Connect with us

Eveniment

Inspectia Judiciara l-a incaltat cu al treilea dosar disciplinar pe procurorul Bogdan Pirlog/Primul dosar la sesizarea ziarului Incisiv de Prahova!

Publicat

pe

 #Rezistentul este acuzat de manifestari care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu. Dosarul vizeaza comunicatul in care ONG-ul lui Pirlog reclama ca SIIJ a fost creata „pentru impunitatea magistratilor corupti” si „ca organ represiv, impotriva magistratilor incomozi”, precizeaza colegii de la Lumea Justitiei.

dav

Semestrul si dosarul disciplinar. Acesta este ritmul in care le incaseaza faimosul procuror militar Bogdan Ciprian Pirlog (foto), de la Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti, unul dintre magistratii-activisti de frunte, autorul dosarului impotriva jandarmilor care au oprit lovitura de stat planuita de #rezistenti pentru 10 august 2018, precum  si participant la protestele de pe treptele Curtii de Apel Bucuresti.

Vineri, 6 septembrie 2019, Inspectia Judiciara a anuntat ca a exercitat actiunea disciplinara fata de Pirlog pentru savarsirea abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor: „manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu”. Dosarul are in vedere alegatiile emise de catre ONG-ul lui Bogdan Pirlog – Asociatia Initiativa pentru Justitie – la adresa Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie. Totul s-a petrecut la sfarsitul lunii martie, intr-un comunicat emis dupa consultarile convocate la Cotroceni de catre presedintele Klaus Iohannis.

In comunicatul respectiv, AIJ a sustinut ca Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie „apare ca fiind infiintata din doua motive principale: pe de o parte, pentru a asigura impunitatea magistratilor corupti, agreati de putere, cu riscul refacerii retelelor de coruptie din anii ’90 si din prima partea a anilor 2000, pe de alta parte, pentru a actiona ca un organ represiv, care sa poata fi folosit impotriva magistratilor incomozi – aspecte cu privire la care magistratii au atras atentia inca de la momentul punerii in discutie a infiintarii acestei sectii speciale”.

Inainte sa va prezentam comunicatul Inspectiei Judiciare si pe cel al asociatiei fondate de locotenent-colonelul Bogdan Pirlog, amintim ca procurorul militar s-a mai ales cu doua dosare disciplinare:

– primul in august 2018, in legatura cu acuzatiile la adresa Sectiei pentru judecatori a CSM (click aici pentru a citi);

– al doilea in ianuarie 2019, cu privire la felul in care Pirlog s-a autosesizat impotriva jandarmilor care i-au oprit pe huligani in 10 august 2018 (detalii aici).

Redam mai intai comunicatul Inspectiei Judiciare:

Inspectia Judiciara a exercitat actiunea disciplinara fata de Pirlog Bogdan Ciprian, prim-procuror adjunct la Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti, pentru manifestari care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in afara exercitarii atributiilor de serviciu, abatere disciplinara prevazuta de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile ulterioare.

Din verificarile efectuate, inspectorii judiciari au retinut ca sustinerile procurorului Pirlog, cuprinse in comunicatul Asociatiei „Initiativa pentru Justitie” din 30 (n.r. 31) martie 2019, sunt false, au un efect defaimator cu privire la activitatea procurorilor Sectiei de Investigare a Infractiunilor din Justitie si, ca atare, aduc atingere onoarei, probitatii profesionale, precum si prestigiului justitiei.

Actiunea a fost inaintata Sectiei pentru procurori in materie disciplinara a Consiliului Superior al Magistraturii care va decide cu privire la angajarea raspunderii procurorului in cauza”.

Iata si comunicatul postat pe Facebook, prin care ONG-ul lui Bogdan Pirlog s-a dezlantuit impotriva SIIJ:

Reprezentantii Asociatiei „Initiativa pentru Justitie”, asociatie profesionala a procurorilor, au participat, in data de 27.03.2019, la consultarile cu magistratii organizate de catre presedintele Romaniei, domnul Klaus Werner Iohannis, pe tema starii justitiei.

