ro

Mai multe detalii, imagini de la filmări, fragmente din film, declarații din partea actorilor și informații despre concursuri sunt disponibile pe paginile social media ale filmului de Facebook, Instagram, TikTok.

Adrian Pădurețu semnează imaginea filmului. De sunet s-a ocupat Bogdan Ivanovici, de scenografie Anca Miron, iar de costume Francisca Vass.

 „În Pielea Mea” este un film produs de: CB MOTION PICTURES. 

Producător asociat: MAGNETIC MEDIA PRODUCTIONS 

Producător: Claudiu Boboc

Producător  executiv: Adela Mara

Manager producție: Iulia Cezara Roșu

Casting: ELEPHANT MEDIA  

Realizat cu sprijinul: 

Co-finanțatori: C&C HOUSE RESIDENCE, S&I BEST CORPORATION WEB DESIGN, CLIMA FREON

Sponsori: CLINICA RMN TINERETULUI; CLINICA IMAMED; OMV PETROM; MIKO BEAUTY PALACE; ȘERBAN & ASOCIAȚII; ESTEEM BODY SCULPT & SPA; PIZZERIA VOLARE; MERLIN’S; DOWNTOWN FITNESS MATEI BASARAB; THE COFFEE HOUSE; CLAUMAR PESCAR; UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI

Parteneri: AUTO ITALIA IMPEX SRL; KGM BUCUREȘTI – SMT PALLADY; RAZELM LUXURY RESORT – JURILOVCA; SCEMTOVICI & BENOWITZ GALLERY; CREATIVE AVOCADOS; ALCHEMICO.

Partener social: Asociația „România Zâmbește”.

Distribuitor: T.R.I.B.E. Films.
www.facebook.com/TribeFilms.ro – www.instagram.com/tribefilms.ro/

Partener media principal: VIRGIN RADIO ROMANIA

Parteneri media: CineFan, News.ro, Zile și Nopți, Cinemap, Revista FILM, Playtech, Happ.ro, Cinefilia, Daily Magazine, Filme-carti, MovieNews, The Movienator, Munteanu.

Citeste in continuare

Eveniment

Ce spațiu minim ai nevoie pentru un pavilion cu masă de 8 persoane?

Publicat

acum 2 luni

pe

februarie 10, 2026

De

Ce spațiu minim ai nevoie pentru un pavilion cu masă de 8 persoane?

Un pavilion bine ales nu se simte ca un cort pus peste o masă, ci ca o cameră temporară în aer liber. Diferența dintre cele două se vede imediat în gesturi: cât de natural te ridici de pe scaun, dacă poți trece pe lângă cineva fără să îl obligi să se tragă, dacă farfuria se așază fără să atingi cotul vecinului și, poate cel mai important, dacă oamenii stau relaxați sau cu umerii strânși, ca într-un compartiment de tren.

Când pui o masă pentru opt persoane sub pavilion, nu cumperi doar un acoperiș, ci un anumit grad de confort, de circulație și de libertate.

Întrebarea despre spațiul minim pare simplă, dar răspunsul are două fețe. Una este strict geometrică: câți metri pătrați încape să „închidă” o masă cu opt scaune. Cealaltă ține de felul în care oamenii folosesc spațiul: cât loc au să se ridice, unde se pune o tavă, dacă intrarea rămâne liberă, dacă mai rămâne un colț pentru un cooler, o veioză sau pentru cineva care se retrage un minut de la masă.

Un spațiu minim adevărat nu este cel în care încape, la limită, mobilierul, ci cel în care se poate trăi o masă întreagă fără ca spațiul să te certe la fiecare mișcare.

De ce spațiul „minim” nu e o cifră fixă

Când vorbim despre opt persoane, există cel puțin trei variabile care mută serios ecuația. Prima este forma mesei: dreptunghiul consumă altfel spațiul decât o masă rotundă. A doua este tipul de scaune: un scaun lat, cu brațe, cere altă respirație decât un scaun subțire, de terasă. A treia variabilă este intenția.

O masă pentru o cină liniștită are nevoie de altă margine de siguranță decât o masă pentru o petrecere în care oamenii se ridică des, se salută, aduc farfurii, se apleacă după tacâmuri, trec cu tăvi.

În practică, „minimul” se calculează pornind de la două zone diferite. Prima zonă este zona de ședere, adică masa plus spațiul necesar scaunelor. A doua zonă este zona de circulație, adică spațiul în care te poți strecura în spatele cuiva care stă jos sau în care poți deschide o intrare fără să lovești marginea mesei.

Un reper simplu pentru confort

Pentru o ședere normală, un adult are nevoie de aproximativ 55–60 cm de lățime la masă. Asta înseamnă că o masă pentru opt persoane, dacă este dreptunghiulară, va ajunge frecvent în zona de 180–220 cm lungime, cu 85–100 cm lățime. Dacă este rotundă, diametrul tipic pentru opt persoane se duce în zona de 150–180 cm, în funcție de cât de lejer vrei să fie.

