Connect with us

Uncategorized

Sunt un director solidar cu elevii și profesorii din școală

Publicat

pe

Asociația „Comunitatea pentru excelență în management școlar”, organizație în curs de înființare, cu scopul reprezentării intereselor directorilor de unități de învățământ preuniversitar și profesionalizarea carierei pentru pozițiile de conducere, coordonare și control, a analizat propunerile „de reforme” incluse în Programul de guvernare 2025-2028 și apreciază că acestea sunt doar propuneri de contracție a progresului mic obținut în finanțarea acestui sector.

Estegreușinedreptca anunțurile despre „tăieri” să înceapă cu educația, pierdemacum drepturiobținuteatâtdegreușicuatâtdemultăîntârziereîncomparațiecualtesectoare, educația fiind cronic subfinanțată în ultimii 30 de ani.

Măsurile prevăzute în Programul de guvernare al actualei Coaliții vor avea următoarele efecte:

  • scădereacalității serviciului public de educație;
  • scădereaatractivității carierei didactice și creșterea abandonului în rândul cadrelor didactice;
  • scădereaatractivității pentru funcția de director de unitate de învățământ;

Asociația este construită de un nucleu de directori din toate județele României. Ideea acestei forme de organizare a apărut înainte de greva profesorilor, primăvara – vara anului 2023. Lecția acelor luni este că trebuie ca directorii de școli să fie consultați atunci când se decid modificări ale actualului cadru de funcționare a școlilor, mai ales că noi considerăm că, pentru fiecare problemă reclamată de minister sau de un beneficiar, undeva, în România reală, un director de școală a găsit deja o soluție care a funcționat și poate fi folosită ca model de bună practică.

Considerăm că suntem pregătiți și avem competențele necesare pentru a fundamenta decizii și, mai ales, pentru a le implementa, cu respect pentru profesori, pentru elevi și pentrufamiliileacestora.În timpul grevei din 2023 am fost lăsați să ne descurcăm singuri, pe de o parte reprezentanți ai angajatorului față în față cu sindicatul, pe de altă parte profesori și colegi în cancelarie. Greva a însemnat pentru noi pierderi de venituri, pierderi ajustate abia câteva luni mai târziu. Dar a însemnat și învățare, înțelegere mai bună a rolului, noi competențe practicate.

Facem astăzi, 3 iulie, unapellaconsultare,deciziiinformateșipredictibilitate.Putemface reforme cualocări bugetare,iar Legeaînvățământului preuniversitar aanticipat partedin reformele anunțate și a prevăzut alocări pentru ele.

Cu privire la măsurile anunțate, consultarea dintre membrii Comunității a fost structurată pe trei

paliere:

  1. ajustareanormei didactice printr-o creștere medie de 10%;
  2. restructurareaprogramului de burse, revenind la criteriile și nivelurile din anul școlar 2022-2023 (cu excepția burselor sociale);
  3. creștereanumărului mediu de elevi pe clasă.

Referitorlacreștereanormeididactice,considerăm că este critic ca Ministerul Educației și Cercetării să răspundă urgent la întrebarea: Ce se întâmplă cu examenul de titularizare planificat pentru data de 15 iulie? Modul de constituire a posturilor scoase la concurs este afectat semnificativ de decizia de majorare a normei didactice – practic, nimeni nu se poate titularizaînurmaacestui concurs,în condițiile încarefilosofiade constituireaposturilor scoase la concurs s-a modificat semnificativ. Ulterior acestui răspuns abia, se poate determina structura dominoului pus în mișcare de decizia de creștere cu 2 ore a normei didactice.

Înceeacepriveștemărireanormeidepredareadirectorilordeșcoli,precizăm că nuavem îngrijorări legate de creșterea normei didactice cu 2 ore, inclusiv pentru directori, fiecare dupăstatutulșidreptulpecareîlare.Nu de muncă ne plângem, ci de lipsa de predictibilitate și avem îndoieli că efectul va fi cel planificat.

Referitor la restructurarea sistemului de burse școlare și a criteriilor de acordare, între directorii din Comunitate există diferențe de raportare la actualul sistem. O majoritate a directorilor din mediul urban dezvoltat consideră că plafonarea burselor de merit/de reziliență la primii 15% dintre elevii unei clase este eficace și suficientă. Toțidirectoriicareși-auexprimat opinia au fost de acord că bursele sociale și cele tehnologice sunt necesare, susțin participarea școlară și adresează inechități.

În opinia noastră, standardizarea criteriilor și implementarea unui sistem robust de managementdigitalaldosarelordebursăsuntcruciale.În situația transferării administrării sistemului de burse sociale, se pierde valoarea educațională a sprijinului financiar, mecanismul de condiționare fiind acum eficient și putând fi îmbunătățit și cu alte elemente, inclusiv activități de participare și implicare a familiei.

Întimp ceuneleșcoli au dejastabiliteparteneriatefuncționalecu primăriile –acolounde autoritățile publice locale au capacitate, altele vor fi afectate de tranziție, în special în zonelerurale.Recomandămotranzițietreptată(urbanmairepede,ruraltreptat,doardupă ce există infrastructură digitală).

Referitor la creșterea numărului de elevi din clasă și comasarea de unități de învățământ, subliniem că niciodată nu am avut libertatea de a reorganiza activitatea unității de învățământ.Agenți ca autoritățile publice locale, inspectoratele școlare au intervenit peste intențiile noastre.

În partea a doua a documentului de poziție, reluăm detaliat cele de mai sus și propunem o serie de soluții. Mare parte din schimbările propuse NU se pot implementa de la 1 septembrie, dacă nu există decizii rapide care înseamnă inclusiv modificări legislative majore.

Vrem să fim „la masă”, să contribuim, nu să ni se pună în brațe, fără vină, problema deficitului, fără putere de acțiune. Contribuim deja ca cetățeni, ca membri ai familiilor noastre extinse, la toate celelalte măsuri de contracție anunțate. Pentru responsabilitatea de directori cerem predictibilitate și mandat clarificat.

Anexănr.1.

  • Referitorlacreștereanormeididactice:

Considerăm că este critic ca Ministerul Educației și Cercetării să răspundă urgent la întrebarea:

Ceseîntâmplăcuexamenuldetitularizareplanificatpentrudatade15iulie?

Modul de constituire a posturilor scoase la concurs este afectat semnificativ de decizia de majorare a normei didactice – practic,nimeninusepoatetitularizaînurmaacestuiconcurs, în condițiile în care filosofia de constituire a posturilor scoase la concurs s-a modificat semnificativ.

Abia ulterior acestui răspuns se poate determina structura dominoului pus în mișcare de decizia de creștere cu 2 ore a normei didactice.