In cadrul intrunirii, au luat cuvantul urmatorii magistrati: dna judecator Cristina Tarcea (presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie), dna judecator Lia Savonea (presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii), dl judecator Dragos Calin (Curtea de Apel Bucuresti, co-presedinte al asociatiei „Forumul Judecatorilor din Romania”), dl procuror Nicolae Solomon (vicepresedinte al Consiliului Superior al Magistraturii), dl judecator Ciprian Coada (Curtea de Apel Constanta, membru al asociatiei „Forumul Judecatorilor din Romania”), dl procuror Bogdan Pirlog (prim-procuror adjunct al Parchetului Militar de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti, co-presedinte al asociatiei „Initiativa pentru Justitie”), dna judecator Dana Girbovan (Curtea de Apel Cluj, presedinte al asociatiei „Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania”), dl procuror Sorin Lia (prim-procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Corabia, co-presedinte al asociatiei „Initiativa pentru Justitie”), dl procuror Radu George Bucurica (Parchetul de pe langa Tribunalul Caras-Severin), dna judecator Madalina Afrasinie (Tribunalul Bucuresti), dna procuror Elena Iordache Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, presedinte al „Asociatiei Procurorilor din Romania”), dna judecator Mariana Varga (vicepresedinte al Tribunalului Pitesti), dl judecator Cristi Vasilica Danilet (Tribunalul Cluj, membru VeDem Just).

Luand cuvantul, reprezentantii Asociatiei „Initiativa pentru Justitie” si-au expus punctul de vedere in sensul ca, in prezent, situatia in care se gaseste justitia din Romania este una deosebit de grava.

Domnul procuror Bogdan Pirlog a atras atentia asupra urmatoarelor aspecte:

Distrugerea sistemului judiciar a inceput cu distrugerea politiei judiciare, in 2017; urmare a unei politici iresponsabile de pensionare, prin anuntarea unor modificari ale conditiilor de pensionare, 17.000 de ofiteri si subofiteri de politie judiciara au iesit la pensie, in decurs de trei luni, in conditiile in care deja existau 10.000 de locuri vacante in sistem. A rezultat, astfel, un deficit de personal de peste 50%, care a afectat grav capacitatea de efectuare a urmaririi penale, in special in cauzele de competenta parchetelor de pe langa judecatorii, care se confruntau si se confrunta cu cel mai mare volum de activitate.

A urmat emiterea OUG nr. 13/2017, ordonanta prin care clasa politica a initiat demersurile de anulare a eforturilor depuse in lupta impotriva coruptiei si a continuat distrugerea justitiei.

In continuare, au fost aduse o serie de modificari legilor justitiei, avand ca efect distrugerea bazei de resurse umane a parchetelor si a instantelor (prin cresterea perioadei de studiu la INM de la 2 la 4 ani, cresterea perioadei de stagiu de la 1 la 2 ani, modificarea conditiilor de promovare efectiva prin cresterea vechimii necesare si modificarea modalitatii de evaluare, scaderea perioadei de vechime in magistratura necesara pentru pensionare de la 25 la 20 de ani), majorarea artificiala si nejustificata a volumului de munca a instantelor si parchetelor (inclusiv prin introducerea de termene imperative nerealiste a caror nerespectare constituie abatere disciplinara si prin cresterea numarului de judecatori in anumite completuri), afectarea statutului procurorilor si instituirea unor mecanisme de control si presiune asupra magistratilor (prin infiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, reorganizarea Inspectiei Judiciare, cresterea puterilor Ministrului Justitiei, atat in ceea ce priveste numirile si revocarile in si din cele mai importante functii de conducere din ministerul public, cat si in ceea ce priveste controlul asupra procurorilor, modificarea regimului raspunderii patrimoniale a magistratilor pentru erori judiciare).

