HUAWEI FreeBuds 4i a înregistrat vânzări peste așteptări în prima săptămână de precomandă – Ziarul Incisiv de Prahova

Ziarul Libertatea din 12 aprilie 1991, pag. 1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

„Vroiam ca începutul să fie pur”

— Domnule GHEORGHE DUMITRAŞCU de ce aţi avansat propunerea privind obligativitatea declarării averii de către parlamentari?
— Motivele pentru care am avansat această propunere ţin de credibilitatea noastră. Socot că este o problemă de onestitate individuală şi colectivă. O problemă de igienă morală. Vroiam ca începutul să fie pur. Era un prim examen, cel dinţii. În faţa noastră şi în faţa alegătorilor. Nu l-am trecut.

— Cum explicaţi indiferenta cu care a fost ea primită?
— Nu indiferentă pur şi simplu! O „indiferenţă” interesată. Unii erau interesaţi să pară indiferenţi.

— Să înţeleg că aţi aflat despre cazuri de corupţie din cadrul propriei formaţiuni, partidul majoritar?
— Am citit ceva in presă. Nu exclud deloc. E în firea omului – intr-o oarecare fire — să vrea mai mult. Depinde ce. Unii vor să ştie cit mai mult, să afle, învaţă, muncesc. Alţii vor să aibă cit mai mult, prin orice mijloace. Nici unii dintre „ai noştri” nu s-au putut sustrage. Probabil.

— Propunerea dv. vizează doar parlamentarii?
— În primele propuneri m-am referit doar la ei. Apoi am considerat că „examenul” trebuie extins la toţi demnitarii. De la primar in sus!

— Sinteţi conştient de limitele acestei declaraţii?
— Sigur! Era doar o     pavăză morală, declaraţia era „pe cuvînt de onoare”. Un control făcut de organe de stat anume, ar fi fost excepţia. Repet, o firavă pavăză morală, ca o petală de floare, de pildă.

Ne-am adresat, in continuare altor citorva membri ai legislativului. Iată întrebările.

1. Sinteţi de acord cu obligativitatea declarării averii    de către parlamentari?
2. Cum justificaţi că o astfel de propunere a fost, practic, ignorată?
3. Cunoaşteţi cum era rezolvată această chestiune in România interbelică sau prevederile în materie existente in alte state?
4. Ce credeţi că se cere întreprins în continuare?

Şi iată răspunsurile.

SABIN IVAN – senator PNL

1. Sint de acord cu propunerea, cu condiţia ca respectiva declaraţie să fie inclusă intr-un curriculum vitae amănunţit existind astfel posibilitatea justificării unor bunuri. Declaraţii asemănătoare — care să fie date publicităţii ar trebui să fie obligatorii si pentru preşedintele ţării, ministri, prefecţi şi primari. Aş completa chiar cu un paragraf: persoanele amintite să nu aibă voie să participe ca membri in consiliile de administraţie, societăţi comerciale etc.

2. Senatul avea atunci de rezolvat probleme mult mai importante şi urgente, propunerea respectivă fiind considerată minoră.

3. În Romînia interbelică, Mihai Popovici, ministrul de justiţie in guvernul Maniu a iniţiat un proiect de lege pentru controlul averilor, indiferent de poziţia şi funcţia cetăţeanului.  Nu ştiu dacă proiectul a devenit lege. Practica declarării averilor înalţilor demnitari este foarte veche în S.U.A., unde orice fals este drastic pedepsit de lege (un exemplu: in timpul lui Nixon, vicepreşedintele Spiro Agnew a fost destituit şi apoi condamnat pentru evaziune fiscală printre altele şi pentru declaraţii false cu privire la averea sa). Francois Miterrand a cerut, în mod oficial, inainte de a fi instalat la preşedinţie să i se evalueze întreagă avere. În Germania este în vigoare o lege în baza căreia orice persoană, indiferent de funcţie, poate fi chemată în faţa Procurorului general pentru a-şi justifica averea.

4. Consider că propunerea poate fi înaintată Senatului intr-un viitor apropiat in formula pe care am amintit-o: declaraţia averii inclusă intr-un curriculum vitae.

Neli LUCHIAN

K.O.

Redactorii de la emisiunea maghiară a televiziunii române nu ştiu bine limba lui Petofi. Aceasta este concluzia pe care o tragi văzind că subtitrarea in româneşte este incorectă şl incompletă. Oare de ce nu vor să-şi completeze ei lacunele?