În acest moment, fiind încă perioadă de activitate a școlilor, majoritatea directorilor ne-am făcut simulările pentru școlile noastre. Și simulările indică faptul că, în situația în care profesorii nu mai iau ore în sistem de plata cu ora, pentru orele rămase nealocate peste noua medie de 18-20 de ore/săptămână, se vor face angajări pe baza de contracte de muncă, fie ele și pe durată determinată, atunci va crește anvelopa salarială. Vorbim despre posturi teoretice, constituite prin adunarea din birou a orelor neacoperite, ore care sunt izolate prin școli diferite și îndepărtate și care ar putea costa mai mult (cost contract de muncă, plus costuri de navetă, plus costuri de oportunitate:profesoriobosițicaremergîn3-4localitățipesăptămânăsauelevicarefacnaveta la oraș, pentru că directorul, profesor de română, nu mai poate face cele 16 ore de la gimnaziu și părinții nu vor alt profesor).

Cecredeministerul face:Simulare de calcul în sistem de plata cu ora, profesor gradul didactic I (15 ani vechime)Salariu de bază: 9.346 leiPentru 72 ore/lună (normă didactică 16 ore): Brut: 130 lei/oră, Net: 106 lei/oră Pentru 160 ore/lună (normă de muncă): Brut: 58 lei/oră, Net: 36 lei/orăCearputeaobținăministerul,calculeanuale:Normă întreagă – salariu brut anual: 9.346 × 12 luni = 112.152 lei / an calendaristicNormă echivalentă per contract de colaborare (ex: 18 ore/săpt.):130 lei × 18 ore/săpt. = 2.340 lei / săptămână, 2.340 lei × 36 săpt. = 84.240 lei / an școlar1112.152 lei este cuaproximativ33,14%maimaredecât 84.240 leiDiferența anuală pe normă: 27.912 lei (112.152 – 84.240 lei)Număr total de norme vizate pentru a fi plătite la un cuantum mai mic: 30.000 Dar, în fapt, impactul bugetar al trecerii lor din statul de „norme teoretice = aglutinări de ore disponibile, discipline diferite în școli diferite) este ocreștere de 837.360.000lei(27.912 lei × 30.000), la care se adaugă și alte costuri asociate, cum ar fi naveta,comasare de ore într-o singură zi a săptămânii etc.
  

Simularea la scară națională prezentată în caseta de mai sus nu va deveni realitate, pentru că acest mare sistem public este suma unor microsisteme. Fiecare școală este un sistem, operează într-un echilibru fragil, iar directorii ar trebui să aibă libertatea și resursele să optimizezeprocesul,cufocuspecalitate. Toate „marile” instituții de coordonare, verificare și

control ar putea să dea mai puține comenzi, telefoane și sarcini. Scopul tuturor trebuie să fie calitatea educației.

Înceeacepriveștemărireanormei depredareadirectorilordeșcoli, care în acest moment au norma didactică diminuată, pe bună dreptate, dată fiind natura muncii lor, precizăm de la bun început că ea va fi integrată, conform statutului și dreptului1 pe care îl are.

Nu de muncă ne plângem, ci de lipsa de predictibilitate. Noi suntem autoritatea din fața profesorilor, a elevilor și a părinților, de aceea cerem predictibilitate, simulări de impact, măsuri de compensare clare și un calendar de implementare pentru a evita blocajele de la 1 septembrie.

Problema noastră nu este să predăm mai mult, ci să nu mai facem munci repetitive, cel mai adesea în regim de urgență, fără legătură cu actul educațional. Dacă sarcina administrativă ar fi mai mică, putem intra mai mult la ore, la orele noastre și ale colegilor noștri, putem fi directori mai buni, putem contribui la creșterea calității educației pentru fiecare elev.

Dacă ministerul s-a uitat într-un calculator și a văzut că directorii țin multe ore în sistem de plată cu ora, poate nu au văzut realitatea. Iar realitatea arată astfel:

  • Uneorine este greu cu cele 6-8 ore, pentru că intrăm la clasă și suntem învățați ca în orice dimineață în care suntem în oră să fie posibil să primim mesaj cu 3 machete de la inspectorat cu poruncă de completare până la ora 13:00;
  • Poți fi director și învățător, poți fi director și singurul profesor de o anume disciplină din școală- ai o normă didactică, ceea ce poți scoate la concurs este o fracție de normă, asta nu aduce stabilite nici elevilor, nici profesorilor;
  • Dacăsunt directori care abuzează de sistem, există mereu inspectori care semnează pentru derogări. Iar aceștia o fac în cunoștință de cauză2.

Am fost în schimburi europene, am văzut cum muncesc colegii noștri profesori din alte țări, în ce condiții, cu ce infrastructură și cu ce tip de sprijin3. Dacă ne uităm la mediile normelor didactice din țările OECD, alte țări europene, arfi binesă neuităm șila altemediieuropeneșisă începem cu media investiției anuale în educația preuniversitară! Pentru un director de școală, este foarte clar cine muncește și cine nu va munci nici dacă îi crește salariul de trei ori.

Vrem să transmitem că e nevoie să ne oprim din această antagonizare a societății – nu face bine nimănui. Profesorii pot munci și de acasă, mulți au echipamente primite de la școală, pot fi monitorizați, pot avea livrabile pentru restul de activitate. Livrabilele pot fi monitorizate prin fișa de evaluare anuală, care ar putea fi, într-un târziu, completată într-o platformă și asociată rezultatelor directe ale profesorilor.

Propunerea de creștere a normei didactice, așa cum este anunțată în acest moment, nu răspundenevoiideechilibruîntrenormelediferitelorcategoriideprofesoridinsistem.De pildă, creșterea normei didactice este posibilă în ciclul gimnazial și cel liceal, dar imposibilă în cel primar. Dacă intențiaanunțatăcaoreledesportdinciclulprimarfie„luate”profesorilor despecialitateșireintegrateînobligațiaînvățătorului învățătoarei,atuncitoateîncadrările pentruprofesoriideeducațiefizicăsuntanulate(pentru că există o metodologie de restrângere, nu e o alegere a școlii) și estimăm un risc ridicat pentru pierderea acestor cadre didactice calificate.

„Lanoi,din3profesorideeducațiefizicăarrămâneonormăși jumătate.Eusuntînvățătoarelabază,recentamobținutîncăospecializare. Dar atunci când „mi-ai luat” orele de sport cu elevii, nu m-ai întrebat. Aveam o rutină bună, m-aș fi menținut în formă, mă pregăteampentruacesteore. Acumnumaiface-olafeldebine, e un set de competențe care s-a pierdut, în lipsa practicării lor.”
  

1Norma didactică diferă – de referință sunt: ORDIN 4492 16/06/2023 – Portal Legislativși NORMA (A)16/08/2011 – Portal Legislativ

2NuîncărcămtextulcusituațiadisciplinelordinariaSTEMundeficitmajordecadredidacticecalificate.

