Eveniment
GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI SI “ORORILE” COMISE (IV)
GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI era compus din urmatorii:
- procurorul NEGULESCU MIRCEA
- procurorul Onea Lucian
- procurorul RAILEANU CERASELA,
- procurorul DEACONU GILUELA,
- procurorul SAVU ALFRED
- procuror Stasie Eduard de la Prachetul de pe langa Tribunalul Prahova
- Procurorul Topală Teodor-Bogdan de la Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti
- judecătorul DINU IULIAN
- judecătorul NITA CONSTANTIN
- judecătorul TUDORAN MIHAI
- judecătorul TRANDAFIRESCU ZINICA, etc
- avocaţi – deocamdata dam doar exemplul avocatei TĂNASE CLAUDIA, urmand ca aceasta lista sa fie completata pe parcursul dezvaluirilor si a prezentarii mai multor plangeri penale si/sau inregistrari si stenograme;
- comisar șef de politie PAREPA GHEORGHE, fost sef Serviciu Investigarea Fraudelor, fost inspector șef adjunct al Inspectoratului Judetean de Poliție Prahova (ulterior inspector sef al I.P.J. Dolj și adjunct al directorului Directiei de Investigatii Criminale din cadrul I.G.P.R. Bucuresti).
- comisar șef de politie IORDACHE MIHAI IULIANO, CNP 16_____30, CI seria P_, nr. 00___9 – ofiter operativ in cadrul Serviciului de Investigarea Fraudelor Prahova, detasat la PCA Ploiesti, apoi – din august 2015 – la D.N.A. – S. T. Ploiesti
- comisar de politie TOMA CIPRIAN, CNP 17_____01 – ofiter operativ in cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor, detasat la D.N.A. – S. T. Ploiesti, militianul cu muzica greceasca in suflet;
- inspector principal de politie CIOROBEA ION – ofiter operativ al Serviciului Investigarea Fraudelor Prahova, detasat la D.N.A. – S.T. Ploiesti;
- comisarul “Ana” (trasferat de Negulescu Mircea la DNA – ST Ploiesti in ultima zi cand a finalizat dosarul pentru procurorul Topală Teodor-Bogdan de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești pentru a condamna un om de afaceri din Prahova, fara probe si/sau prin presiuni.
- comisar de politie OLTEANU EMANUIEL, fost ofiter operativ in cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor Prahova, in prezent functionar ANAF;
Pentru a evalua exact ceea ce s-a intamplat in Prahova si a devoala intreg grupul infractional de crima organizata, ziarul Incisiv de Prahova va incepe un serial cu prezentarea TUTUROR plangerilor penale inregistrate pe toti membrii acestei grupari de crima organizata si vom publica stenograme si inregistrari audio senzationale.
Dupa ce Incisiv de Prahova a publicat cazul col ® SRI Gulianu Florin, cazul Mr ® Florea Daniel si cazul Petrache, asa cum am promis- vom reveni cu alte 32 de plangeri penale indreptate impotriva membrilor acestei grupari de crima organizata.
Azi va prezentam cazul ‘COZILOR DE TOPOR DE LA ANAF, SPECIALIZATE IN FALSURI SI TRUCAJE IN CONSTANTARI FINANCIAR-FISCALE LA COMANDA UNITATILOR DNA”, pentru a se intragi grupul de crima organizata, o investigatie a colegilor de la Incisiv National.
COZILE DE TOPOR DE LA ANAF, SPECIALIZATE IN FALSURI SI TRUCAJE IN CONSTANTARI FINANCIAR-FISCALE LA COMANDA UNITATILOR DNA
Fara cardasia unor asa-zisi ”specialisti” ANAF, cam toate cauzele penale ale procurorilor de elita din unitatea haules Ploiesti Se duceau aleia de suflet. Bine, majoritatea nici cu concursul acestor impostori de la ANAF nu rezista in instante si primesc achitari pe capete.
BUCURESTI – DNA – DIRECTIA NATIONALA ANTCORUPTIE
Prejudiciile stabilite de „specialistii” ANAF au fost foarte mari si nereale. Multi inculpati nu cunosc nici in prezent cat este (daca este) prejudiciul adevarat, corect. Au facut repetate cereri in timpul urmaririi penale din dosare sa li se admita efectuarea unei expertize tehnice judiciare in domeniile financiar contabil si achizitii publice in scopul achitarii acestuia pentru a beneficia de dispozitiile art 10 din Legea nr. 241/2005, respectiv de cauza de nepedepsire.
Prin Ordonante, DNA-ST Ploiesti a respins pe banda rulanta cererile pe motiv ca primeaza doar parerea specialistilor parchetelor si nu se impune efectuarea unor expertize judiciare in cauza. Efectuarea unei expertize in faza judecatii nu ar mai da eficienta dispozitiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005, cauza de nepedepsire functionand pana la primul termen de judecata.
Iata ca exemplu 0 cauza penala ”data de gard” la modul ordinar:
In ea s-au dispus si intocmit:
- Raportul de constatare tehnico-stiintifica din 05.06.2015 intocmit de specialistii antifrauda detasati la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, CHIRU MARIAN, COARNA VALENTIN si STOICA CRISTINA, in baza Ordonantei nr. 636/P/2014 din 22.05.2015 a procurorului Negulescu Mircea, pentru perioada 2007-2015, privind trei firme, cu obiectivele:
– determinarea circuitului sumelor de bani rulate pe conturile celor 3 societati comerciale mentionate mai su, cu stabilirea sumelor operate cu titlu de achizitii si livrari, cu explicitare pe partea de creditare;
– determinarea sumelor de bani obtinute de cele 3 societati comerciale specificate mai sus din livrarea de bunuri si/sau servicii catre terti;
– determinarea destinatiei finale a sumelor de bani virate de cele 3 societati comerciale cu titlu de plata la furnizorii terti.
- Raport preliminar de constatare tehnico stiintifica din 31.07.2015 intocmit de specialistul antifrauda SPALATELU CRISTIAN DORU din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, in baza Ordonantei nr. 190/P/2015 din 20.07.2015 a procurorului Deaconu Giluela, cu privire la relatiile comerciale ale SC ”X” SRL si SC ”Z” SRL cu diferiti parteneri economici in perioada 2012-2014, cu urmatoarele obiective:
– identificarea operatiunilor financiare efectuate in perioada 2012-2014 de catre firme, obiectul si valoarea acestora;
– identificarea operatiunilor de creditare si retragere de numerar efectuate prin conturile celor doua societati;
– verificarea activitatii desfasurata de cele doua societati in perioada mentionata, identificarea operatiunilor comerciale cu caracter nereal si stabilirea consecintelor financiar-fiscale.