Scaunul, la rândul lui, are o adâncime de aproximativ 45–50 cm. Când cineva stă, scaunul nu rămâne lipit de masă, iar când se ridică, scaunul se trage înapoi. Aici se pierde, de obicei, spațiul care îi prinde pe oameni în pavilion: scaunele au nevoie de loc să se miște, iar pavilionul are nevoie de margine ca să nu te trezești cu pânza la spate sau cu un picior de structură exact în zona în care ar trebui să treacă un om.

Pentru un minim realist, merită să gândești așa: la dimensiunea mesei adaugi, pe fiecare latură pe care stau oameni, un spațiu de aproximativ 75–90 cm. În zona aceasta intră scaunul, mișcarea de a te așeza și un culoar îngust care permite trecerea atunci când e nevoie. Dacă vrei un confort bun, adaugi mai degrabă 100–110 cm pe laturi.

Calculul minim pentru o masă dreptunghiulară de 8 persoane

O configurație clasică pentru opt persoane este cu trei persoane pe fiecare latură lungă și câte una la capete. În această variantă, masa are adesea 200 cm lungime și 90 cm lățime, valori foarte comune în mobilierul de grădină. Dacă luăm această dimensiune ca reper, spațiul de ședere se calculează adăugând marginile de utilizare.

Pe laturile lungi, unde stau câte trei persoane, scaunele trebuie să aibă loc să fie trase și să rămână o minimă „fâșie” de trecere. Dacă adaugi aproximativ 85 cm pe fiecare parte, lățimea totală ocupată de masă cu zona de utilizare ajunge la 90 cm plus 85 cm plus 85 cm, adică aproximativ 260 cm.

Pe lungime, unde ai capete și laturi, tot trebuie să lași loc pentru scaun și un minim de acces. Dacă adaugi câte 85 cm la capete, lungimea totală devine aproximativ 200 cm plus 85 cm plus 85 cm, adică 370 cm.

Asta înseamnă că o amprentă de aproximativ 2,6 m pe 3,7 m poate fi considerată un minim funcțional pentru o masă de 8 persoane, în sensul că oamenii se pot așeza și se pot ridica fără să fie mereu la limită. În metri pătrați, vorbim de circa 9,6 m².

În realitate, pavilionul nu este o „cutie” perfectă, iar picioarele structurii, în special la modelele cu cadru, intră în colțuri și pot reduce unghiurile utile. De aceea, o amprentă calculată la milimetru devine frustrantă. Un pavilion cu dimensiuni standard apropiate de această amprentă este, de obicei, unul de 3 x 4,5 m. În el, masa dreptunghiulară de 200 x 90 încape cu un culoar acceptabil și cu posibilitatea de a orienta masa astfel încât intrarea să rămână logică.

De ce 3 x 3 m este, de regulă, prea strâmt pentru opt

Un pavilion de 3 x 3 m are o suprafață de 9 m². Pe hârtie pare aproape de cei 9,6 m² calculați mai sus. În practică, diferența dintre 3,0 m și 3,7 m pe direcția lungă este exact diferența dintre o masă care se folosește firesc și o masă în care oamenii se lovesc de margini.

Dacă pui o masă de 200 cm într-un spațiu de 300 cm, îți rămân 100 cm pentru ambele capete, adică 50 cm pe fiecare parte. În 50 cm nu intră un scaun normal tras înapoi. Intră, cel mult, un scaun împins aproape complet sub masă, iar persoana de la capăt va trebui să iasă „în diagonală”, cu scaunul ridicat sau cu masa împinsă.

Pe lățime, o masă de 90 cm într-un spațiu de 300 cm îți lasă 210 cm, adică 105 cm pe fiecare parte. Pare acceptabil, dar aici apare problema picioarelor pavilionului și a faptului că 3 x 3 m este adesea folosit cu intrări pe două laturi. Când deschizi un perete lateral sau ridici o ușă, fix în acel spațiu ar trebui să circule oamenii.

Se poate folosi 3 x 3 m pentru opt persoane, dar numai cu compromisuri clare. Masa trebuie să fie mai scurtă, în jur de 160–180 cm, scaunele trebuie să fie înguste, iar capetele mesei fie se evită, fie se rezolvă cu bănci, care împing zona de mișcare mai mult spre interior. Funcționează, dar nu este varianta pe care o alegi dacă vrei o masă care să dureze ore fără să simți că spațiul te împinge înapoi.