3Înnicioțarăvizitatănusemaiînvațăîndouăschimburi.Înîntânireadesâmbătă,28iunie,ne-amuitatla exemple din Portugalia(integrarea activitățilorextrașcolare în normă, în orare) și din Ungaria(justificarea normei extinse prin activități asincron, practic, peste norma de predare, profesorii mai justifica lunar, în sistemul electronic, încă vreo 7-8 ore și rămân cu un buget de timp la dispoziție, de 10-12 săptămânal).

Asociația directorilor consideră că această revenire a orelor de sport în norma învățătorilor nu înseamnă o optimizare, ci pierderea unui serviciu livrat la standard de calitate mai înalt, un drept la mișcare și sănătate pe care copiii l-au avut și îl pierd.

Pe de altă parte, în multe școli, profesorii de educație fizică sunt implicați în multe activități extrașcolare și au competențe transferabile către altă specializare.

Propunerea noastră, pentru situația generată de creșterea normelor didactice este în favoareaunuiampluprogramdeconversieprofesională4pentrucadreledidactice, cu grup țintă dedicat, cu forme de organizare hibridă și perioadă de tranziție.

Alte aspecte identificate de directori, aspecte care nu pot fi gestionate cu aceeași măsură pentru toți:

  • situațiadin învățământul seral și cel fără frecvență, cu clase fantomă: „dacăvreitai,

taiedeacoloundebagibaniidegeaba,taiede-acoloundetefacinuvezirisipa.”;

  • personalulsubdimensionat și suprasolicitat, în unele i.p;
  • absențadin sistem a ocupanților funcțiilor de suport: informaticieni, bibliotecari, profesori

de sprijin.

  • anultrecut s-a vorbit despre un program cu finanțare nerambursabilă, prin care spațiile școlilor erau securizate – se refăceau împrejmuirile, se instalau sisteme de monitorizare și protecție. Mii de școli din România nu au niciun fel de sistem de pază, nici gând sau speranță pentru

Ca directori cărora ne pasă de profesorii cu care lucrăm, ne întrebăm mereu cum să facem mai bine orarul unui profesor care lucrează în 4-5 școli5. Omenește, nimeni nu s-a întrebat până acum cum este calculată norma de muncă a unui astfel de profesor.

Noi nu putem condiționa repartizarea unui profesor în școală, în funcție de apropierea de domiciliu și nici nu ne putem asocia, formal, între școli apropiate pentru a scoate un post la concurs per consorțiu/asociere formală sau informală de u.i.p.

În finalul acestei secțiuni transmitem public că va fi dificil să ne motivăm colegii la reluarea activității, în luna septembrie. Colectivele de elevi cresc, derogările pentru prezența elevilor cu

4 Declarații directori:

Am încurajat profesorii să își ia a doua, chiar a treia specializare. Ieri am căutat programe de conversie pe biologie, pentru o profesoară de educație fizică.”

„Suntprofesordefizică,conducoșcoalăde927deelevi,delagrădinițăpânălaliceu.Fizicăpredaueuși unprofesorpensionar,amscospostlaconcursînultimiiani,nuvinenimenilamineîncomună,chiardacă comuna e mare.”

5Situațiedesîntâlnităînmediulruralcâteoclasăpefiecareandeciclugimnazial,4-5oredeistoriesau

geografieînfiecareșcoală,vafinevoietotde4-5școlipentruconstituireaunuipost.

CES în învățământul de masă nu se aplică, norma didactică crește. Ne-am văzut colegii la acest sfârșit de an foarte, foarte obosiți, pe grupurile școlilor discuțiile sunt fierbinți, încărcate cu multă tristețe și dezamăgire, iar direcția școlii românești pare în ceață.

Pentru membrii Comunității este evident că funcția de director de școală nu mai este motivantă – suntem profesori cu experiență, știm să ne facem treaba bine. Pentruafidirectoriidecare este nevoie avem și noi nevoi derespectat;nevoi de claritate, autonomie și finanțare. Un director motivat înseamnă o cancelarie majoritar motivată.

I.2. Referitorlarestructurareasistemuluideburseșcolareșiacriteriilordeacordare:

SistemuldebursedinRomânia,înciudaprovocăriloractuale,oferăbeneficiisemnificative copiilor, în special în abordarea problemelor precum abandonul școlar și stimularea motivațieiacademice, dar au nevoie de criterii standardizate și sisteme digitale de gestionare. Între directorii din Comunitate există diferențe de raportare la actualul sistem. O majoritate a directorilor din mediul urban dezvoltat consideră că plafonarea la primii 15% dintre elevii unei clase a burselor de merit/de reziliență este eficace și suficientă. Toți directorii care și-au exprimat opinia au fost de acord că bursele sociale și cele tehnologice sunt necesare, susțin participarea școlară și adresează inechități.

Reluăm și noi concluziile studiului Sistemul de burse școlare – percepții ale actorilor educaționali”:

Opinii ale directorilor privind efectele burselor. „Sondajul în rândul directorilor unităților de învățământ indică intensificarea prezenței elevilor la ore drept cel mai substanțial impact al burselor școlare (raportat de către 81,5% dintre respondenți), urmat, la o distanță de 19 de p.p., de creșterea motivației elevilor pentru învățare (62,5%), în timp ce, aproximativ jumătate dintre directori au observat ca efect al burselor îmbunătățirea rezultatelor școlare (47,5%).”6

Opiniialeprofesorilorprivindefectelorburselor.„Conform datelor colectate prin sondajul în rândul cadrelor didactice, trei sferturi dintre profesori au considerat că bursele școlare au avut ca efect reducerea absenteismului în rândul elevilor, iar aproape două treimi au declarat că acestea au avut un rol în motivarea pentru învățare.”7

Opiniialeelevilorprivind efectelorburselor. „Îmbunătățirea performanței școlare reprezintă, de departe, efectul cel mai frecvent întâlnit, menționat de către două treimi dintre elevii bursieri. În ordinea ierarhiei, urmează reducerea numărului de absențe (aproximativ o treime dintre răspunsuri) și intensificarea competiției (raportată de către unul din patru elevi).”8

Opinii ale părinților privind efectelor burselor. „Sondajul în rândul părinților arată că, în perspectiva acestora, impactul predominant al burselor a fost în plan motivațional: 64,6% dintre părinți au raportat o creștere a motivației elevilor pentru învățare. Procentaje mult mai mici dintre părinți au sesizat îmbunătățirea rezultatelor școlare (24,3%) și reducerea absenteismului (12,3%) ca urmare a primirii burselor.”9

În opinia noastră, standardizarea criteriilor și implementarea unui sistem robust de managementdigitalaldosarelordebursăsuntcruciale.Acest lucru va spori transparența,

6Unitatea de Cercetare în Educație. Sistemul de burse școlare – percepții ale actorilor educaționali, SperanțaȚibu(Coord.),PetreBotnariuc,AndraFăniță,OanaIftode,MariusLazăr,ManuelaManu,Corina Neacșu-Dalu, Cornelia Novak, Ancuța Plăeșu, Cristina Slovineanu (Autori), Editura Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, București, 2025, p. 42.