- Raport final de constatare tehnico stiintifica din 08.10.2015 intocmit de specialistul antifrauda SPALATELU CRISTIAN DORU din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, in baza Ordonantei nr. 190/P/2015 din 29.09.2015 a procurorului Deaconu Giluela, cu privire la operatiunile financiare si activitatile derulate de SC ”X” SRL) si SC ”Z” in perioada 2010-2014, cu obiectivele:
– identificarea operatiunilor financiare efectuate in perioada 2010-2014 de catre firme, obiectul si valoarea acestora;
– identificarea operatiunilor de creditare si retragere de numerar efectuate prin conturile celor doua societati;
– verificarea activitatii desfasurata de cele doua societati in perioada mentionata, identificarea operatiunilor comerciale cu caracter nereal si stabilirea consecintelor financiar-fiscale.
- Raport de constatare tehnico stiintifica din 09.11.2015 intocmit de TULEA VLADIMIR SILVIU din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, in baza Ordonantei nr. 190/P/2015 din 12.08.2015, completata cu Ordonanta cu acelasi numar din data de 12.10.2015, ambele ale procurorului Deaconu Giluela, privind achizitiile publice efectuate de Politia Locala Ploiesti in perioada 2012-2014 de la un numar de 17 agenti economici, cu un singur obiectiv:
– analiza achizitiilor efectuate de Politia Locala Ploiesti, reprezentata de director general TOADER CRISTINEL, in perioada 2012-2014 de la un numar de 17 agenti economici, respectiv: SC RINN SRL Puchenii Mari, jud. Prahova, SC REWEX UWE SRK Ploiesti, SC DES LOGISTIC SRL Ploiesti, SC ARENA AUTO SRL Ploiesti, UNITATEA PROTEJATA AUTORIZATA SC FORM EXPERT HR CONSULTING SERV SRL Ploiesti, SC AMIT CREATIVE PRODUCTION SRL Ploiesti, SC FAXMEDIA CONSULTING SRL Ploiesti, SC DE FRANGHII CONSTRUCTII TRANSPORTURI DANIEL SRL Blejoi, SC BRATESTI DANY CONSTRUCT SRL Sirna, SC QUASAR LTD SRL Ploiesti, SC ALBIBO STEEL CONS SRL Sinaia, SC ADSO STAR CONSTRUCT SRL Berceni, SC VIPER SPIRIT SRL Bucuresti, SC FLIMAD SRL comuna Talea, SC DAN SEPSI SRL Ploiesti, SC GONIM TRANS SRL Targsoru-Vechi si SC ASESOFT INTERNATIONAL Ploiesti.
Primul, intocmit la data de 05.06.2015 de specialistii antifrauda detasati la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, CHIRU MARIAN, COARNA VALENTIN si STOICA CRISTINA in baza Ordonantei nr. 636/P/2014 din 22.05.2015 emisa de NEGULESCU MIRCEA, nu a avut la baza nciun document financiar-contabil. Documentele financiar contabile ale celor doua firme au fost depuse la sediul Parchetului Curtii de Apel Ploiesti pe 08.06.2015, deci dupa 3 (trei) zile de la intocmirea Raportului! Prin Ordonanta din 03.06.2015, procurorul NEGULESCU MIRCEA a obligat o persoana luata la intamplare, pe care in mintea lui creata o considera in mod nelegal ca fiind considerat reprezentat al SC ”Z” SRL si SC ”X” SRL), sa puna la dispozitia unitatii de parchet toate documentele de evidenta contabila. Documentele au fost predate pe data de 08.06.2015, de avocatul firmelor, pentru ca bietul om nu le avea, nu stia despre ce-i vorba si nici nu stia unde sunt.
Strict din punct de vedere financiar-fiscal si contabil, specialistii au analizat si tras concluzii exclusiv pe baza extraselor de cont si a interogarii evidentelor fiscale ANAF (fila 3 din Raport).
Precaritatea constatarii „tehnico-stiintifice” a condus la evocarea unui „posibil” prejudiciu estimat la aberantele sume de:
- 1.279.251,31 lei la SC ”X” SRL
- 1.830.699 lei la SC ”Z” SRL,
iar valoarile totale ale tranzactiilor suspicionate a se incadra in prevederile Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor au fost de
- 4.088.356,50 lei la prima si
- 5.852.517,13 lei la a doua.
Doar un exemplu de presupuneri „stiintifico-fantastice”:desi se hazardeaza sa scrie ca sumele ridicate sub forma de numerar din conturi nu au o destinatie finala cunoscuta, tot „specialistii” scriu cateva randuri mai jos ca: „… la intocmirea prezentului raport nu am avut la dispozitie evidenta contabila a societatii – pagina 3 (bilanturi, balante de verificare, note contabile, registrul jurnal, registrele de casa si banca, facturi, contracte si alte inscrisuri…)”.
Deci, au intocmit un raport contabil fara a avea … evidenta contabila!!
Al doilea si al treilea, primul fiind denumit „preliminar”, au fost dispuse prin doua ordonante de catre procuror DEACONU GILUELA de la DNA Ploiesti. Au fost efectuate de specialistul SPALATELU CRISTIAN DORU din cadrul DNA si il contrazice pe primul in proportie de 90%.
S-au fixat obiective cu o evidenta incalcare a prezumtiei de nevinovatie, cu o tinta clara la care sa se raporteze specialistul, respectiv i s-a sugerat ca operatiunile financiare pe care urmeaza sa le analizeze au un „caracter nereal”, sunt fictive.
De retinut: La finalizarea Rechizitoriului, prejudiciul a fost diminuat la 200.000 euro (nici aceasta suma nefiind reala), iar acuzatia de spalare a banilor a disparut dintre capetele de acuzare!!!
Exactitatea acestui mijloc de proba este pusa la indoiala prin modul de formulare a obiectivului constatarii, care este redundant, fiind evident ca activitatile se refera la operatiuni financiare. Autorii, specialisti antifrauda in cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti sau DNA, sunt sub indrumarea, subordonarea si controlul parchetelor, adica au o lipsa evidenta de independenta care constituie o suspiciune rezonabila pentru a caracteriza, fara teama de a gresi, aceste constatari ca fiind subiective (a se vedea si Decizia nr. 18/2008 a Curtii Constitutionale a Romaniei) si contradictorii, cel putin sub aspectul cuantumurilor sumelor pe care acestia le califica a fi prejudicii sau, si mai grav, spalare de bani.
In principal insa, critica se bazeaza pe metoda de realizare a analizei, enuntata chiar de specialistul antifrauda SPALATELU al PCA Ploiesti, la pagina 1 din Raportul preliminar: „analiza prin sondaj”.
Asadar, nu a fost evaluata intreaga evidenta contabila a celor doua societati in perioada de referinta (2012-2014), impreuna cu rulajele bancare efectuate pe toate conturile detinute, specialistul emitand doar „suspiciuni rezonabile”. Nici pana astazi nu s-a efectuat o expertiza judiciara in domeniul financiar contabil.
Administratorii firmelor nu am fost citati pentru a participa la procedura stabilirii obiectivelor sau, ulterior, la punerea in discutie a concluziilor si la formularea de obiectiuni.
Baza legala a Rapoartelor de constatare a fost OUG nr. 74/2013, art. 3, art. 4, alin. 11 si 12 si art. 5, alin. 2 din Metodologia comuna nr. 1492/I/1/2014.