In ceea ce priveste Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, aceasta apare ca fiind infiintata din doua motive principale: pe de o parte, pentru a asigura impunitatea magistratilor corupti, agreati de putere, cu riscul refacerii retelelor de coruptie din anii ’90 si din prima partea a anilor 2000, pe de alta parte, pentru a actiona ca un organ represiv, care sa poata fi folosit impotriva magistratilor incomozi – aspecte cu privire la care magistratii au atras atentia inca de la momentul punerii in discutie a infiintarii acestei sectii speciale. Acesti magistrati au fost considerati alarmisti. Din pacate insa, dupa inceperea activitatii sectiei speciale, temerile magistratilor au fost confirmate, in special, de comunicarile publice ale sectiei. Din aceste comunicari oficiale rezulta o discrepanta intre situatia de fapt descrisa si incadrarea juridica data faptelor cercetate, discrepanta pe care o poate remarca orice persoana care poseda cunostinte elementare de drept penal.

De la bun inceput, Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie nu a fost conceputa ca unitate operationala: schema sectiei prevede un numar de maxim 15 procurori (in prezent functioneaza 6). Acestia nu au posibilitatea efectiva de a investiga ceea ce, anterior, investigau 150-200 de procurori de la mai multe parchete; in mod obiectiv, considerand ca actioneaza cu buna-credinta si depun toate eforturile, 15 oameni nu pot face fata unui asemenea volum de munca.

S-a clamat ca sectia speciala pentru magistrati va fi o unitate de elita. Constatam insa ca persoanele care au fost numite in cadrul acesteia nu fac parte din elita corpului procurorilor: actualul procuror-sef a avut o activitate de investigare nesemnificativa la un parchet de pe langa o judecatorie mica, apoi a functionat ca procuror „de instanta”, dupa care a ocupat o functie de conducere si ulterior a functionat ca inspector judiciar.

Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie investigheaza doar magistratii, spre deosebire de fostul serviciu omonim din DNA, care investiga infractiunile de coruptie si asimilate de competenta DNA, din zona justitiei, indiferent de autor (avocat, politist, grefier, magistrat).

Un alt aspect grav il constituie legiferarea pentru satisfacerea unor interese personale, punctuale, cum s-a procedat cu prelungirea mandatelor inspectorului-sef si inspectorului-sef adjunct din cadrul Inspectiei Judiciare.

Ca urmare a modificarilor legislative recente, justitia, ca fundament al statului de drept si ca serviciu public, va inceta sa existe.

Domnul procuror Sorin Lia a contrazis sustinerile doamnelor Lia Savonea si Dana Girbovan referitoare la numirea procurorilor cu functii de conducere si de executie in cadrul Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, aratand ca acestea nu sunt facute de Consiliul Superior al Magistraturii, ci de catre o minoritate din cadrul Sectiei pentru judecatori din cadrul CSM, diferenta de nuanta fiind semnificativa.

In continuare, domnul procuror Sorin Lia a sustinut ca, pentru limitarea riscului interferentei factorului politic in justitie, este necesara clarificarea expresiei „sub autoritatea ministrului justitiei”, cel putin pana la inlaturarea acestei dispozitii din Constitutie, pe calea revizuirii constitutionale.

In final, domnul procuror a contrazis afirmatiile Presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, in sensul ca ar exista, in interiorul corpului magistratilor, o paritate intre opiniile favorabile si nefavorabile modificarii legilor justitiei. In sprijinul acestor afirmatii, domnul procuror a amintit ca 4000 de magistrati din totalul de 6800 au semnat un memoriu privind respingerea modificarilor aduse legilor justitiei si ca toate Adunarile generale ale instantelor si parchetelor au respins propunerile de modificare a codurilor.

Domnul procuror a mai precizat ca la consultari participa asociatii care reprezinta opinia exprimata de majoritatea covarsitoare a corpului magistratilor si asociatii care reprezinta o minoritate nesemnificativa sau nu au niciun fel de reprezentare. Concluzionand, domnul procuror a apreciat ca, in favoarea modificarilor nocive aduse legilor justitiei, se pozitioneaza doar un numar 100-150 de magistrati.