7Idem,p.43;

8Idem,p.45;

9Idem,p.47

eficiența și corectitudinea, asigurându-se că bursele ajung în mod eficient la cei care au cea mai mare nevoie de ele, totodată stimulând excelența academică.

Bursele de asistență socială joacă un rol major și adesea subestimat în sistemul de învățământ din România. Impactul lor se concentrează în principal pe echitate, acces și prevenirea abandonului școlar timpuriu, în special în rândul elevilor din medii vulnerabile.

Iată o analiză a impactului lor cu exemple, bazate pe discuțiile din cadrul Comunității și pe cunoștințele generale despre contextul românesc:

  • Estenevoie de digitalizare, gestionarea dosarelor afectează începerea anului școlar, o platformă sau o extensie a SIIIR/SIMS ar scădea sarcina administrativă, presupunând, de cele mai multe ori, doar actualizări de informații;
  • Actualul sistem deburse a favorizat rezultate de pionierat, de  recuperarea unor elevi de clasa a opta, cu 2-3 ani de repetenție în spate, care au fost prezenți, au recuperat, și au susținut Evaluarea Națională. Sau o promoție de învățământ profesional, cu elevi sprijiniți în intervalul 2023-2025, care finalizează studiile fără abandon.
  • Prinbursele sociale am reușit să reducem abandonul școlar al elevilor de etnie rromă! Dacă în anii trecuți, anual pierdeam elevele rrome, care veneau la școală până învățau să scrie și să citească, acum vin la școală și se străduiesc lună de lună să aibă prezență și să nu piardă această bursă. Și prezența se transformă în învățare, în transfer de cunoștințe și competențe;
  • Pentrufamiliile elevilor, mai ales a băieților de peste 14 ani, bursa este o compensație pentru munca lor „luată” din familie – ei muncesc mai puțin ca zilieri, respectă fiecare zi de prezență care se reflectă în bursa încasată.

Membrii Comunității au discutat despre gestionarea burselor sociale și tranziția lor către serviciile de asistență socială, unii directori împărtășind din experiențele lor pozitive de colaborare cu primăriile locale pentru a gestiona documentele suport și anchetele sociale. Alți directori au dezvoltat miniplatforme, automatizări pentru gestionarea a sute de burse, preponderent sociale, altfel fiind imposibil să administreze complexitatea cazurilor. Există în acest moment în u.i.p. competențe dezvoltate, personal specializat care să gestioneze comunicarea cu familiile. Pentru unii dintre directori, trecerea către serviciul de asistență socială din septembrie 2025 va genera multe dificultăți fix pentru elevii în riscul cel mai mare, care trăiesc din resurse insuficiente de la o lună la alta și va afecta relația dintre prezență și bursă.

Analiza a arătat că, în timp ce unele școli au deja stabilit parteneriate funcționale cu autoritățile publice locale au capacitate, altele vor fi afectate de tranziție, în special în zoneleruraleșirecomandămotranzițietreptată(urbanmairepede,ruraltreptat,doardupă ce există infrastructură digitală).

În situația transferării administrării sistemului de burse sociale, se pierde valoarea educațională a sprijinului financiar, mecanismul de condiționare fiind acum eficient și putând fi îmbunătățit și cu alte elemente, inclusiv activități de participare și implicarea a familiei.

Nu în ultimul rând, un element important despre care nu se vorbește este recompensarea copiilor care fac sport de performanță și obțin rezultate. Noi credem profund în valoarea muncii acestor copii și îi vedem zilnic ce efort fac. Au muncit pentru rezultatele obținute, competențele transversale dobândite vor genera venituri în viitor, merită să fie sprijiniți în continuare.

I.3. Referitorlacreștereanumăruluideelevidinclasășicomasareadeunitățide învățământ

Comasarea instituțiilor de învățământ și creșterea numărului de elevi din clasă înseamnă un set complex de provocări, în special în zonele rurale, care cuprind probleme financiare, logistice și de resurse umane, exacerbând povara administrativă asupra directorilor.

Da, e nevoie să fim și să ne comportăm profesionist în raport cu resursele pe care le administrăm. Analizăm permanent situațiile financiare din școlile pe care le coordonăm și vedem că resursele, constituite în baza actualului sistem de „finanțare per elev” nu ajung fiecărei școli (unele au excedent, unele au deficit – nu există măsuri compensatorii și analize de corelare în raport cu un standard de calitate).

Pe de altă parte, niciodată nu am avut libertatea de a reorganiza activitatea unei unități școlare din perspectiva noastră, în acord cu Planul de dezvoltare instituțională al școlii, plan aprobat de către Consiliul de Administrație. Agenți ca autoritățile publice locale, inspectoratele școlare au intervenit peste intențiile noastre:

Dacă acum patru ani, la începutul mandatului, îmi asumam și arfidepinsexclusivdemineîncadrezînbuget,reușeam până acum. Acum, după ce am renovat 3 școli din 3 sate, că așa „a putut” primarul, este exclus să adunăm copiii într-una singură. Oamenii s-au obișnuit să aibă școală renovată în fiecarelocalitate.Părințiinumaisuntdeacordcutransportarea elevilor lor la școala din centrul comunei, chiar dacă astfel le- am asigura o educație de calitate mai bună pentru copiii lor.”
  

De pildă, dacă acum 4 ani am fi avut un mandat de eficientizare și ar fi fost posibile comasări, mulțidintrenoiamfireușitmaibine.Dar asta nu înseamnă că suntem vinovați de actuala stare de lucruri din țară. Comasările generează probleme logistice, mai ales în rural, probleme de asigurare a transportului, resurselor umane, coordonare dificilă între școli- structuri. Comasările vor avea consecințe: scăderea calității pentru unii elevi, deci potențial irosit și, în viitor, contribuții la PIB diminuate10.

În dezbaterile din această perioadă lipsește măsurarea impactului creșterii colectivelor de elevi asupra calității educației, în condițiile în care studiile arată contrariul. Dacă referința este statistică (un număr mediu de 15 elevi), atunci este bine să spunem că această clasă de „15 elevi, în medie”, nu există. În urban, unde se învață în trei schimburi afectarea calității este semnificativă, așa cum semnificative sunt și studiile care ne arată provocările în asigurarea calității atunci când învățământul este organizat „la simultan”.

