Credite mai mici și mai puține. De când se va întâmpla și cine va avea cel mai mult de suferit | IasiAZI.ro

M ai puţini români se vor califica pentru un împrumut bancar, iar cei care vor trece de testele băncilor vor putea lua sume mai mici decât în prezent.  

Banca Naţională a României, inclusiv prin vocea guvernatorului Mugur Isărescu, a transmis clar că, având în vedere creşterile din ultimii ani, creditele acordate persoanelor fizice încep să devină periculoase pentru bănci. 

Concret, banca centrală va modifica unul dintre regulamentele  privind creditarea persoanelor fizice în aşa fel încât ponderea ratei în veniturile celui care solicită un credit să nu mai poată depăşi un anumit nivel, acelaşi pentru toate băncile şi mai mic decât cel utilizat astăzi. 

În prezent, băncile au libertatea de a îşi fixa singure gradul maxim de îndatorare, adică raportul dintre veniturile clientului şi rată, cel mai important indicator în procedura de acordare a unui credit. 

Conform informaţiilor furnizate de bănci şi de calculatoarele de specialitate, în prezent rata la creditele de consum poate ajunge şi până la 70% din veniturile solicitantului, în cazul anumitor bănci. Mai mult, la Instituţiile Financiare Nebancare (IFN), adică firmele care acordă credite fără să fie bănci, acest grad de îndatorare merge şi până la peste 80%.

Scenariul dur: o treime dintre români îşi iau adio de la creditele de consum

În cea mai dură variantă, pusă pe hârtie în discuţiile din interiorul BNR şi consultată şi de Capital, gradul de îndatorare pentru creditele de consum va fi fixat la doar 25% din venitul disponibil pentru creditele cu dobândă variabilă şi la 30% pentru cele cu dobândă fixă.  

Aceasta ar însemna că circa o treime dintre românii care vor vrea un credit nu îl vor mai putea obţine, conform calculelor Capital bazate pe datele Băncii Naţionale a României.  Comitetul Naţional de Supraveghere Macroprudenţială arată că  mai bine de o treime dintre românii care au luat credite în 2017 aveau 

un grad de îndatorare care depăşea 55%. 

În medie, gradul de îndatorare la împrumuturi ipotecare noi era de 36% şi de 26% pentru creditele de consum. Aceasta înseamnă că, în medie, rata lunară reprezintă 26% din veniturile românilor care au luat credite de consum. 

În această situaţie, o limită de 25% pentru creditele cu dobândă variabilă(care reprezintă peste jumătate din totalul împrumuturilor de consum)  exclude din calcule circa o treime dintre potenţialii clienţi. Totuşi, aşa cum spun sursele Capital, la cererea bancherilor şi a reprezentanţilor IFN, Banca Naţională a declanşat un proces de consultare din care fac parte reprezentanţi ai bancherilor şi specialişti din BNR. 

Principalul subiect de discuţie este chiar nivelul la care va fi fixat gradul de îndatorare maxim . 

Bancherii ar fi venit cu propuneri apropiate de 50%, susţinuţi şi de reprezentanţii IFN, dar şi de o parte dintre membrii Consiliului BNR.  

De altfel, în urmă cu aproximativ un an, când au început discuţiile privind o eventuală limitare a accesului la credite, varianta cu plafonul fixat la aproximativ 50% a fost vehiculată inclusiv de către oficiali BNR.  

„Am avertizat din timp că creşterea prea rapidă, mai ales a creditului de consum, poate genera necazuri. Acesta a fost şi motivul pentru care noi, ca Direcţie de supraveghere, am cerut Direcţiei de stabilitate financiară să analizeze posibilitatea introducerii unui nou indicator de care va trebui să ţină cont băncile: debt to income. După calculele făcute de Direcţia stabilitate, acesta fiind motivul pentru care la unele bănci am luat normele de creditare şi am sfătuit să reducă puternic indicatorul, a rezultat un debt to income acceptabil cam de 53%, deci dacă în final Consiliul de Administraţie… Problema se discută de multă vreme, de 9 luni… dacă CA va accepta, băncile vor fi obligate să ia măsuri. S-a discutat şi în ultima şedinţă a Consiliului de Stabilitate Financiară. S-au cerut nişte calcule suplimentare şi este posibil să luăm o decizie“, spunea, în primăvară, Nicolae Cinteză, directorul direcţiei suprevghere din BNR. 

Pe de altă parte, chiar şi o limitare la doar 50% a gradului de îndatorarec ar avea un impact semnificativ în condiţiile în care şi dobânzile sunt aşteptate să crească(şi să tragă ratele după ele), iar salariile se vor menţine cel mult aceleaşi, după cum estimează analiştii.