O industrie puternic reglementată pe care o știu toți, dar o cunosc puțini | IasiAZI.ro

Se gândeşte cineva atunci când aude de jocuri electronice (slot machines) că este vorba de una dintre cele mai mari industrii locale în privinţa numărului de angajaţi? Probabil că nu. Dar că acelaşi sector economic, cu toate ramurile sale, alimentează bugetul statului cu sute de milioane de euro în fiecare an?

Cu atât mai puţin. Știaţi că rata de return, adică ponderea banilor care se întorc către jucători în totalul pariurilor, este de până la 96%, ceea ce înseamnă că locatia dedicată acestei activităţi râmâne cu aproximativ 4% din banii care se pariază? Nimeni nici măcar nu ar crede asta. Și totuşi, sunt lucruri reale.

Industria jocurilor de noroc electronice înseamnă, de la faza de proiectare şi construcţie a aparatelor şi până la operarea lor, peste 25.000 de angajaţi (mai mult decât în construcţia de drumuri sau turism) şi un număr mai mare în activitatea de exploatare, în jur de 71.000 de aparate omologate şi aproape 300 de milioane de euro taxe şi impozite plătite către stat în 2017, după cum arată datele Romslot, una dintre organizaţiile reprezentantive din domeniu.

În ultimii ani, în piaţă având aceleaşi condiţii de organizare şi funcţionare, sunt prezente locaţii dedicate jocurilor de noroc de tip slot machine ale unor firme mici şi mijlocii, dezvoltate exclusiv cu capital românesc, nu doar cele ale companiilor mari, cu tradiţie în întreaga lume.

Chiar dacă pare greu de înţeles în amănunt care este specificul acestei industrii, aprofundarea cadrului legislativ conduce clar către concluzia: domeniu strict procedurat. În plus, industria încearcă să se autoreglementeze.

Implicare socială. Participantii la jocuri de noroc sunt „catalogati” foarte uşor ca fiind de o anumită calitate umană

În ultimii ani, Asociaţia Organizatorilor de Sloturi (ROMSLOT), care adună mai multe nume importante din domeniu, a reuşit să ducă industria şi în zona implicării sociale şi a comunicării cu administraţiile şi instituţiile locale.

Noua filosofie se centrează pe recunoaşterea directă a faptului că industria jocurilor de norc nu are o reputaţie prea bună, având în vedere şi că jucătorii sunt de multe ori priviţi, în România şi nu doar la noi, ca oameni cu apucături “urâte”. Totuşi, statisticile şi concluziile studiilor arată, încă o dată, că este vorba despre un simplu mit.

Majoritatea participanţilor la jocuri de noroc vin în săli pentru distracţie sau pentru socializare şi doar o foarte mică parte dintre ei ar fi dispuşi să consume pe jocuri alte sume decât cele excedentare.

Mai nou, asociaţia încearcă să îmbunătăţească şi comportamentul clienţilor în afara sălilor de joc, deşi aceasta nu este sarcina operatorilor din domeniu, mai mult decât ar fi, de exemplu, obligaţia comercianţilor.

“Am creat un regulament al sãlilor de joc. Acest regulament se axează pe direcţii foarte clare pentru angajaţi. Ei află ce ar trebui sã facã atunci când se întâlnesc cu situaţii când jucãtorii încalcã legea. Atunci când ies cu bãutura alcoolicã afarã, de exemplu. La Primãria sectorului 6 ne-au spus cã Poliţia Localã acţioneazã mult mai rapid decât poliţia naţionalã. Și atunci am încurajat angajaţii sã apeleze la poliţia localã atunci când jucãtorul a ieşit în afara sãlii de joc şi nu mai este, practic, problema operatorului. Și lucrurile au funcţionat. Am mai fãcut afişe cu reguli pentru clienţi şi am precizat ce sancţiuni pot lua. Acum deja facem asta la nivel naţional”, spune Viorela Rădoi, directorul executiv al Romslot.