10Declarațiidirectori:„Nuamproblemecustatul8oreînșcoală,cenupotfaceestecomasezclaseșișcoli,dintr-unsatînaltul”;„în cazul meu, am simulat o comasare, presupune eforturi administrative imense și pierderi de personal specializat;”„Noiamtrecutprincomasare,darșcolileaurămaspeloc,adispărutunsecretariat,contabil/administrator, dacă se pune problema să închidem clădiri, va fi greu pentru copii și familii.”„Noiavemclasede12,14copii,organizatelegal.îicomasămlasimultanîntr-oclasăde26,înseamnă un infern pentru învățătoare. Iar termeni economici nu cred ca ar fi economii, dacă se adaugă transportul atunci când e imposibilă comasarea pe aceeași structură.
  

10Declarațiidirectori:

„Nuamproblemecustatul8oreînșcoală,cenupotfaceestecomasezclaseșișcoli,dintr-unsatîn

altul”;

„în cazul meu, am simulat o comasare, presupune eforturi administrative imense și pierderi de personal specializat;”

„Noiamtrecutprincomasare,darșcolileaurămaspeloc,adispărutunsecretariat,contabil/administrator, dacă se pune problema să închidem clădiri, va fi greu pentru copii și familii.”

„Noiavemclasede12,14copii,organizatelegal.îicomasămlasimultanîntr-oclasăde26,înseamnă un infern pentru învățătoare. Iar termeni economici nu cred ca ar fi economii, dacă se adaugă transportul atunci când e imposibilă comasarea pe aceeași structură.

Membrii Comunității au subliniat o serie de provocări:

  • Transport:Comasarea școlilor din mai multe sate într-o școală centrală reprezintă o provocare majoră. Soluțiile de transport existente, cum ar fi microbuzele electrice cu autonomie limitată, sunt adesea insuficiente pentru distanțele lungi și rutele multiple După cum afirmă mulți participanți, „transportul va rămâne o provocare, chiar dacăeleviisuntînaceeașistructură;”„Nudescurccumicrobuzulelectricprimit,de15 locuri, are autonomie de 190 km, am 6 drumuri pentru satele aparținătoare. Dacă acum vin acasă la ora 17.00, după ce voi face și orele de predare voi ajunge la 20.00.”
  • Resurseumane: Comasările pot duce la dispariția posturilor administrative (secretare, contabili) și pot crea dificultăți în coordonarea personalului didactic din mai multe locații. Potențialul de insecuritate a locului de muncă pentru profesorii din școlile care fuzionează, este, de asemenea, o preocupare. La un liceu tehnologic cu 700-800 de elevi care ar putea fuziona cu școli mai mici din comunele alăturate, prin comasare vor fi preluate și problemele acestora.
  • Coordonare și volum de muncă: Gestionarea mai multor structuri școlare, uneori răspândite la kilometri distanță, crește semnificativ povara administrativă asupra directorilor. Creșterea normei de predare pare nerealistă, având în vedere responsabilitățile suplimentare ale supravegherii unei instituții maimari și mai complexe. Reducerea cu doar 30% a volumului de muncă nu poate produce rezultate în condițiile în care responsabilitățile depășesc 40 de ore pe săptămână, iar comasarea conduce adesea doar la consolidarea administrativă, mai degrabă decât la o integrare reală.

II. Soluții:

Statul român trebuie să își asume că lucrurile nu sunt bine organizate în învățământul preuniversitar. Scopul decidenților nu trebuie să fie „eficientizarea de dragul economiilor”, ci folosirea timpului nostru de muncă, în principal, pentru procesul didactic, pentru interacțiunea cu elevii. De aceea considerăm critic ca o serie de măsuri să fie accelerate în procesul de digitalizare.

Întâlnirea directorilor s-a axat pe provocărilerestructurăriinormelor,astructurilordincadrul aceleiașiunitățideînvățământ,încontextulscenariuluidecomasarea750800deunități.

Ipoteza de lucru a fiecărui decident care propune măsuri pentru educație trebuie să fie: nicio planificarefărădirectori.E nevoie de noi, direct, fără intermedierea unei machete gestionate de inspectorat: cu fiecare tabel noi mai „pierdem” un elev sau un profesor care merită o abordare individualizată.

Dar, mai ales, pentru a implementa orice plan, nu se poate fără noi și fără bani. Iar aceasta înseamnă activarea unor prevederi legale. Și ne referim aici la trei prevederi din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, respectiv:

  1. 127, alin. (3)„Personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de premiul pentru activitate suplimentară, acordat de două ori pe an, prin decizie a directorului unității de învățământ. Fondurilepentruacordareaacestuipremiuse constituie în limita unui procent de 2% aplicat asupra fondului de salarii de la nivelulunitățiideînvățământ. Criteriile specifice pentru acordarea premiului se propun de către consiliul de administrație al unității de învățământ, pe baza metodologiei-cadru aprobate prin ordin al ministrului educației, și se aprobă prin hotărâre a consiliului de administrație al DJIP/DMBIP.”11
  2. 138, alin (5) „Costul standard pentru unitățile de învățământ defavorizate, stabilite anual pe baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației, la propunerea Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, este suplimentat cu 25%12.”
  3. 138, alin. (6) Costul standard se suplimentează cu 25% pentru unitățile de învățământ carefac parte din consorții școlare sau consorții de învățământ dual, constituite din unități de învățământ din mediul urban și rural.

Doar aplicarea celor trei prevederi ale legii, asocierea acestora cu descentralizarea managementului resurselor financiare și umane, în baza unui calendar de implementare, poate genera eficientizare simultan cu îmbunătățirea educației pentru fiecare elev.

Cât privește bursele de merit, pe lângă neutralitate în raport cu procentul celor care primescastfeldeburse, insistăm pentru găsirea unor soluții pentru sportivi și propunem ca departajareaserealizezeprincalculareamediilorpedisciplină, cu două zecimale, fără rotunjire (ex. la 8.33 media din catalog este 8, aceeași ca atunci când media notelor este 7.50).

11Potrivit art. XXVI alin. 1 lit. g) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, prevederea a fost prorogată până la începutul anului şcolar 2025-2026, iar la 31.12.2024, potrivit art. LI alin. (1) lit. h) din OrdonanţadeUrgenţăaGuvernuluinr.156/2024, prevederea afostprorogatădinnou,pânălaînceputul anului şcolar 2026-2027.12Potrivit art. XXVI alin. 1 lit d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, prevederea a fost prorogată până la începutul anului şcolar 2025-2026, iar la 31.12.2024, potrivit art. LI alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 156/2024, prevederea a fost prorogată până la începutul anului şcolar 2026-2027.
  

11Potrivit art. XXVI alin. 1 lit. g) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, prevederea a fost prorogată până la începutul anului şcolar 2025-2026, iar la 31.12.2024, potrivit art. LI alin. (1) lit. h) din OrdonanţadeUrgenţăaGuvernuluinr.156/2024, prevederea afostprorogatădinnou,pânălaînceputul anului şcolar 2026-2027.

12Potrivit art. XXVI alin. 1 lit d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, prevederea a fost prorogată până la începutul anului şcolar 2025-2026, iar la 31.12.2024, potrivit art. LI alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 156/2024, prevederea a fost prorogată până la începutul anului şcolar 2026-2027.