Rapoartele au, in realitate, un singur obiectiv (nu 3, cate sunt enumerate in preambul), respectiv identificarea operatiunilor financiare si o singura directie ordonata specialistilor: sa consemneze ca operatiunile financiare AU CARACTER NEREAL si ca unele firme au „UN COMPORTAMENT FINANCIAR INADECVAT” (sic!) acesta fiind ultimul pas care-i permite „specialistului” DNA, SPALATELU, sa plonjeze in concluzia ceruta de procurorul DNA, calificandu-le – cu o lejera lipsa de responsabilitate si profesionalism – a fi „DE TIP FANTOMA”, denumire ata de dragă unora (prin acestea incalcandu-se, din nou, prezumtia de nevinovatie).
Acuzarea a ocultat sau a lipsit de transparenta modul de efectuare a constatarilor si concluziile acestera. De altfel, nici nu s-a putut cunoaste si stabili daca specialistii erau sau nu incompatibili.
Intrand pe fond, trebuie subliniat ca specialistii nu au descris operatiunile, metodele, programele si echipamentele folosite, contrar obligatiilor care le reveneau potrivit art. 181, indice 1, alin. 2 C. Pr. pen. Mai mult, nu se precizeaza si, deci, nu stim daca specialistilor le-a fost pus la dispozitie continutul dosarului pentru a avea o imagine de ansamblu, sau pentru a studia anumite materiale / parti din dosar ori pentru a vedea, macar, explicatiile inculpatului sau ale administratorilor firmelor. Nu avem niciun argument pentru care s-a apelat la aceste constatari, deoarece nu s-a precizeaza daca exista pericolul de disparitie a unor mijloace de proba sau daca era o urgenta (si in ce constau acestea).
Raspunsurile de la obiectivele 2 si 3 sunt artificiale in primele trei Rapoarte, bazate pe date nereale si fara fundamentare, numai prin interpretarea unor date informatice gestionate de ANAF. Este evident ca acuzarea a urmarit incalcarea dreptului la aparare, a principiului prezumtiei de nevinovazie si al echitatii.
Rapoartele au fost contestate la 02.12.2015, iar acuzarea avea obligatia sa dispuna o expertiza judiciara (art. 172, alin. 12 C. pr. pen.), ceea ce nu s-a intamplat.
Desi perioada verificata prin Raportul SPALATELU este 2010-2014, s-au omis (paginile 4-30 din Raport) cei patru ani (2010 – 2014) pentru 10 (zece firme partenere), toate fara explicatie. Sub acest aspect, Raportul este INCOMPLET.
La Obiectivul 2 se consemneaza concluzii dubitative (vezi pagina 54 din Raport), iar Obiectivul 3 incepe direct cu concluzia ca „exista suspiciunea rezonabila…”! (Raportul final SPALATELU).
Partea finala a aceluiasi Raport (consecinte fiscale) – paginile 56-58 si concluziile (paginile 58-60) contin evidente aspecte subiective, ca de exemplu criteriile interpretate intr-o maniera pur personala de specialist pentru a caracteriza unele firme ca fiind „fantoma”, in conditiile in care cele 14 societati comerciale mentionate in Raportca „furnizori” in perioada 2011-2014 pentru achizitiile ”Z” si ”X” erau inregistrati la Oficiul Registrului Comertului (de la care s-au solicitat si depus la dosar fisa „Informatii de baza”) si in baza de date a ANAF, in Registrul contribuabililor, iar la data achizitiilor nu erau dizolvate, lichidate sau radiate.
Si mai interesant este ca SPALATELU anexeaza doar file din Registrul de casa pe III 2013 (”Z”) si pe III si V 2013 (”X”), confuzia adancindu-se si demonstrand insuficienta probelor avute in vedere de specialist, precum si, pe cale de consecinta, arata limitele evidente ale constatarii, cat si caracterul pro causa.
Principiul arhicunoscut, „in dubio pro reo” (art. 4, alin. 2 C. pr. pen.), ar fi trebuit sa-i nasca probleme deontologice si procedurale procurorului de caz, dar cum si DEACONU GILUELA si ONEA LUCIAN, colegii lui NEGULESCU MIRCEA, aveau cel mai scazut nivel tot la capitolul moralitate profesionala, evident ca Rechizitoriul a plecat catre instanta bazandu-se pe astfel de constatari.
Prezenta critica este sintetica, sumara, in instanta de judecata inculpatul urmand a o dezvolta si a propune admiterea probei cu efectuarea unei expertize tehnice judiciare in domeniul financiar contabil si al activitatilor economico-financiare derulate de firmele incriminate in Rechizitoriu.
Cu privire la RAPORTUL DE CONSTATARE PRIVIND ACHIZITIILE PUBLICE REALIZATE DE POLITIA LOCALA PLOIESTI IN PERIOADA 2012-2014 al specialistului TULEA SILVIU VLADIMIR din cadrul DNA – Serviciul specialisti:
Baza legala: art. 172, alin. 7 C.P.P., art 181 indice 1 CPP, Ordonanta nr. 190/P/12.08.2015, completata cu Ordonanta cu acelasi nr. din 12.10.2015.
Desi primul text se refera la „domenii strict specializate”, din Raport nu rezulta ca specialistul DNA sa fie specializat pe achizitii publice. Textul mai precizeaza ca Raportul este o „opinie”, iar specialistului ii sunt ablicabile dispozitiile referitoare la martor (art. 114-123 CPP). De asemenea, Raportul nu cuprinde descrierea metodelor, programelor si echipamentelor utilizate in realizarea constatarilor si concluziilor, asa cum cere art. 1811, alin. 2 C. pr. pen., imprejurare care confera raportului un caracter mai putin stiintific decat unui unui raport de expertiza efectuat in baza art. 172, alin. 1- 6 C. pr. pen.
Obiectivul stabilit prin Ordonanta: „Analiza achizitiilor efectuate de Politia Locala Ploiesti, reprezentata de directorul general Toader Cristinel, in perioada 2012-2014, de la un nr. de 17 agenti economici”. Obiectivul este formulat generic, deci fara o nota distinctiva, contrar dispozitiilor art. 172, alin. 6, conform caruia trebuie sa se indice faptele, imprejurarile care trebuie clarificate si evaluate (vezi si art. 172, alin. 9 C. pr. pen.)
Se mentioneaza ca perioada cercetata este 2012-2014, desi inculpatul TC a preluat functia de director general in 10 august 2012, a fost trecut pe functie de director general adjunct in februarie 2015 si a fost suspendat din aceasta functie la 11 mai 2015.