GURA LUMII

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MINA IN FOC)

EX-REGELE MIHAI ÎN TURNEU

Conform revistei „Lumea liberă românească”, ce apare în S.U.A., aflăm că ex-regeLe Mihai, însoţit de familie, va vizita comunităţile româneşti din Chicago şi New York.
La Chicago se va afla începind de astăzi, 12 aprilie, şi va asista Ia un spectacol prezentat de ansamblul folcloric de copii „Dor”, condus de interpretul de muzică populară Benone Sinul escu. Va lua parte şi la un dineu, la The Drake Hotel. Va fi prezent, de asemenea, la slujbele religioase oficiate la biserica ortodoxă „Sf. Maria”, dar şi la bisericile baptistă şi penticostală din oraş. Aşadar, activităţi culturale şi ecumenice, nu politică.
Din comitetul de organizare a vizitei lui Mihai de Hohenzollern la Chicago fac parte, intre alţii, Mike Martini; directorul emisiunii de radio „Mîndră Românie”, reverenzii Alexandru Popovici, Petru Lascău, Daniel Kiu, preotul George Gage, precum şi persoane cunoscute ca avînd oarecari legături cu F.B.I. din emigraţia maghiară, însă.
Turneul ex-regal va atinge şi New York-ul (in perioada 26—28 aprilie), unde se va organiza şi un banchet de gală, la hotel Waldorf Astoria (şi Ceauşescu tot aici trăgea). De întregul program se ocupă „American Romanian Relief Foundation”. Pentru a participa la festin, la bucuria întilnirii cu dl. Mihai, cei interesaţi au trebuit să achite din timp sume de 150 de dolari.
Încă nu se ştie dacă fostul monarh va fi primit in audientă particulară de reprezentanţi ai Departamentului de Stat sau de la C.I.A.

AMBIDEXTRU

Ziarul Libertatea din 12 aprilie 1991, pag. a 2-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Preşedintele Ion Iliescu: 1991 – ANUL GREUTĂŢILOR ECONOMICE ŞI SOCIALE

Într-o convorbire difuzata ieri seară pe postul naţional de televiziune, preşedintele Ion Iliescu a apreciat recenta sa vizită la Moscova, convorbirile cu preşedintele Mihail Gorbaciov şi Boris Elţân, şi, mai ales, semnarea Tratatului de bunăvecinătate şi amiciţie dintre România şi URSS, ca un moment politic cu semnificaţii majore

• Din lectura textului Tratatului, se poate vedea că, prin conţinutul său, acesta reprezintă un document realmente nou, care este eliberat de tot ceea ce a dominat tratatele anterioare, de încărcătura ideologică şi militară a vechilor tratate
• De altfel — a adăugat dl. Iliescu — trebuie spus că România lucrează la tratate similare cu un număr mare de ţări, cu toate ţările vecine, cu alte ţări europene şi ne aflăm în fază de negocieri cu foarte multe state
• Nu numai că nu ipotecăm, în nici un fel, viitorul, dar acest tratat vine şi punctează nişte elemente fundamentale, principial noi, care deschid noi posibilităţi pentru dezvoltarea relaţiilor cu conaţionalii de pe teritoriul Uniunii Sovietice
• România a luat un curs ireversibil, atât pe planul consolidării dezvoltării democratice în viaţa politică a ţării, a făuriri statului de drept, cât şi pe linia reformei economice, a tranziţiei spre economia de piaţă
• Anul 1991, spre deosebire de 1990, când pe prim plan au fost confruntările în viata politică, va fi dominat de greutăţile pe planul vieţii economice şi sociale. Şi aceasta nu numai datorita moştenirii unei economii supercentralizate, care se află într-o profundă criză, cu multiple blocaje, dar tranziţia însăşi este generatoare de noi blocaje
• “Am considerat greşită intervenţia domnului Bârldeanu în Senat cu ridicarea unor probleme care privesc formaţiunea Frontului Salvării Naţionale. Reacţia sa a fost motivată de tonul agresiv adoptat de guvern în comunicatul din ianuarie la adresa celor doi preşedinţi de Camere şi, mai ales, de tonul adoptat în unele materiale elaborate de un colectiv din subordinea domnului Adrian Severin, materiale conţinând aprecieri jignitoare inacceptabile şi acuzaţii la adresa domnului Bârlădeanu, de care nu s-au disociat nici domnul Severin şi nici domnul prim-ministru. Nu doresc să mă amestec, prin statutul pe care îl am, în treburile interne ale Frontului Salvării Naţionale, însă consider nepotrivit spiritul de intoleranţă manifestat de membrii marcanţi ai partidului faţă de unii senatori şi deputaţi”
• „Cred că Frontul trebuie să impună mai multă decenţă, mai multă modestie, în comportamentul propriilor militanţi, al demnitarilor, al familiilor acestora. Şi mă refer la aceasta nu întâmplător, pentru că încep să-şi croiască din nou loc mentalităţi şi comportamente pe care le-am condamnat la fosta protipendadă şi n-am mai vrea ca să renască nişte moravuri ale trecutului în condiţiile noi, pentru că există cadrul favorizant. Lupta pentru putere şi pentru avere în momentele acestea de criză, de conjuncturi nefavorabile în viaţa eoonomico-socială îşi croieşte întotdeauna drum. Eu când m-am despărţit de Front, am spus că FSN trebuie să devină formaţiunea incoruptibilă”
• Somajul apare în România ca un fenomen inevitabil. Numărul şomerilor se va ridica în anul în curs la 400.000—500.000 de oameni
• În altă ordine de idei, preşedintele României a declarat că se impune să fie declanşată o ofensivă reală de către guvern şi parlament împotriva fenomenelor de corupţie. Vor trebui luate măsuri mai severe împotriva fenomenelor de contrabandă şi înstrăinare a unor produse deficitare de pe piaţa românească, măsuri care trebuie să meargă până la retragerea paşapoartelor celor care se ocupă cu asemenea activităţi. Dl. Iliescu a apreciat ca justificată solicitarea de a se înăspri legislaţia împotriva fenomenelor antisociale — furturi, speculă, corupţie sub diferite forme.