Referitor la creșterea normelor de predare, pentru școlile din medii vulnerabile mai ales, propunem activarea prevederilor alin. (6) din lege: „Pentru pregătirea remedială sau de stimulare a excelenței didactice se pot aloca în norma didactică de predare până la 4 ore.”Noișiîntreagacomunitateșcolarănebazămpe profesori pentru multe alte activități dedicate elevilor, nu doar pentru „efectuarea” normei de predare13.

III.Cefacemîncontinuare?

Ca directori, ne pasă de elevi și profesori. Practica noastră profesională este mereu orientată către găsirea de soluții, luăm deseori decizii imediate, sub imperiul urgenței, avem competențe transversale de management.

Nici nouă nu ne convin schimbările rapide din sistemul educațional, inclusiv reducerile bugetare și creșterea volumului de muncă, dar am fost selectați dintre cei mai buni și putem să ne onorăm rolul și importanța în sistem. Mulți dintre noi suntem frustrați cu privire la lipsa de cercetări și de planificare din spatele acestor schimbări.

Mare parte din schimbările propuse nu se pot implementa de la 1 septembrie, dacă nu există decizii rapide care înseamnă inclusiv modificări legislative majore. Vrem să fim „la masă”, să contribuim, nu să ni se pună în brațe, fără vină, problema deficitului, fără putere de acțiune.

Pentru toate măsurile solicitămministeruluiuncalendardeimplementare,răspunsreferitor la concursul național de titularizare programat pentru data de 15 iulie, precum și un programdedicatconversieiprofesionaleaccelerate,pentruobținereaceleide-adouasau a treia specializări.

Scopul acestui document de poziție nu este să „ne luăm la trântă cu ministerul”. Suntem conștienți de responsabilități. Suntem pregătiți să propunem soluții bune, funcționale. Și putem să le implementăm, dacă suntem lăsați să o facem în respect pentru elevi și pentru profesorii din școlile noastre.

„Comunitateapentruexcelențăînmanagementșcolar”este o organizație în curs de înființare, ca parte dintr-un proiect susținut de AVE România – Asociația pentru Valori în Educație

Pentru detalii referitoare la poziția exprimată mai sus, în funcție de problematică și regiune: Marian ANGHEL, Liceul Teoretic Petre Pandrea, Balș, Olt, tel. 0751.090.060

Delia PETRAN, Școala Gimnazială Nr.1 Dobrin, Sălaj, tel. 0743.679.334 Viforel DOROBANȚU, Școala Gimnazială nr. 1 Curcani, Călărași, tel. 0727.992.366

Adrian SIMION, Centrul Județean de Excelență Alba, tel. 0744.166.176

Marius C. Cimpoae, Școala Gimnazială Nr. 27 Timișoara, tel. 0735.775.877

13Legeaînvățământuluipreuniversitarnr.198/2023,art.207.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Afaceri

UZINEX deschide la Iași primul centru din România unde persoanele cu dizabilități locomotorii învață gratuit să programeze roboți industriali

Publicat

pe

uzinex lanseaza primul centru de reconversie profesionala prin care invata persoanele cu dizabilitati locomotorii cum sa programeze roboti

Inițiativa pornește dintr-o echipă în care directorul tehnic, el însuși o persoană cu dizabilitate locomotorie, coordonează inginerii care construiesc sisteme industriale pentru clienți privați, instituții publice și sectorul de apărare.

Omul care coordonează echipa de ingineri a UZINEX construiește, zi de zi, sisteme industriale pentru fabrici, instituții de stat și sectorul de apărare. Are un picior amputat. Din această vară, UZINEX deschide aceeași expertiză și pentru oameni pe care piața muncii i-a lăsat în afara ei: prin ceea ce compania consideră a fi primul centru din România în care persoanele cu dizabilități locomotorii învață gratuit să programeze roboți industriali și să opereze echipamente de înaltă tehnologie.

Centrul — UZINEX Industry 4.0 Academy — va fi lansat la sediul companiei din Tehnopolis Iași.

În România, doar 17% dintre persoanele cu dizabilități au un loc de muncă, comparativ cu o medie de peste 50% în Uniunea Europeană (sursă: Consiliul Economic și Social, decembrie 2025, pe baza datelor Eurostat). Cursurile de reconversie disponibile le direcționează cel mai adesea spre meserii slab plătite. UZINEX propune exact opusul: formare în meserii de viitor — programatori și operatori de roboți, operatori de echipamente industriale, proiectanți pentru imprimare 3D și aplicații cu inteligență artificială — domenii în care competențele sunt rare și bine plătite.

Formarea folosește echipamente reale din industrie, nu simulatoare. UZINEX dispune deja la sediu de cinci tehnologii de frontieră: lasere de sudură, de gravare și de curățare, imprimantă 3D și sisteme de inteligență artificială. La acestea se adaugă cobotul Astorino, cu programare în limbaj nativ Kawasaki — același folosit pe roboții din fabrici — adus la sediul UZINEX de Marius Rădulescu (Kawasaki) și care urmează să fie integrat în programul de formare.

Programul este gratuit pentru cursanți și include o metodologie adaptată dizabilităților locomotorii, mentorat individual și, la final, un portofoliu cu demonstrație practică filmată și o recomandare din partea echipei tehnice UZINEX. Compania își pune apoi la dispoziție rețeaua de clienți și parteneri industriali pentru integrarea profesională a absolvenților.

„Noi nu facem caritate. Construim acces”, spune Sorin Baciu, Director General UZINEX. „Diferența dintre 17% în România și peste 50% în Europa nu se închide cu compasiune, ci cu competențe reale și tehnologie pe care piața chiar le plătește. Misiunea noastră a fost mereu să eliminăm bariera dintre oameni și tehnologia industrială avansată. Acest centru este forma ei cea mai directă.”

„Roboții industriali nu te întreabă cum mergi. Te întreabă dacă știi să-i programezi”, spune Cristian Munthiu, director tehnic al UZINEX. „Eu conduc o echipă de ingineri în fiecare zi. Vreau ca oamenii care trec prin acest centru să plece cu aceeași certitudine cu care lucrez eu: limitarea e a pieței, nu a noastră.”

Pentru UZINEX, proiectul este o extensie firească a felului în care compania înțelege industria: tehnologie avansată, accesibilă oamenilor pe care piața îi trece cu vederea. Metodologia și curriculumul centrului vor fi publicate gratuit, pentru ca modelul să poată fi replicat de orice companie din țară.

Lansarea are loc în perioada în care UZINEX participă la un program național dedicat afacerilor cu impact, unde își propune să obțină susținerea necesară pentru a dezvolta și extinde Academia la scară națională.