Astfel, in mod gresit s-a retinut raspunderea directorului general pentru intregul an 2012, deoarece acesta a preluat functia la 10.08.2012 (lunile I-VII fiind total necunoscute managerului sub aspectul achizitiilor). Pe de alta parte, Planul de achizitii pe 2012, a fost aprobat in 2011, iar cel pe 2013, pana in august 2012, pe cale de consecinta si contractele fusesera deja incheiate (e. g. SC DES LOGISTICS SRL, cu toate cele patru contracte incheiate si executate sub vechea conducere a Politiei Locale Ploiesti). A se vedea si filele 23-24, total achizitii nelegale in 2012: 245.612 lei, fara TVA, de care este facut raspunzator tot fetisul lui Portocala!!.
Mai mult, toata activitatea legata de achizitii era realizata de o comisie, iar hotararile acesteia erau puse in aplicare de compartimentele Achizitii publice, Contabilitate, Administrativ, Juridic-Contracte-Proceduri etc., directorul general semnand, la final, contractele rezultate, avand la baza toate semnaturile specialistilor de mai sus.
Tot ca raspuns la obiectivul stabilit prin Ordonanta, „specialistul” DNA utilizeaza sintagma „urmare analizei documentelor aflate la dosar”, nerezultand de nicaieri care sunt acestea. „Marele specialist” conchide cu rapunderea inculpatului, director general, „ordonator tertiar de credite”, desi prin Ordonanta de extindere a urmaririi penale din 20.11.2015, procurorul de caz, autor al Rechizitoriului, a stabilit ca inculpatul avea calitatea de … utilizator de credite bugetare ca „ordonator secundar de credite”.
Din cap. III – „Prezentarea Politiei Locale Ploiesti”, se observa ca „specialistul” nu a studiat si nu cunoaste toate actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea politiei locale (facand referire doar la Legea nr. 155/2010). De aceea, nu cunoaste cui ii este subordonat serviciul public de interes local numit Politia Locala Ploiesti, lasand sa se inteleaga ca se subordoneaza Primarului, desi, in realitate, este in subordinea Consiliului Local Ploiesti (art. 1, alin. 1 din HCL nr. 347/28.09.2012) si doar directorul general isi indeplineste atributiile in mod nemijlocit sub autoritatea si controlul Primarului (art. 27 din HCL nr. 347/2012).
Este, deci, inacceptabil ca pe aceasta interpretare procausa si in acelasi timp pe o fractura logica, expertul si procurorul sa se bazeze in a-i aduce acuzatii unui functionar public cu functie de conducere de prejudiciere a Politiei Locale Ploiesti si sa se stabileasca cuantumul prejudiciului (a se vedea Raportul Tulea Vladimir Silviu, filele 4 si 187 si Rechizitoriul procuroarei DEACONU GILUELA, filele 21, 32 si 124 alin. final).
La filele 110-117, in Raportul specialistului DNA si in Rechizitoriu, la filele 76 -81, se constata, in contextul confuziei sus explicate, o eroare comuna: Politia Locala Ploiesti (PLP) ar avea statut de compartiment functional in cadrul aparatului de specialitate al Primarului !
Halal sa va fie, anchetatorii lui peste prajit, fiert si afumat!
PLP este o institutie publica de interes local, cu personalitate juridica, in sistemul administratiei publice locale, in subordinea Consiliului Local Ploiesti. Seful si un adjunct al PLP sunt numiti prin HCL, nu prin Dispozitie de Primar.
Personalul PLP beneficiaza de un statut legal special, iar infiintarea, organizarea / reprganizarea si functionarea PLP se face prin HCL, cu avizul obligatoriu al ANFP.
PLP nu face parte parte din aparatul propriu al autoritatii publice reperezentate de Primar, aparat care desfasoara activitati de secretariat, administrativ, gospodarire, intretinere, deservire, paza, protocol etc., ci are atributii si desfasoara activitati in scopul realizarii prerogativelor de putere publica exercitate de Consiliul Local.
Gestionarea activitatii operative a PLP se face de directorul general asistat de un adjunct, iar Organigrama (aprobata de Consiliul Local cu avizul ANFP) cuprinde 240 posturi, din care 176 functii specifice de politist local cu statut special, diferit de statutul personalului din aparatul propriu al Primarului sau compartimentele subordonate acestuia.
La cap. IV, filele 8-13, „Verificari anterioare efectuate in cauza”,asa zisul specialist DNA demonstreaza, inca o data, ca nu cunoaste semnatica unor notiuni si nici propriile atributii, atunci cand invoca acte de control/audit ale Camerei de Conturi Prahova care privesc anii 2010-2012, cand T.C. nici nu era director general, sau Auditul Primariei care vizeaza aceeasi perioada. Oricum, aceste acte nu s-au efectuat „in cauza”, respectiv in dosarul parchetului, fiind elementar de stiut semnificatia juridica a cuvantului cauza, ca temei juridic al unei actiuni sau, in sens larg, proces, litigiu, pricina. Mai mult, si la cap. VII – „Mentiuni”,specialistul recidiveaza si invoca unele constatari ale „organului de audit intern al Primariei Ploiesti”, despre care nu exista la acel moment nicio certitudine privind concluziile finale, din moment ce materialul este intitulat „PROIECT DE RAPORT DE AUDIT …”, ignorand, din nou, ca este vizata vechea conducere a Politiei Locale Ploiesti.
La cap. V „Prezentare agenti economici” specialistul a analizat raporturile contractuale ale Politiei Locale Ploiesti cu 17 agenti economici, dar procurorul a retinut in Rechizitoriu doar 15. Nu exista o explicatie pentru aceasta situatie. De adaugat, in alta ordine de idei, ca nu exista niciun text de lege explicit care sa prevada obligatia privind declararea sarcinilor fiscale sau a platilor catre bugetul de stat in cazul celor 17 (15) societati comerciale furnizoare de produse, lucrari sau servicii.
In cap. VI „Achizitii efectuate, Acte normative incidente in cauza” se includ, in mod nejustificat in sfera de raspundere a inculpatului vanat de ”Zdreanta”, raporturile contractuale de achizitii bunuri si servicii cu furnizorii: SC RINN SRL, SC ARENA AUTO SRL, SC DES LOGISTIC SRL, SC FLIMAD SRL si SC SERVICES AUTO SERUS, desi contractele au fost incheiate si executate anterior numirii inculpatului in functia de director general al institutiei, sau doar partial executate dupa 10.08.2012, pe baza procedurilor de achizitii derulate sub vechea conducere. De altfel, achizitiile realizate in 2013 provin din aceleasi contracte anterioare.
Rezulta ca numai pentru perioada 2012-2013, inc. este facut responsabil pentru suma totala 1.079.797,86 lei – 245.612 lei fara TVA (anul 2012) si 834.185, 86 lei.
La cap. VIII „Atribuirea contractelor”,„specialistul” – desi constata ca majoritatea contractelor de achizitii nu este semnata de directorul general, mentionand singur ca sunt semnate „pentru” – nici la finalul capitolului (filele 116-117) si nici la finalul Raportului (filele 192-193), nu identifica persoana / calitatea functionarului public care a semnat „pentru”, ci, cu rea credinta, neintemeiat, consemneaza cum i-a cerut pseudo-procurorul Negulescu: ca raspunderea revine directorului general T.C.