Cu privire la comunicatul emis in nume propriu de de doamna Lia Savonea, Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii si intitulat pretentios „Apel public al Presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii pentru respectarea independentei justitiei”, precizam urmatoarele:

Doamna Lia Savonea nu s-a pozitionat niciun moment, dupa primirea invitatiei si dupa comunicarea formatului sau in timpul consultarilor, in sensul care se desprinde din continutul comunicatului. Cu ocazia luarilor de cuvant, doamna judecator a avut o atitudine pe care o apreciem ca „smerita” fata de gazda intalnirii. Discursul dumneaei s-a concentrat strict pe patru directii, respectiv:

Modificarile pozitive din legi se datoreaza efortului Consiliului Superior al Magistraturii, actual si precedent. Modificarile din legi care ridica probleme nu se datoreaza Consiliului Superior al Magistraturii. Separarea carierelor reprezinta o mare realizare. De asemenea, a incercat sa prezinte aspectul nereal al paritatii opiniilor in cadrul corpului magistratilor cu privire la infiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie si a modificarilor legilor justitiei.

Respingem atitudinea duplicitara constanta de care da dovada Domnia Sa, precum si actiunile in care s-a concretizat aceasta atitudine, respectv faptul ca, in mai multe situatii, a actionat fara mandat din partea Consiliului Superior al Magistraturii. De exemplu, fara cunostinta Consiliului, dna judecator a depus, la Comisia speciala comuna a Camerei Deputatilor si Senatului pentru sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitatii legislative in domeniul justitiei, un proiect de modificare a Legii 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale. Cea mai recenta „realizare originala” a dumneaei este stabilirea discretionara, fara nicio baza legala, a unui punctaj minim ce trebuie acordat candidatului pentru functia de inspector-sef pentru a-i asigura, astfel, reusita candidatului agreat. A mers pana la a anula procesele verbale de notare a doi dintre colegii de comisie care nu se conformasera indicatiilor pretioase ale

De asemenea, apreciem ca doamna Lia Savonea si sustinatorii sai fideli din cadrul Sectiei pentru judecatori sunt responsabili de selectarea persoanelor care compun actuala sectie speciala de „represiune impotriva magistratilor”.

Tot dumneaei, impreuna cu grupul de sustinatori, a impus numarul extrem de redus de locuri alocat pentru promovarea judecatorilor cu ocazia organizarii examenului de promovare a judecatorilor si procurorilor din anul 2018.

Daca doamna Savonea aprecia ca aceasta dezbatere „nu rezolva problemele justitiei”, „iar cadrul in care intalnirea a avut loc nu era cel menit sa realizeze acest deziderat, ci dimpotriva, fata de momentul ales, respectiv in campanie electorala, exista riscul ca justitia sa fie folosita in scop politic”, si ca „procedand in aceasta modalitate sunt subminate autoritatea si rolul constitutional al Consiliului Superior al Magistraturii”, ne intrebam de ce s-a prezentat la aceasta consultare.

Iar in ceea ce priveste subminarea autoritatii si a rolului constitutional al Consiliului Superior al Magistraturii, credem ca doamna presedinte Lia Savonea ar trebui sa-si analizeze propria conduita si efectele acestei conduite asupra asupra imaginii, eficientei, coeziunii, autoritatii acestei institutii si capacitatii sale de a-si indeplini rolului constitutional.

Consideram ca doamna Lia Savonea este principala responsabila pentru situatia vulnerabila in care se gaseste corpul magistratilor si pentru dezastrul prefigurat al sistemului judiciar. Nu vreun dusman din exteriorul sistemului judiciar ne-a adus in acest punct, ci actiunile din interior.

Suntem alaturi de colegii judecatori si impartasim drama acestora de a fi „reprezentati” in Consiliului Superior al Magistraturii de persoane asemenea doamnei presedinte.

Felicitam colegii judecatori pentru verticalitatea si bunul-simt de care au dat dovada prin initierea procedurii de revocare a doamnei judecator anterior amintite si a unei parti din grupul de sustinatori din cadrul Sectiei pentru judecatori.

In final, solicitam doamnei Lia Savonea sa-si dea demisia din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii si sa-si ceara scuze public colegilor pentru conduita sa in calitatea de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii”.

Reamintim ca, in urma sesizarii oficiale intocmite de Incisiv de Prahova, Inspecția Judiciară a solicitat sancționarea procurorilor militari care anchetează dosarul violențelor din 10 august, acesta fiind unul dintre dosarele mentionate de cei de la Lumea Justitiei.