Lansarea oficială a centrului, cu o demonstrație live a echipamentelor, este programată la Tehnopolis Iași. Persoanele interesate, partenerii și organizațiile care lucrează cu persoane cu dizabilități pot afla detalii contactând direct compania.Despre UZINEX UZINEX este un integrator industrial din Iași, care furnizează echipamente grele și tehnologie la cheie pentru sectorul privat, instituții de stat și sectorul de apărare.  Compania este în curs de acreditare NATO pentru prima centrală fotovoltaică mobilă produsă în România.

Citeste in continuare

Uncategorized

Copiii de astăzi, adulții de mâine: noul studiu LEGO® „Play Well” 2026 arată că joaca modelează generația viitoare

Publicat

pe

De

București, 9 iunie 2026: Într-o lume tot mai imprevizibilă, părinții nu se mai gândesc doar la performanța academică a copiilor lor, ci la adulții care vor deveni. Încrederea în sine, creativitatea, inteligența emoțională și capacitatea de adaptare au devenit prioritățile unei noi generații de părinți care încearcă să pregătească copiii pentru o lume aflată în continuă schimbare. Acestea sunt o parte dintre concluziile noului studiu „Play Well” 2026, realizat de către Grupul LEGO, despre modul în care copilăria, joaca și viața de familie evoluează astăzi.

Joaca, din relaxare în instrument de dezvoltare

Părinții și copiii nu mai privesc joaca doar ca pe o pauză de la rutină. Conform studiului, 73% dintre părinți, la nivel global, se tem că, fără joacă, cei mici nu vor dezvolta competențele necesare pentru viitor. În România, cifrele ne spun că 95% dintre părinți spun că joaca este la fel de importantă ca educația formală și, în același procent, consideră că aceasta contribuie direct la dezvoltarea abilităților de care copiii vor avea nevoie ca adulți.

Părinții din România prioritizează tot mai mult încrederea în sine (60%), comunicarea (56%) și creativitatea (52%) ca abilități esențiale pentru succesul viitor al copiilor lor, competențe pe care părinții le asociază tot mai des și cu beneficiile jocului. Inteligența emoțională (28%) se numără, de asemenea, printre competențele cel mai apreciate, înaintea unor indicatori tradiționali precum performanța academică (16%) sau competențele STEM (8%).

„Conversația despre copilărie și viitor se schimbă. Părinții nu se mai uită doar la performanța academică, ci la competențele socio-emoționale de care copiii lor vor avea nevoie într-o lume aflată în continuă transformare. Noul studiu „Play Well” 2026, realizat de Grupul LEGO, confirmă ceea ce mulți părinți simt deja: joaca este modul în care copiii își dezvoltă încrederea, creativitatea și inteligența emoțională pe care le vor purta cu ei toată viața. Tocmai de aceea, credem cu tărie că abilitățile de care copiii de astăzi vor avea nevoie ca adulți se formează și în momentele de joacă în familie”, a declarat Agnieszka Poremska-Ledzion, General Manager LEGO® România.

Joaca devine parte din modul în care copiii învață și nu mai este considerată doar o formă de relaxare

Datele studiului arată că părinții și copiii văd joaca drept unul dintre cele mai naturale moduri prin care cei mici învață, experimentează și capătă încredere.

  • 89% dintre părinți și 92% dintre copii spun că joaca este unul dintre principalele moduri prin care copiii învață.
  • 91% dintre copii spun că prin joacă au curajul să încerce lucruri noi fără teama de a greși.
  • 96% spun că cel mai distractiv lucru este să construiască din propria imaginație.

În același timp, imaginația rămâne unul dintre cele mai importante spații de exprimare prin joacă pentru cei mici:

  • 96% dintre copii spun că cel mai distractiv lucru este să construiască din propria imaginație;
  • iar 93% spun că joaca le oferă libertatea să exploreze și să creeze fără limite.

Joaca începe să își facă loc în rutina de zi cu zi a familiilor​

Rutinele aglomerate și responsabilitățile zilnice lasă tot mai puțin spațiu pentru momentele petrecute împreună, iar copiii din România resimt cel mai acut această lipsă.

  • 53% dintre părinți indică treburile casnice ca principală barieră
  • 47% spun că programul încărcat afectează timpul dedicat jocului

Astfel, 43% dintre copiii români spun că nu sunt mulțumiți de cât timp se joacă, față de 28% la nivel global.

Totuși, studiul aduce și un semnal optimist: 1 din 2 familii care, în urmă cu doi ani, nu se mai jucau deloc împreună au reintrodus joaca în rutina lor de zi cu zi.

Vestea bună? Mai puțin de o oră pe zi poate schimba această statistică.

Doar 43 de minute de joacă pe zi pot crește fericirea întregii familii cu până la 45%

Potrivit studiului realizat de Grupul LEGO, „Play Well” 2026, realizat în 30 de țări, inclusiv România, familiile care se joacă împreună cel puțin 43 de minute pe zi pot atinge un nivel de fericire semnificativ mai ridicat.

România explorează rolul jocului

Prin intermediul platformei romaniasejoaca.ro, familiile din întreaga țară pot descoperi Scorul Fericirii prin Joacă, un instrument de conștientizare inspirat de concluziile studiului „Play Well” 2026, realizat de Grupul LEGO.

Construit pornind de la una dintre cele mai optimiste concluzii ale studiului, că familiile care se joacă împreună cel puțin 43 de minute pe zi raportează niveluri semnificativ mai ridicate de fericire, instrumentul îi ajută pe participanți să exploreze relația evidențiată de cercetare dintre timpul petrecut jucându-se împreună și starea de bine în familie.

Creat pentru a încuraja reflecția și conștientizarea rolului pe care joaca îl poate avea în viața de zi cu zi, demersul contribuie totodată la construirea unei imagini mai ample despre modul în care familiile din România fac loc jocului astăzi.

Datele prezentate fac parte din studiul „Pay Well” 2026, realizat de Grupul LEGO, alături de Edelman DXI, pe baza răspunsurilor a 45.000 de participanți din 30 de țări, colectate în perioada decembrie 2025 – ianuarie 2026. Eșantionul a inclus 30.000 de părinți cu copii cu vârste între 1 și 12 ani și 15.000 de copii cu vârste între 5 și 12 ani.

Citeste in continuare

Uncategorized

„Condu Prudent! Alege Viața!” a adus brașovenii față în față cu realitatea accidentelor rutiere, transformând siguranța rutieră într-o experiență trăită, nu doar explicată

Publicat

pe

De

Peste 1.000 de brașoveni au participat în data de  23 mai, la evenimentul „Condu Prudent! Alege Viața!”, una dintre cele mai ample inițiative de educație și conștientizare rutieră organizate la nivel local de Rotaract Kronstadt, alături de autorități, parteneri instituționali și reprezentanți ai industriei auto și motorsportului. Timp de mai multe ore, participanții au avut ocazia să experimenteze, într-un mod controlat și interactiv, efectele reale ale accidentelor rutiere și importanța adoptării unui comportament responsabil în trafic.