Calculul minim pentru o masă rotundă de 8 persoane

Masa rotundă are un avantaj social: oamenii se văd mai bine, conversația curge altfel, iar nimeni nu stă la „capăt” ca într-o masă de protocol. Din punct de vedere al spațiului, însă, un disc are nevoie de o „coroană” egală de jur împrejur. Dacă masa are 160 cm diametru, iar tu adaugi o margine de utilizare de 85–90 cm, ajungi la un diametru total de aproximativ 160 cm plus 180 cm, adică 340 cm.

Asta înseamnă că un pavilion pătrat de 3 x 3 m este, matematic, sub necesar, iar unul de 3,5 x 3,5 m ar fi mai aproape de un minim funcțional. În dimensiunile standard, un pavilion de 3 x 4,5 m permite o masă rotundă de 150–160 cm plasată astfel încât să rămână un culoar mai generos pe o parte, lucru foarte util pentru servire.

Aici mai apare o subtilitate: masa rotundă îți cere scaune distribuite uniform. Dacă pavilionul are picioare în colțuri, scaunele din diagonale ajung mai aproape de structură, iar oamenii simt, în spate, acea senzație că stau „lipiți” de marginea pavilionului. De aceea, pentru o masă rotundă de opt persoane, o amprentă de 3 x 4,5 m este, din nou, o alegere mai sigură decât 3 x 3 m.

Spațiul minim recomandat în funcție de scenariu

Dincolo de calcule, merită să alegi un răspuns care poate fi aplicat rapid în viața reală. Dacă obiectivul este să ai o masă de opt persoane cu scaune normale, care să permită intrare, ieșire și un minim de trecere, dimensiunea minimă utilă se învârte în jurul unei amprente de aproximativ 3 x 4,5 m. Aceasta nu este o cifră arbitrară, ci un fel de prag sub care apar fricțiuni repetate, iar peste care lucrurile devin firești.

Dacă vrei să păstrezi în pavilion și un spațiu pentru servire, un colț de depozitare temporară sau o mică zonă de relaxare, atunci dimensiunea se duce natural spre 3 x 6 m. Nu pentru că masa ar crește, ci pentru că evenimentul crește. O masă pentru opt oameni rareori înseamnă doar opt scaune și o masă. Înseamnă sticle, platouri, o persoană care se ridică des, un copil care se strecoară, o tavă care vine din bucătărie, o umbrelă de lumină seara. Spațiul suplimentar nu e lux, e fluiditate.

Când devine relevant un pavilion pliabil

Când spațiul este limitat sau când vrei flexibilitate, apare tentația de a alege un pavilion pliabil. Avantajul este clar: montaj rapid, transport ușor, posibilitatea de a-l muta în curte după soare și vânt.

Din perspectiva spațiului minim, însă, trebuie privit cu atenție un detaliu: pereții și cadrul unui pavilion pliabil au adesea puncte de întărire, îmbinări și picioare care intră în zona utilă. Asta nu înseamnă că este mai prost, ci că, la dimensiuni mici, fiecare centimetru contează.

Pentru o masă de opt persoane, un pavilion pliabil de 3 x 3 m rămâne, în majoritatea cazurilor, o soluție de compromis, bună pentru mese scurte, pentru o pauză de prânz sau pentru situații în care circulația în jurul mesei nu este esențială. Dacă vrei să stea opt persoane două, trei ore fără stres, un pliabil de 3 x 4,5 m sau de 3 x 6 m se potrivește mult mai bine cu realitatea corpului uman și a mișcărilor de la masă.

Detaliile care schimbă, pe tăcute, spațiul necesar

Nu doar dimensiunile de pe etichetă contează. Sunt câteva situații în care un pavilion aparent suficient devine insuficient.

Intrarea și axa de circulație

Oamenii intră, ies, trec cu farfurii. Dacă intrarea este pe latura scurtă a pavilionului și masa este așezată pe lungime, capătul mesei poate bloca intrarea sau o poate face incomodă. În mod practic, merită să ai o „axă” de circulație, o zonă care rămâne liberă. Într-un pavilion de 3 x 4,5 m, această axă se poate obține ușor prin plasarea mesei ușor decalat, astfel încât să ai pe o parte un culoar mai lat.

Într-un pavilion de 3 x 3 m, orice decalăre înseamnă că pe cealaltă parte nu mai rămâne loc nici pentru scaune, nici pentru mișcare. De aceea, 3 x 3 m forțează simetria, iar simetria, de multe ori, strică circulația.

Tipul de scaune

Scaunele cu brațe sunt comode, dar cer lățime. Un scaun de 60–65 cm lățime „mănâncă” spațiu la masă și la mișcare. Dacă pui opt astfel de scaune, masa trebuie să fie mai lungă sau oamenii se vor înghesui. În plus, când scaunul se trage înapoi, brațele se lovesc mai ușor de picioarele pavilionului sau de pereții laterali.

Scaunele înguste, de 45–50 cm, îți permit să reduci lățimea efectivă a zonei de ședere. Dacă urmărești un minim strict, scaunul este, uneori, mai important decât masa.