La Senat

Vom avea gardieni…

Senatul şi-a continuat ieri dimineaţă lucrările in plen. Sub preşedinţia d-lui vicepreşedinte Vasile Moiş au continuat dezbaterile proiectului, de Lege privind societăţile agricole şi alte forme asociative din agricultură. Dacă nu s-a înregistrat nimic spectaculos pină Ia votarea legii în ansamblu, in acest moment tensiunea sălii a crescut, fiind necesar acordarea unui „time out”. După consumarea acestuia, votul a dat ciştig de cauză grupului majoritar: 68 — pentru, 21 – impotrivă, abţinerea aparţintnd senatorului independent. In continuare, au prezentat argumentări ale votului acordat domnii Radu Câmpeanu — grupul liberal („lege inutilă şi dăunătoare care îndeamnă şi favorizează apariţia de forme noi de colectivizare in agricultură”), Gabor Kozsokar – UDMR („lege inoportună şi periculoasă, puţind îngrădi libera acţiune a ţăranilor”), Caius Iacob — PNŢ-cd („există pericolul revenirii la forme noi de CAP”) şi I. Bărbulescu FSN („lege cu vădit caracter liberal, avînd suport economic permiţind asocierea in mod liber în spiritul economiei de piaţă”).
La punctul doi al ordinii de zi, dl. Moiş cedează scaunul de preşedinte al lucrărilor d-lui Radu Câmpeanu şi se trece la dezbaterea unui nou proiect de lege ce va suscita, fără îndoială, şi interesul opiniei publice: Lege privind înfiinţarea, organizarea si funcţionarea Corpului gardienilor publici. Din expunerea de motive prezentată de reprezentanţii Guvernului reţinem: ■ In condiţiile unei evoluţii ascendente a stării infracţionale în scopul menţinerii ordinii si liniştii publice, a sporirii efectivelor de pază se propune înfiinţarea Corpului gardienilor publici — instituţie cu personalitate juridică, ce va funcţiona ne principiul autofinanţării ■ Acesta poate încheia contracte cu persoane juridice şi particulare, veniturile nete puţind fi folosite pentru autofinanţare si autodotare ■ Regulamentul de funcţionare, uniforma şi însemnele vor fi aprobate de Guvern ■ Vor fi subordonate prefecturilor şi Primăriilor, precum şi poliţiei. După amiază, activitatea senatorilor s-a desfăşurat pe comisii.
P.S. Nu putem fi de acord cu maniera in care a înţeleş să procedeze un fotoreporter in holul Senatului „aspunzindu-se după o draperie” pentru a surprinde cine ştie ce „bombă”. Fiind proaspăt venit, îl asigurăm că aici la bufet nu se întimplă nimic compromiţător şi că acreditarea nu înseamnă agresare, ci dreptul de a asista la dezbateri. Indiferent de profesie, trebuie să avem şi educaţie. Şi mai ales, să dovedim aceasta.

Adunarea Deputaţilor

Din nou „Bolintin”

Dezbaterile de ieri ale Camerei au debutat cu intervenţia domnului deputat Gheorghe Răducanu, reprezentantul Uniunii Democrate a Romilor. Subiectul: desigur, cazul „Bolintin”. Domnia sa a acuzat autorităţile de inacţiune în privinţa vendetei ce a urmat crimei şi a arătat că „ursarii’ (veniţi miercuri in Dealul Mitropoliei) nu mai au acum unde să stea. Domnul Răducanu a prezentat situaţia in ansamblul ei, aşa cum am detaliat-o şi în ziarul nostru de ieri, în interviul cu domnul deputat. Replica a venit din partea reprezentanţilor FSN din judeţul Giurgiu, care şi-au prezentat şi ei punctul de vedere propriu. În final s-a ajuns la înţelegerea că sîmbâtă domnul Răducanu şi deputaţii de Giurgiu să se intilnească la Bolintin şi apoi să prezinte un raport amănunţit Camerei.