Evenimentul, organizat împreună cu autorități, parteneri instituționali și reprezentanți ai industriei automotive și motorsportului, a avut ca obiectiv principal transformarea prevenției într-o experiență practică și accesibilă publicului larg.

Siguranța rutieră, adusă mai aproape de comunitate

Datele privind accidentele rutiere din România continuă să evidențieze necesitatea unor inițiative de educație și prevenție. În 2025, peste 3.000 de persoane au fost rănite grav în accidente rutiere, iar mai mult de 1.300 și-au pierdut viața pe șoselele din țară.

În acest context, campania „Condu Prudent! Alege Viața!” își propune să transforme informația teoretică într-o experiență directă, prin simulări și demonstrații care îi ajută pe participanți să înțeleagă concret impactul deciziilor luate în trafic.

Comunitatea și colaborarea dintre instituții fac diferența

Unul dintre cele mai importante elemente ale evenimentului a fost colaborarea dintre voluntari, autorități și partenerii implicați în proiect. Participanții au avut acces la demonstrații realizate de reprezentanții ISU Brașov, experiențe VR care simulează efectele consumului de alcool și ale distragerii atenției la volan, sesiuni dedicate siguranței copiilor în mașină și expoziții de automobile de competiție.

„Succesul acestui eveniment a fost posibil datorită unei colaborări solide între voluntari, autorități și parteneri privați. Suntem recunoscători instituțiilor locale – IPJ, ISU și Inspectoratului de Jandarmi Brașov – precum și tuturor companiilor și organizațiilor care au susținut proiectul. Împreună am reușit să transmitem un mesaj clar: siguranța rutieră trebuie să devină o prioritate pentru întreaga comunitate”, a precizat Teodor Filip, Project Manager.

Tehnologia din spatele siguranței auto

O componentă importantă a evenimentului a fost dedicată tehnologiilor moderne de siguranță și modului în care acestea contribuie la salvarea de vieți.

Participanții au putut descoperi modul în care funcționează sistemele moderne de protecție, de la centurile de siguranță și mecanismele retractoare până la sistemele de pretensionare și airbag-uri dezvoltate pentru a reacționa într-o fracțiune de secundă în momentul impactului.

„Puțini oameni știu câtă tehnologie se află în spatele unei centuri de siguranță. De la mecanismele retractoare până la materialele textile speciale și sistemele de pretensionare, toate sunt dezvoltate pentru a reacționa într-o fracțiune de secundă în momentul impactului. În același timp, industria auto pune accent și pe design și personalizare- avem sute de variante de culori și configurații adaptate cerințelor producătorilor auto, inclusiv pentru modelele premium”, a precizat Sulugiuc Larisa, Inginer Proiectant Autoliv.

În același context, reprezentanții industriei automobile au transmis și un mesaj privind responsabilitatea generală față de siguranța rutieră și importanța educației în prevenirea accidentelor.

„Pentru noi, siguranța nu este doar un produs pe care îl fabricăm, ci o responsabilitate uriașă față de fiecare persoană care urcă într-un autoturism. Airbag-urile, centurile de siguranță și toate sistemele pe care le producem trebuie să funcționeze impecabil exact în momentul în care viața unui om depinde de ele. De aceea, standardele din industria automotive sunt atât de ridicate, iar noi investim permanent în calitate, tehnologie și educație. Prin implicarea în cadrul acestui eveniment, echipa Autoliv și-a dorit să contribuie activ la conștientizarea importanței siguranței rutiere și la transformarea prevenției într-o experiență cât mai apropiată de realitatea din trafic”, a precizat Andrei Vasiliu, Support Production în cadrul Autoliv.

Conducerea defensivă și motorsportul, explicate direct de profesioniști

Pe parcursul evenimentului, participanții au avut ocazia să interacționeze cu instructori auto, specialiști în conducere defensivă și piloți de motorsport, care au explicat diferența dintre condusul sportiv și comportamentul responsabil în trafic.

„Poligonul este esențial în formarea unui șofer, pentru că acolo înveți gabaritul mașinii, poziționarea, frânarea, utilizarea oglinzilor și reacțiile de bază, fără presiunea traficului real. Abia după aceea ar trebui făcut pasul către circulația urbană. La fel de importantă este și înțelegerea sistemelor de siguranță ale mașinii: airbag-ul este proiectat să funcționeze împreună cu centura de siguranță, iar fără centură corpul ajunge prea repede în contact cu airbag-ul, care poate deveni periculos în loc să protejeze. Cele două sisteme trebuie privite ca un ansamblu de siguranță”, explică Alexandru Păun, trainer Academia Titi Aur.

Zona dedicată motorsportului a atras, de asemenea, un număr mare de participanți, care au putut vedea îndeaproape mașini de competiție și au discutat cu piloți profesioniști despre importanța disciplinei și a reflexelor corecte în trafic.

„Cele mai multe accidente se produc pentru că oamenii sunt grăbiți și conduc sub presiunea timpului. Noi încercăm să le transmitem că viața de zi cu zi nu este o probă specială de raliu și că prioritatea trebuie să fie întotdeauna siguranța. Am venit la acest eveniment pentru a fi mai aproape de comunitatea din Brașov și pentru a le arăta oamenilor că motorsportul înseamnă, înainte de toate, disciplină, responsabilitate și siguranță. Pe lângă prezentarea mașinilor de competiție, încercăm să le explicăm participanților cât de importante sunt reflexele corecte și deciziile responsabile în trafic”, a declarat Andrei Gîrtofan, pilot la ProRally.

Campania „Condu Prudent! Alege Viața!” face parte dintr-un proiect național desfășurat în mai multe orașe din România, printre care București, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Sibiu și Târgu Mureș, având ca obiectiv principal reducerea numărului de accidente prin educație, prevenție și implicarea activă a comunității.

Proiectul a fost organizat cu sprijinul partenerilor și sponsorilor: Allianz Țiriac, Accenture, Coresi, Autoliv, Academia Titi Aur, ISU, IPJ, IJJ, Pro Rally Racing Team (ERA), OC Racing Team, LS Driving Academy, Siguranța Auto Copii, Lifetime Events, Ugly Bikers, Oaki, Crust Focacceria și Panoramic.

Despre Rotaract

Rotaract este o organizație internațională dedicată tinerilor cu vârste de peste 18 ani, care dezvoltă proiecte de voluntariat, educație, leadership și implicare comunitară. Parte a familiei Rotary International, Rotaract reunește tineri profesioniști și studenți care își propun să genereze schimbări pozitive în comunitățile din care fac parte, prin inițiative sociale, educaționale, culturale și civice.

Sursa articol: BVON.ro

Citeste in continuare

Un ziar dedicat orașului tau

memorial Pet Constanta

Știrile Săptămânii