Asta inseamna sa nu dai doi bani pe Justitie!!.
Raportul mai concluzioneaza ca T.C. a obtinut pentru sine si pentru agentii economici „un folos necuvenit in suma de 571.162,34 lei”, cu trimitere la Anexa 24 unde este nominalizat cu suma de 1.300 lei (288 euro), ceea ce ofera, la o prima citire, impresia unei batai de joc la adresa infaptuirii actului de justitie.
La filele 53 -113 din Raport, sunt exemplificate 64 de acte de achizitii si proceduri nesemnate de T.C.
Oricum, potrivit unei recente Decizii a CCR, rapoartele de constatare ale specialistilor ANAF nu mai sunt recunoscute a fi probe, deoarece aceste stranii personaje sunt incompatibile si lucreaza la acelasi prost stapan: Statul Roman!! (Cristina T).
În anul 2026, tinerii din județul Iași, cu vârste între 15 și 19 ani, sunt invitați să contribuie activ la conturarea unei viziuni despre cum va arăta piața muncii în anul 2035.
Evenimentul principal va avea loc în perioada 27–28 martie 2026 și va reuni zeci de tineri din județul Iași interesați de viitorul lor profesional, de competențele care vor conta în următorii 10 ani și de schimbările necesare în educație pentru a răspunde realităților economice și tehnologice.
Un proiect construit de tineri, pentru viitorul lor
Manifestul 2035 nu este doar un eveniment, ci un proces de co-creare. Participanții vor lucra în echipe, vor analiza tendințe și vor formula o declarație a tinerilor din județul Iași despre viitorul muncii.
Documentul final va reflecta perspectiva lor asupra competențelor esențiale în 2035, asupra relației dintre școală și piața muncii și asupra rolului pe care instituțiile și companiile ar trebui să îl joace în sprijinirea noii generații.
20 de tineri vor ajunge la Bruxelles
Un element important al proiectului este oportunitatea oferită unui grup de 20 de participanți care, în perioada 26–30 iulie 2026, vor merge la Bruxelles pentru a prezenta concluziile și mesajele rezultate în cadrul Manifestului 2035.
Aceștia vor reprezenta vocea tinerilor din județul Iași într-un context european și vor contribui la dialogul despre transformările pieței muncii la nivelul Uniunii Europene.
De ce este relevant Manifestul 2035
Tinerii care astăzi au între 15 și 19 ani vor fi profesioniștii și antreprenorii anului 2035. Implicarea lor în discuțiile despre viitorul muncii este esențială pentru a construi un sistem educațional și profesional adaptat provocărilor următorului deceniu.
Manifestul 2035 oferă:
– un cadru structurat de dezbatere despre viitorul muncii
– oportunitatea de a contribui la o declarație oficială a tinerilor
– șansa de a reprezenta județul Iași la Bruxelles
– experiență practică de lucru în echipă și argumentare
Înscrieri deschise
Tinerii din județul Iași, cu vârste între 15 și 19 ani, se pot înscrie pe site-ul oficial al proiectului:
https://manifest.hessa-ngo.eu
Manifestul 2035 este o invitație directă către noua generație de a nu aștepta ca viitorul să fie decis pentru ea, ci de a participa activ la construirea lui.
Manifestul 2035 – Viitorul muncii prin ochii tinerilor este un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, Cod proiect: 2025-3-RO01-KA154-YOU-000373433, acesta creează un cadru de dialog și implicare pentru liceenii care doresc să își facă vocea auzită.
Eveniment
Peste 1400 de spectatori entuziaști la premiera de gală a comediei ÎN PIELEA MEA, cu: George Tănase, Ioana State, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Ioana Ginghină, Daria Jane, Mihai Găinușă
Premiera de gală a comediei „În pielea mea” de la Cinema City AFI Cotroceni București a fost primită pe 9 februarie de peste 1400 de spectatori cu aplauze, râsete și bucurie.
Numeroase vedete și influenceri au fost alături de actorii George Tănase, Ioana State, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Ioana Ginghină, Mihai Găinușă, Daria Jane, Cătălin Coșarcă și Toto Dumitrescu.
„Este o comedie care nu urmărește tiparele ultimelor comedii lansate în ultimul timp la noi. Filmul are o narațiune jucăușă cu personaje construite în jurul unei tematici aprins dezbătută în societatea de astăzi. Filmul nu conține înjurături și este bazat pe situații inspirate din viața reală.”, spune regizorul Paul Decu.
Echipa filmului „În pielea mea”, scris și regizat de Paul Decu, propune spectatorilor o abordare amuzantă a unei situații des întâlnite în micile certuri dintr-un cuplu: pentru cine e mai greu/ mai ușor. În urma unei provocări pe care patru cupluri de prieteni o duc la bun sfârșit, după multe peripeții, într-un weekend, personajele ajung să câștige o altă viziune despre relațiile lor, lăsând deoparte presupunerile, orgoliile și preconcepțiile, pentru a încerca să comunice mai bine între ei.
Cu râs pe săturate, surprize și personaje pline de viață, comedia independentă „În pielea mea” intră în cinematografele din toată țara din 10 februarie.
Spectatorilor li s-a pregătit o surpriză pentru data de 12 februarie: o seară specială „Date Night” organizată în mai multe cinematografe din rețeaua Cinema City unde toți cei care cumpără un bilet la comedia „În pielea mea” vor primi un premiu garantat din partea Avon.
Până pe 23 februarie, toți spectatorii din țară care și-au cumpărat bilet la filmul „În pielea mea” se pot înscrie în cursa pentru un iPhone 17 Pro Max, încărcând dovada achiziției biletului la cinema în formularul dedicat concursului, premiul fiind oferit prin tragere la sorți pe 24 februarie.
După proiecțiile speciale din Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea, cu săli pline, multe aplauze, râsete și discuții îndelungate cu spectatorii curioși și încântați de poveste și de prestațiile actorilor, caravana „În pielea mea” continuă în mai multe orașe.
Pe 11 februarie va avea loc proiecția specială „În pielea mea” de la Cinema City din City Park Constanța, de la 18:30, unde regizorul Paul Decu și actrița Azaleea Necula, originari din Constanța și împrejurimi, vor prezenta filmul alături de colegii lor Ioana State, Alexandra Răduță și Gabriel Vatavu.
Cinema City Shopping City Galați invită spectatorii pe 12 februarie de la 18:30 la întâlnirea cu actrițele Ioana State și Azaleea Necula și regizorul Paul Decu.
Pe 13 februarie la ora 18:30, spectatorii din Iași sunt invitați la proiecția specială din Cinema City Iulius Mall, alături de regizorul Paul Decu și de actorii Gabriel Vatavu, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță.
De „Ziua Îndrăgostiților”, pe 14 februarie, în Cinema City Iulius Mall Suceava, de la 18:30, spectatorii sunt invitați la film alături de regizorul Paul Decu și de actorii Sergiu Costache, Vlad si Oana Gherman, Alexandra Răduță.