La 18 august 2018, Incisiv de Prahova publica urmatorul articol: “EXCLUSIV/BATAIA DE JOC/PARCHETUL MILITAR MUSAMALIZEAZA DOSARUL” prin care atrageam atentia asupra

https://www.incisivdeprahova.ro/2018/08/18/exclusivbataia-de-jocparchetul-militar-musamalizeaza-dosarul/

Precizam faptul ca, nu incercam sa luam apararea cuiva, nu dorim sa vorbim despre legalitatea sau ilegalitatea protestului, nu vorbim despre cine este mai vinovat sau nu in acest protest.

Incisiv de Prahova a devoalat doar bataia de joc a Parchetului Militar care incearca MUSAMALIZAREA acestor ilegalitati.

Dosarul a fost preluat, chipurile, de SPM. Dar imediat au emis o ordonanta de delegare prin care au împuternicit Parchetul Militar Bucuresti sa efectueze toate activitățile de urmărire penala (primiri/plingeri, audieri de persoane vătămate si martori, ridicări de documente,etc).

Conform art. 201 C.p.p. delegarea se poate face, punctual, pentru efectuare unui SINGUR act de urmărire penală.

Consecinta este aceea ca Ordonanta de delegare si toate probele făcute de Parchetul Militar Bucuresti SUNT NULE.

Toată lumea din parchetelor militare, tace!

Un mare sef de acolo joacă la dublu. E omul PSD –ului. Daca acest dosar va fi trimis în instanta, la camera preliminara se va constata că urmărirea penală este NULA!

Prin ordonanta atacata s-a dispus delegarea pentru efectuare tuturor actelor de urmărire penală. In aceste conditii ordonanta este lovita de nulitate absoluta si , ca atare,toate activitățile de urmărire penală desfășurate în baza ei vor fi nule absolut, conform art.282 C.P.P. Pentru aceste motive va rog sa dispuneti infirmarea ordonanței si intrarea în legalitate”.

Iata ca, in urma sesizarii oficiale ale ziarului nostru, prin adresa nr. 1247 din 20 august 2018, inspecţia Judiciară anunță că a exercitat acţiunea disciplinară faţă de procurorii Cosneanu Gheorghe, şeful Secţiei Parchetelor Militare din cadrul PÎCCJ („SPM”), Mihalache Codruţ şi Pîrlog Bogdan Ciprian, de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti (PMTMB), pentru modul în care anchetează violențele din 10 august. Inspecția cere CSM sancționarea acestora pentru încălcarea legii 303/2004, articolul 99 litera m, referitoare la rerespectarea  dispozițiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor.

Secția de procurori a CSM ar urma să decidă dacă admite acțiunea exercitată de Inspecția Judiciară, caz în care ar dispune sancționarea celor trei procurori sau dispune respingerea ori constatarea nulității absolute a cercetării.

Redăm mai jos integral comunicatul Inspecției Judiciare si adresa oficiala prin care Incisiv de Prahova a sesizat Inspectia Judiciara:

”Inspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară faţă de procurorii Cosneanu Gheorghe, şeful Secţiei Parchetelor Militare din cadrul PÎCCJ („SPM”), Mihalache Codruţ şi Pîrlog Bogdan Ciprian, de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti (PMTMB), pentru nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ, dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului, ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege şi regulamente, abatere disciplinară prevăzută de art. 99 lit. m) din Legea nr. 303/2004.

Cu privire la procurorul Mihalache Codruţ, inspectorii au reţinut că acesta a dispus delegarea procurorilor Corbu Ionel, Cazacu Radu şi Vornigescu Adrian Mihai de la PMTMB, cu încălcarea dispoziţiilor Ordinului nr. 387/2015 al procurorului general prin care se interzice efectuarea actelor de urmărire penală prin delegarea procurorilor din cadrul parchetului de la care s-a dispus preluarea unui dosar, în cauză fiind vorba despre dosarul cunoscut opiniei publice ca „dosarul 10 august”, preluat de SPM de la PMTMB.