Băncile și soluțiile mixte

Băncile reduc un tip de spațiu și cresc altul. Reduc spațiul pentru tragerea individuală a scaunului, fiindcă banca se mișcă mai rar și, în general, se împinge sub masă. În schimb, banca cere loc pe lungime, iar oamenii se ridică mai greu din mijloc, dacă banca este plină. Pentru opt persoane, băncile pe laturile lungi și scaune la capete pot face posibil un pavilion mai mic, dar schimbă dinamica mesei. Este o alegere bună pentru familii, mai puțin bună pentru o masă formală.

Un exemplu concret de dimensionare, fără teorie inutilă

Să presupunem că ai o masă dreptunghiulară de 200 x 90 cm și scaune standard de terasă. Vrei ca oamenii să poată sta, iar cineva să poată trece măcar pe o parte cu o tavă. Alegi să lași, în jurul mesei, o margine de utilizare de aproximativ 90 cm pe laturi și 85 cm la capete. Spațiul ocupat devine, aproximativ, 370 x 270 cm.

Dacă pavilionul este de 3 x 4,5 m, ai 450 cm pe lungime. După ce pui cei 370 cm, îți rămân 80 cm. Poți distribui această diferență ca să creezi intrarea și un mic spațiu liber la celălalt capăt. Pe lățime, ai 300 cm.

După ce pui cei 270 cm, îți rămân 30 cm. Asta pare puțin, dar aici se vede de ce calculele trebuie citite cu realism. Cele 270 cm sunt o medie. Într-o seară obișnuită, scaunele nu sunt toate trase la maximum simultan. În plus, poți crea un culoar mai lat pe o parte și mai strâns pe cealaltă, iar oamenii vor folosi instinctiv partea mai lată.

Într-un pavilion de 3 x 3 m, aceeași masă îți lasă pe lungime doar 30 cm diferență, ceea ce înseamnă că, practic, capetele vor fi în tensiune permanentă. O masă se poate pune, dar evenimentul nu se așază.

Spațiul minim pe care îl simți ca minim, nu ca pedeapsă

Dacă ar fi să răspund cu o singură propoziție, fără să te oblig la calcule, aș spune așa: pentru o masă de 8 persoane, cu scaune normale și cu un minim de circulație, ai nevoie de un pavilion de cel puțin 3 x 4,5 m, adică de aproximativ 13,5 m², ca să poți folosi masa firesc. Sub acest prag, intri în zona în care fiecare detaliu trebuie micșorat, iar confortul devine un joc de compromisuri.

Apoi, dincolo de minim, apar situațiile în care spațiul suplimentar schimbă atmosfera. La 3 x 6 m, masa de opt devine doar o parte a scenei. Rămâne loc pentru servire, pentru o persoană care se plimbă, pentru o mică zonă de depozitare, pentru un colț de lumină. Oameni care, altfel, s-ar ridica și ar pleca după o oră, rămân, pentru că spațiul nu îi obosește.

Observații practice despre amplasare, care influențează spațiul util

Un pavilion montat pe iarbă moale se simte mai mic decât același pavilion montat pe o terasă dreaptă, fiindcă scaunele „intră” în sol, se mișcă greu și oamenii își adaptează poziția. În plus, dacă pavilionul este prins cu corzi sau greutăți, aceste ancoraje pot ocupa exact zonele pe unde vrei să treci. La dimensiuni minime, ancorarea devine, paradoxal, o problemă de spațiu, nu doar de siguranță.

De asemenea, trebuie luată în calcul și înălțimea laterală. Unele pavilioane au pereți care coboară în pantă sau au elemente textile care reduc, aproape psihologic, spațiul. O masă poate să încapă, dar dacă pânza atinge spatele cuiva, senzația de înghesuială apare imediat. Un pavilion cu pereți verticali sau cu margini ridicate păstrează zona de ședere mai liberă.

Un răspuns clar, adaptat realității

Când pui în balanță toate aceste elemente, spațiul minim util pentru un pavilion cu masă de 8 persoane se așază în jurul dimensiunii 3 x 4,5 m, cu mici variații în funcție de forma mesei și de tipul scaunelor. Dacă masa este rotundă și are diametru mare, ai nevoie de mai mult pe lățime. Dacă masa este dreptunghiulară și scaunele sunt înguste, poți coborî ușor, dar vei simți imediat limita.

Masa de opt oameni este o mică comunitate, chiar și pentru o seară. Spațiul în care o așezi decide dacă se simte ca o întâlnire caldă sau ca o negociere de coate. Un pavilion ales cu un minim realist nu îți promite perfecțiune, dar îți dă un lucru foarte prețios: gesturi care curg fără să fie corectate de fiecare dată de lipsa de loc.

Citeste in continuare

Un ziar dedicat orașului tau

Știrile Săptămânii