Cineplexx Băneasa Shopping City București găzduiește o proiecție specială în prezența întregii echipe pe 15 februarie, de la 17:30.
În Craiova, regizorul Paul Decu și actorii Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman vor ajunge la cinematograful Inspire VIP Electroputere Mall pe 16 februarie de la ora 18:00.
Actorii Vlad Gherman, Oana Gherman și Ioana Ginghină vin la întâlnirea cu publicul din Cinema City Vivo! Pitești pe 17 februarie, de la 18:30 și vor participa la o discuție după proiecție, alături de regizorul Paul Decu.
Caravana „În pielea mea” ajunge la Cinema City Shopping City Ploiești, pe 18 februarie, de la 18:30, la proiecția specială introdusă de regizorul Paul Decu, alături de actorii Ioana State, Vlad și Oana Gherman, Azaleea Necula și Gabriel Vatavu.
O comedie actuală și spumoasă, filmul „În pielea mea” este distribuit de T.R.I.B.E. Films.
TRAILER: https://bit.ly/InPieleaMea
Site oficial: inpieleamea.ro
Mai multe detalii, imagini de la filmări, fragmente din film, declarații din partea actorilor și informații despre concursuri sunt disponibile pe paginile social media ale filmului de Facebook, Instagram, TikTok.
Adrian Pădurețu semnează imaginea filmului. De sunet s-a ocupat Bogdan Ivanovici, de scenografie Anca Miron, iar de costume Francisca Vass.
„În Pielea Mea” este un film produs de: CB MOTION PICTURES.
Producător asociat: MAGNETIC MEDIA PRODUCTIONS
Producător: Claudiu Boboc
Producător executiv: Adela Mara
Manager producție: Iulia Cezara Roșu
Casting: ELEPHANT MEDIA
Realizat cu sprijinul:
Co-finanțatori: C&C HOUSE RESIDENCE, S&I BEST CORPORATION WEB DESIGN, CLIMA FREON
Sponsori: CLINICA RMN TINERETULUI; CLINICA IMAMED; OMV PETROM; MIKO BEAUTY PALACE; ȘERBAN & ASOCIAȚII; ESTEEM BODY SCULPT & SPA; PIZZERIA VOLARE; MERLIN’S; DOWNTOWN FITNESS MATEI BASARAB; THE COFFEE HOUSE; CLAUMAR PESCAR; UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI
Parteneri: AUTO ITALIA IMPEX SRL; KGM BUCUREȘTI – SMT PALLADY; RAZELM LUXURY RESORT – JURILOVCA; SCEMTOVICI & BENOWITZ GALLERY; CREATIVE AVOCADOS; ALCHEMICO.
Partener social: Asociația „România Zâmbește”.
Distribuitor: T.R.I.B.E. Films.
www.facebook.com/TribeFilms.ro – www.instagram.com/tribefilms.ro/
Partener media principal: VIRGIN RADIO ROMANIA
Parteneri media: CineFan, News.ro, Zile și Nopți, Cinemap, Revista FILM, Playtech, Happ.ro, Cinefilia, Daily Magazine, Filme-carti, MovieNews, The Movienator, Munteanu.
Un pavilion bine ales nu se simte ca un cort pus peste o masă, ci ca o cameră temporară în aer liber. Diferența dintre cele două se vede imediat în gesturi: cât de natural te ridici de pe scaun, dacă poți trece pe lângă cineva fără să îl obligi să se tragă, dacă farfuria se așază fără să atingi cotul vecinului și, poate cel mai important, dacă oamenii stau relaxați sau cu umerii strânși, ca într-un compartiment de tren.
Când pui o masă pentru opt persoane sub pavilion, nu cumperi doar un acoperiș, ci un anumit grad de confort, de circulație și de libertate.
Întrebarea despre spațiul minim pare simplă, dar răspunsul are două fețe. Una este strict geometrică: câți metri pătrați încape să „închidă” o masă cu opt scaune. Cealaltă ține de felul în care oamenii folosesc spațiul: cât loc au să se ridice, unde se pune o tavă, dacă intrarea rămâne liberă, dacă mai rămâne un colț pentru un cooler, o veioză sau pentru cineva care se retrage un minut de la masă.
Un spațiu minim adevărat nu este cel în care încape, la limită, mobilierul, ci cel în care se poate trăi o masă întreagă fără ca spațiul să te certe la fiecare mișcare.
De ce spațiul „minim” nu e o cifră fixă
Când vorbim despre opt persoane, există cel puțin trei variabile care mută serios ecuația. Prima este forma mesei: dreptunghiul consumă altfel spațiul decât o masă rotundă. A doua este tipul de scaune: un scaun lat, cu brațe, cere altă respirație decât un scaun subțire, de terasă. A treia variabilă este intenția.
O masă pentru o cină liniștită are nevoie de altă margine de siguranță decât o masă pentru o petrecere în care oamenii se ridică des, se salută, aduc farfurii, se apleacă după tacâmuri, trec cu tăvi.
În practică, „minimul” se calculează pornind de la două zone diferite. Prima zonă este zona de ședere, adică masa plus spațiul necesar scaunelor. A doua zonă este zona de circulație, adică spațiul în care te poți strecura în spatele cuiva care stă jos sau în care poți deschide o intrare fără să lovești marginea mesei.
Un reper simplu pentru confort
Pentru o ședere normală, un adult are nevoie de aproximativ 55–60 cm de lățime la masă. Asta înseamnă că o masă pentru opt persoane, dacă este dreptunghiulară, va ajunge frecvent în zona de 180–220 cm lungime, cu 85–100 cm lățime. Dacă este rotundă, diametrul tipic pentru opt persoane se duce în zona de 150–180 cm, în funcție de cât de lejer vrei să fie.
Scaunul, la rândul lui, are o adâncime de aproximativ 45–50 cm. Când cineva stă, scaunul nu rămâne lipit de masă, iar când se ridică, scaunul se trage înapoi. Aici se pierde, de obicei, spațiul care îi prinde pe oameni în pavilion: scaunele au nevoie de loc să se miște, iar pavilionul are nevoie de margine ca să nu te trezești cu pânza la spate sau cu un picior de structură exact în zona în care ar trebui să treacă un om.
Pentru un minim realist, merită să gândești așa: la dimensiunea mesei adaugi, pe fiecare latură pe care stau oameni, un spațiu de aproximativ 75–90 cm. În zona aceasta intră scaunul, mișcarea de a te așeza și un culoar îngust care permite trecerea atunci când e nevoie. Dacă vrei un confort bun, adaugi mai degrabă 100–110 cm pe laturi.
Calculul minim pentru o masă dreptunghiulară de 8 persoane
O configurație clasică pentru opt persoane este cu trei persoane pe fiecare latură lungă și câte una la capete. În această variantă, masa are adesea 200 cm lungime și 90 cm lățime, valori foarte comune în mobilierul de grădină. Dacă luăm această dimensiune ca reper, spațiul de ședere se calculează adăugând marginile de utilizare.