În ceea ce îl priveşte pe procurorul Gheorghe Cosneanu, s-a reţinut că acesta i-a desemnat pe procurorii Corbu Ionel şi Văetişi Marian, delegaţi de la PMTMB la SPM, să instrumenteze dosarul anterior menţionat, cu încălcarea Ordinul nr. 387/2015 al procurorului general.

Inspectorii au constatat că, prin raportare la situaţia personalului şi a volumului de activitate constatate la SPM şi PMTMB, delegarea procurorilor nu numai că nu se impunea, dar a fost chiar lipsită de oportunitate.

Prin eludarea dispoziţiilor ordinului încălcat, inclusiv de către un procuror cu o funcţie de conducere, inspectorii au apreciat că se creează un precedent privind lipsa de subordonare a procurorilor şi suspiciunea lipsei de imparţialitate în soluţionarea cauzelor.

În privinţa procurorului Bogdan Pîrlog, inspectorii au reţinut că a încalcat dispoziţiile art. 2 şi 5 din Ordinul nr. 192/2010 al procurorului general al PÎCCJ, raportate la art. 89 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor prin aceea că în ziua de 10 august 2018, fiind planificat de serviciu pe unitate, în afara orelor de program, ca procuror cu funcţie de execuţie, s-a deplasat în Piaţa Victoriei din mun. Bucureşti unde a staţionat în spatele dispozitivului de jandarmi, cu scopul declarat de a percepe „cu propriile simţuri ce se întâmplă” deşi nu existau indicii privind săvârşirea vreunei infracţiuni; cu această ocazie a făcut inclusiv scurte recomandări comandanţilor trupelor de jandarmi, în sensul respectării legii. Cu privire la toate aceste activităţi, procurorul nu l-a informat pe superiorul său ierarhic afirmând, cu ocazia întocmirii procesului verbal de sesizare din oficiu cu privire la evenimentele din 10 august 2018 că luase act de amploarea acestora din mass-media.

Potrivit art. 5 din ordinul menţionat, procurorul care efectuează serviciul în afara programului de lucru trebuie să ia măsuri pentru informarea de îndată a conducătorului unităţii din care face parte cu privire la evenimentele deosebite; totodată, el trebuie să informeze superiorul ierarhic în cazul în care există date sau indicii privind săvârşirea unei infracţiuni pentru care urmărirea penală se efectuează de către procuror, pentru a fi dispuse măsurile necesare. La terminarea serviciului, acesta trebuia să întocmească, conform ordinului, un proces-verbal în care să se consemneze datele prevăzute în art. 2 alin. 4 din acelaşi ordin.

Totodată, în conformitate, cu prevederile art. 89 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, atribuţiile procurorilor militari, aceleaşi cu ale celorlalţi procurori, nu prevăd participarea acestora la evenimente publice ori sesizarea din oficiu cu privire la posibile infracţiuni aflate în desfăşurare.

În mod concret, procurorul care constată că, în prezenţa sa, se comite o infracţiune, este martor la aceasta şi nu poate deveni, concomitent, organ constatator al unor fapte penale.

Acţiunea disciplinară a fost înaintată Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii care va decide cu privire la răspunderea procurorilor în cauză”. (Cerasela N.).

 

Eveniment

Manifestul 2035 – Viitorul muncii prin ochii tinerilor din județul Iași

Publicat

pe

În anul 2026, tinerii din județul Iași, cu vârste între 15 și 19 ani, sunt invitați să contribuie activ la conturarea unei viziuni despre cum va arăta piața muncii în anul 2035.

Evenimentul principal va avea loc în perioada 27–28 martie 2026 și va reuni zeci de tineri din județul Iași interesați de viitorul lor profesional, de competențele care vor conta în următorii 10 ani și de schimbările necesare în educație pentru a răspunde realităților economice și tehnologice.

Un proiect construit de tineri, pentru viitorul lor

Manifestul 2035 nu este doar un eveniment, ci un proces de co-creare. Participanții vor lucra în echipe, vor analiza tendințe și vor formula o declarație a tinerilor din județul Iași despre viitorul muncii.