In continuare, Adunarea Deputaţilor a dezbătut proiectul de Lege privind concediul de odihnă al salariaţilor şi l-a aprobat cu unanimitate de voturi. Au urmat apoi discuţiile despre proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale din domeniul asigurărilor. Următorul punct de pe ordinea de zi este Proiectul Legii audiovizualului (ce va fi atacat, probabil, de săptămîna viitoare) şi pe care sperăm să-l prezentăm succint într-unul din numerele noastre următoare.

Răzvan MITROI

Ziarul Libertatea din 12 aprilie 1991, pag. a 3-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 12 aprilie 1991, pag. a 4-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Mişcările islamice după războiul din Golf

In Tunisia, mişcarea «Annahda» s-a resimţit de pe urma războiului din Golf. Nerecunoscută de autorităţi ea s-a scindat in două tendinţe: prima îi regrupează pe moderaţi, fideli monarhiilor din Golf care asigură fondurile, iar cealaltă îi reuneşte pe radicalii care au chemat la războiul sfînt şi au susţinut Irakul fără rezervă.
In Algeria, unde Frontul Islamic al Salvării (FIS) şi-a împins zelul proirakian pină la a cere guvernului deschiderea cazărmilor voluntarilor algerieni pentru războiul sfînt, a sosit clipa încheierii socotelilor. FIS acuză autorităţile că au transferat în Franţa singe colectat pentru Irak, dar este el însuşi acuzat că a primit fonduri din Arabia Saudită încălcind Constitutia algeriană.
În Maroc, unde curentul islamic rămîne foarte slab, o manifestaţie de masă organizată Ia Rabat în februarie de opoziţie în solidaritate cu Irakul a permis simpatizanţilor islamic să se arate la lumina zilei.
In Liban, «Hebzoillah-ul şiit, şi-a aliniat petiţia la cea a Iranului. El a condamnat întotdeauna invadarea Kuweitului de către Irak, dar a atras atenţia şi asupra controlului american în regiune. După război, el a denunţat „crimele lui Saddam Hussein”, mai ales în sudul Irakului.
În schimb, islamicii summiţi din Tripoli au susţinut Bagdadul în pofida poziţiei oficiale a Siriei, a cărei armată controlează oraşul.
Astăzi, mişcările integriste din Liban sînt nevoite să facă fată unei situaţii interne de curînd din acordurile de la Taif care marginalizează capacitatea lor de a interveni în viaţa politică. Acest element le va influenţa viitorul mai mult decît turnura pe care a luat-o războiul împotriva Irakului.
In Yemen, ţară care s-a dovedit favorabilă lui Saddam Hussein, Reuniunea yemenită pentru reforme a îmbrăţişat tezele Bagdadului. Această mişcare era apropiată de Ryad, dar expulzarea celor 600 000 yemeniţi din Arabia Saudită a contribuit foarte mult la acest reviriment.
In sfîrşit, în Kuweit poziţia islamiştilor pare consolidată. Atît sumniţii, cît si şiiţii cer participarea la viitorul guvern, dat fiind rolul foarte activ pe care l-au jucat în timpul ocupaţiei irakiene. Mai mult, şiiţii kuweitieni care au acuzat intotdeauna Irakul că a dus un război „nedrept” împotriva Iranului, triumfă: apreciind că evenimentele le-au dat dreptate.

,,OLTCIT” A TRAS PE DREAPTA

Conducerea Societăţii pe acţiuni „Oltcit” — Craiova începînd cu a doua decadă a lunii aprilie a.c. sistează livrarea la intern a autoturismului craiovean. Explicaţia: imposibilitatea onorării integrale a solicitărilor deosebit de mari ale unor parteneri comerciali de peste hotare. Prin urmare, începînd de ieri, societatea craioveană nu mai livrează autoturisme „Oltcit” complexurilor comerciale „Comautosport S.A.”. Pentru o durată — deocamdată — nedefinită!

MANEVRE Şl CU REZERVIŞTI

Potrivit planului pregătirii de luptă a armatei române, Ministerul Apărării Naţionale informează că în anul 1991 se vor executa, în diferite zone ale ţării, activităţi militare la care vor lua parte şi rezervişti.