Pe laturile lungi, unde stau câte trei persoane, scaunele trebuie să aibă loc să fie trase și să rămână o minimă „fâșie” de trecere. Dacă adaugi aproximativ 85 cm pe fiecare parte, lățimea totală ocupată de masă cu zona de utilizare ajunge la 90 cm plus 85 cm plus 85 cm, adică aproximativ 260 cm.
Pe lungime, unde ai capete și laturi, tot trebuie să lași loc pentru scaun și un minim de acces. Dacă adaugi câte 85 cm la capete, lungimea totală devine aproximativ 200 cm plus 85 cm plus 85 cm, adică 370 cm.
Asta înseamnă că o amprentă de aproximativ 2,6 m pe 3,7 m poate fi considerată un minim funcțional pentru o masă de 8 persoane, în sensul că oamenii se pot așeza și se pot ridica fără să fie mereu la limită. În metri pătrați, vorbim de circa 9,6 m².
În realitate, pavilionul nu este o „cutie” perfectă, iar picioarele structurii, în special la modelele cu cadru, intră în colțuri și pot reduce unghiurile utile. De aceea, o amprentă calculată la milimetru devine frustrantă. Un pavilion cu dimensiuni standard apropiate de această amprentă este, de obicei, unul de 3 x 4,5 m. În el, masa dreptunghiulară de 200 x 90 încape cu un culoar acceptabil și cu posibilitatea de a orienta masa astfel încât intrarea să rămână logică.
De ce 3 x 3 m este, de regulă, prea strâmt pentru opt
Un pavilion de 3 x 3 m are o suprafață de 9 m². Pe hârtie pare aproape de cei 9,6 m² calculați mai sus. În practică, diferența dintre 3,0 m și 3,7 m pe direcția lungă este exact diferența dintre o masă care se folosește firesc și o masă în care oamenii se lovesc de margini.
Dacă pui o masă de 200 cm într-un spațiu de 300 cm, îți rămân 100 cm pentru ambele capete, adică 50 cm pe fiecare parte. În 50 cm nu intră un scaun normal tras înapoi. Intră, cel mult, un scaun împins aproape complet sub masă, iar persoana de la capăt va trebui să iasă „în diagonală”, cu scaunul ridicat sau cu masa împinsă.
Pe lățime, o masă de 90 cm într-un spațiu de 300 cm îți lasă 210 cm, adică 105 cm pe fiecare parte. Pare acceptabil, dar aici apare problema picioarelor pavilionului și a faptului că 3 x 3 m este adesea folosit cu intrări pe două laturi. Când deschizi un perete lateral sau ridici o ușă, fix în acel spațiu ar trebui să circule oamenii.
Se poate folosi 3 x 3 m pentru opt persoane, dar numai cu compromisuri clare. Masa trebuie să fie mai scurtă, în jur de 160–180 cm, scaunele trebuie să fie înguste, iar capetele mesei fie se evită, fie se rezolvă cu bănci, care împing zona de mișcare mai mult spre interior. Funcționează, dar nu este varianta pe care o alegi dacă vrei o masă care să dureze ore fără să simți că spațiul te împinge înapoi.
Calculul minim pentru o masă rotundă de 8 persoane
Masa rotundă are un avantaj social: oamenii se văd mai bine, conversația curge altfel, iar nimeni nu stă la „capăt” ca într-o masă de protocol. Din punct de vedere al spațiului, însă, un disc are nevoie de o „coroană” egală de jur împrejur. Dacă masa are 160 cm diametru, iar tu adaugi o margine de utilizare de 85–90 cm, ajungi la un diametru total de aproximativ 160 cm plus 180 cm, adică 340 cm.
Asta înseamnă că un pavilion pătrat de 3 x 3 m este, matematic, sub necesar, iar unul de 3,5 x 3,5 m ar fi mai aproape de un minim funcțional. În dimensiunile standard, un pavilion de 3 x 4,5 m permite o masă rotundă de 150–160 cm plasată astfel încât să rămână un culoar mai generos pe o parte, lucru foarte util pentru servire.
Aici mai apare o subtilitate: masa rotundă îți cere scaune distribuite uniform. Dacă pavilionul are picioare în colțuri, scaunele din diagonale ajung mai aproape de structură, iar oamenii simt, în spate, acea senzație că stau „lipiți” de marginea pavilionului. De aceea, pentru o masă rotundă de opt persoane, o amprentă de 3 x 4,5 m este, din nou, o alegere mai sigură decât 3 x 3 m.
Spațiul minim recomandat în funcție de scenariu
Dincolo de calcule, merită să alegi un răspuns care poate fi aplicat rapid în viața reală. Dacă obiectivul este să ai o masă de opt persoane cu scaune normale, care să permită intrare, ieșire și un minim de trecere, dimensiunea minimă utilă se învârte în jurul unei amprente de aproximativ 3 x 4,5 m. Aceasta nu este o cifră arbitrară, ci un fel de prag sub care apar fricțiuni repetate, iar peste care lucrurile devin firești.
Dacă vrei să păstrezi în pavilion și un spațiu pentru servire, un colț de depozitare temporară sau o mică zonă de relaxare, atunci dimensiunea se duce natural spre 3 x 6 m. Nu pentru că masa ar crește, ci pentru că evenimentul crește. O masă pentru opt oameni rareori înseamnă doar opt scaune și o masă. Înseamnă sticle, platouri, o persoană care se ridică des, un copil care se strecoară, o tavă care vine din bucătărie, o umbrelă de lumină seara. Spațiul suplimentar nu e lux, e fluiditate.
Când devine relevant un pavilion pliabil
Când spațiul este limitat sau când vrei flexibilitate, apare tentația de a alege un pavilion pliabil. Avantajul este clar: montaj rapid, transport ușor, posibilitatea de a-l muta în curte după soare și vânt.
Din perspectiva spațiului minim, însă, trebuie privit cu atenție un detaliu: pereții și cadrul unui pavilion pliabil au adesea puncte de întărire, îmbinări și picioare care intră în zona utilă. Asta nu înseamnă că este mai prost, ci că, la dimensiuni mici, fiecare centimetru contează.
Pentru o masă de opt persoane, un pavilion pliabil de 3 x 3 m rămâne, în majoritatea cazurilor, o soluție de compromis, bună pentru mese scurte, pentru o pauză de prânz sau pentru situații în care circulația în jurul mesei nu este esențială. Dacă vrei să stea opt persoane două, trei ore fără stres, un pliabil de 3 x 4,5 m sau de 3 x 6 m se potrivește mult mai bine cu realitatea corpului uman și a mișcărilor de la masă.
Detaliile care schimbă, pe tăcute, spațiul necesar
Nu doar dimensiunile de pe etichetă contează. Sunt câteva situații în care un pavilion aparent suficient devine insuficient.
Intrarea și axa de circulație
Oamenii intră, ies, trec cu farfurii. Dacă intrarea este pe latura scurtă a pavilionului și masa este așezată pe lungime, capătul mesei poate bloca intrarea sau o poate face incomodă. În mod practic, merită să ai o „axă” de circulație, o zonă care rămâne liberă. Într-un pavilion de 3 x 4,5 m, această axă se poate obține ușor prin plasarea mesei ușor decalat, astfel încât să ai pe o parte un culoar mai lat.
Într-un pavilion de 3 x 3 m, orice decalăre înseamnă că pe cealaltă parte nu mai rămâne loc nici pentru scaune, nici pentru mișcare. De aceea, 3 x 3 m forțează simetria, iar simetria, de multe ori, strică circulația.
Tipul de scaune
Scaunele cu brațe sunt comode, dar cer lățime. Un scaun de 60–65 cm lățime „mănâncă” spațiu la masă și la mișcare. Dacă pui opt astfel de scaune, masa trebuie să fie mai lungă sau oamenii se vor înghesui. În plus, când scaunul se trage înapoi, brațele se lovesc mai ușor de picioarele pavilionului sau de pereții laterali.
Scaunele înguste, de 45–50 cm, îți permit să reduci lățimea efectivă a zonei de ședere. Dacă urmărești un minim strict, scaunul este, uneori, mai important decât masa.
Băncile și soluțiile mixte
Băncile reduc un tip de spațiu și cresc altul. Reduc spațiul pentru tragerea individuală a scaunului, fiindcă banca se mișcă mai rar și, în general, se împinge sub masă. În schimb, banca cere loc pe lungime, iar oamenii se ridică mai greu din mijloc, dacă banca este plină. Pentru opt persoane, băncile pe laturile lungi și scaune la capete pot face posibil un pavilion mai mic, dar schimbă dinamica mesei. Este o alegere bună pentru familii, mai puțin bună pentru o masă formală.
Un exemplu concret de dimensionare, fără teorie inutilă
Să presupunem că ai o masă dreptunghiulară de 200 x 90 cm și scaune standard de terasă. Vrei ca oamenii să poată sta, iar cineva să poată trece măcar pe o parte cu o tavă. Alegi să lași, în jurul mesei, o margine de utilizare de aproximativ 90 cm pe laturi și 85 cm la capete. Spațiul ocupat devine, aproximativ, 370 x 270 cm.
Dacă pavilionul este de 3 x 4,5 m, ai 450 cm pe lungime. După ce pui cei 370 cm, îți rămân 80 cm. Poți distribui această diferență ca să creezi intrarea și un mic spațiu liber la celălalt capăt. Pe lățime, ai 300 cm.
După ce pui cei 270 cm, îți rămân 30 cm. Asta pare puțin, dar aici se vede de ce calculele trebuie citite cu realism. Cele 270 cm sunt o medie. Într-o seară obișnuită, scaunele nu sunt toate trase la maximum simultan. În plus, poți crea un culoar mai lat pe o parte și mai strâns pe cealaltă, iar oamenii vor folosi instinctiv partea mai lată.
Într-un pavilion de 3 x 3 m, aceeași masă îți lasă pe lungime doar 30 cm diferență, ceea ce înseamnă că, practic, capetele vor fi în tensiune permanentă. O masă se poate pune, dar evenimentul nu se așază.
Spațiul minim pe care îl simți ca minim, nu ca pedeapsă
Dacă ar fi să răspund cu o singură propoziție, fără să te oblig la calcule, aș spune așa: pentru o masă de 8 persoane, cu scaune normale și cu un minim de circulație, ai nevoie de un pavilion de cel puțin 3 x 4,5 m, adică de aproximativ 13,5 m², ca să poți folosi masa firesc. Sub acest prag, intri în zona în care fiecare detaliu trebuie micșorat, iar confortul devine un joc de compromisuri.
Apoi, dincolo de minim, apar situațiile în care spațiul suplimentar schimbă atmosfera. La 3 x 6 m, masa de opt devine doar o parte a scenei. Rămâne loc pentru servire, pentru o persoană care se plimbă, pentru o mică zonă de depozitare, pentru un colț de lumină. Oameni care, altfel, s-ar ridica și ar pleca după o oră, rămân, pentru că spațiul nu îi obosește.
Observații practice despre amplasare, care influențează spațiul util
Un pavilion montat pe iarbă moale se simte mai mic decât același pavilion montat pe o terasă dreaptă, fiindcă scaunele „intră” în sol, se mișcă greu și oamenii își adaptează poziția. În plus, dacă pavilionul este prins cu corzi sau greutăți, aceste ancoraje pot ocupa exact zonele pe unde vrei să treci. La dimensiuni minime, ancorarea devine, paradoxal, o problemă de spațiu, nu doar de siguranță.
De asemenea, trebuie luată în calcul și înălțimea laterală. Unele pavilioane au pereți care coboară în pantă sau au elemente textile care reduc, aproape psihologic, spațiul. O masă poate să încapă, dar dacă pânza atinge spatele cuiva, senzația de înghesuială apare imediat. Un pavilion cu pereți verticali sau cu margini ridicate păstrează zona de ședere mai liberă.
Un răspuns clar, adaptat realității
Când pui în balanță toate aceste elemente, spațiul minim util pentru un pavilion cu masă de 8 persoane se așază în jurul dimensiunii 3 x 4,5 m, cu mici variații în funcție de forma mesei și de tipul scaunelor. Dacă masa este rotundă și are diametru mare, ai nevoie de mai mult pe lățime. Dacă masa este dreptunghiulară și scaunele sunt înguste, poți coborî ușor, dar vei simți imediat limita.
Masa de opt oameni este o mică comunitate, chiar și pentru o seară. Spațiul în care o așezi decide dacă se simte ca o întâlnire caldă sau ca o negociere de coate. Un pavilion ales cu un minim realist nu îți promite perfecțiune, dar îți dă un lucru foarte prețios: gesturi care curg fără să fie corectate de fiecare dată de lipsa de loc.
-
Uncategorizedacum 4 zileXiaomi Fan Festival 2026: viață inteligentă fără efort și produse reduse cu până la 50%
-
Afaceriacum 3 zileThe List Estates anunță lansarea proiectului rezidențial Șerban Vodă 90, dezvoltat de Memaar Capital, în zona centrală a Bucureștiului
-
Afaceriacum 6 zileSe lansează IubimTimisoara.ro – platformă online dedicată promovării orașului, afacerilor și comunității locale din Timișoara
-
acum 2 zileLansare oficială la București: Albumul „Pe Argeș în sus” promovează patrimoniul cultural și identitatea națională
-
Afaceriacum 10 oreTransportul molozului – soluție necesară pentru desfășurarea eficientă a lucrărilor de construcții
-
Afaceriacum 10 oreÎnchirierea containerelor pentru deșeuri – soluție eficientă pentru organizarea lucrărilor
-
Afaceriacum 10 oreColectarea deșeurilor din carton – element esențial în organizarea activităților comerciale
-
Afaceriacum 10 oreLion Rent și serviciile de mașini de închiriat – soluții moderne pentru mobilitate eficientă