Documentul final va reflecta perspectiva lor asupra competențelor esențiale în 2035, asupra relației dintre școală și piața muncii și asupra rolului pe care instituțiile și companiile ar trebui să îl joace în sprijinirea noii generații.

20 de tineri vor ajunge la Bruxelles

Un element important al proiectului este oportunitatea oferită unui grup de 20 de participanți care, în perioada 26–30 iulie 2026, vor merge la Bruxelles pentru a prezenta concluziile și mesajele rezultate în cadrul Manifestului 2035.

Aceștia vor reprezenta vocea tinerilor din județul Iași într-un context european și vor contribui la dialogul despre transformările pieței muncii la nivelul Uniunii Europene.

De ce este relevant Manifestul 2035

Tinerii care astăzi au între 15 și 19 ani vor fi profesioniștii și antreprenorii anului 2035. Implicarea lor în discuțiile despre viitorul muncii este esențială pentru a construi un sistem educațional și profesional adaptat provocărilor următorului deceniu.

Manifestul 2035 oferă:
– un cadru structurat de dezbatere despre viitorul muncii
– oportunitatea de a contribui la o declarație oficială a tinerilor
– șansa de a reprezenta județul Iași la Bruxelles
– experiență practică de lucru în echipă și argumentare

Înscrieri deschise

Tinerii din județul Iași, cu vârste între 15 și 19 ani, se pot înscrie pe site-ul oficial al proiectului:
https://manifest.hessa-ngo.eu

Manifestul 2035 este o invitație directă către noua generație de a nu aștepta ca viitorul să fie decis pentru ea, ci de a participa activ la construirea lui.

Manifestul 2035 – Viitorul muncii prin ochii tinerilor este un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, Cod proiect: 2025-3-RO01-KA154-YOU-000373433, acesta creează un cadru de dialog și implicare pentru liceenii care doresc să își facă vocea auzită.

Citeste in continuare

Eveniment

Peste 1400 de spectatori entuziaști la premiera de gală a comediei ÎN PIELEA MEA, cu: George Tănase, Ioana State, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Ioana Ginghină, Daria Jane, Mihai Găinușă

Publicat

pe

De

Premiera de gală a comediei „În pielea mea” de la Cinema City AFI Cotroceni București a fost primită pe 9 februarie de peste 1400 de spectatori cu aplauze, râsete și bucurie.
Numeroase vedete și influenceri au fost alături de actorii George Tănase, Ioana State, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Ioana Ginghină, Mihai Găinușă, Daria Jane, Cătălin Coșarcă și Toto Dumitrescu.

„Este o comedie care nu urmărește tiparele ultimelor comedii lansate în ultimul timp la noi. Filmul are o narațiune jucăușă cu personaje construite în jurul unei tematici aprins dezbătută în societatea de astăzi. Filmul nu conține înjurături și este bazat pe situații inspirate din viața reală.”, spune regizorul Paul Decu.

Echipa filmului „În pielea mea”, scris și regizat de Paul Decu, propune spectatorilor o abordare amuzantă a unei situații des întâlnite în micile certuri dintr-un cuplu: pentru cine e mai greu/ mai ușor. În urma unei provocări pe care patru cupluri de prieteni o duc la bun sfârșit, după multe peripeții, într-un weekend, personajele ajung să câștige o altă viziune despre relațiile lor, lăsând deoparte presupunerile, orgoliile și preconcepțiile, pentru a încerca să comunice mai bine între ei. 


Cu râs pe săturate, surprize și personaje pline de viață, comedia independentă „În pielea mea” intră în cinematografele din toată țara din 10 februarie.

Spectatorilor li s-a pregătit o surpriză pentru data de 12 februarie: o seară specială  „Date Night” organizată în mai multe cinematografe din rețeaua Cinema City unde toți cei care cumpără un bilet la comedia „În pielea mea” vor primi un premiu garantat din partea Avon.


Până pe 23 februarie, toți spectatorii din țară care și-au cumpărat bilet la filmul „În pielea mea” se pot înscrie în cursa pentru un iPhone 17 Pro Max, încărcând dovada achiziției biletului la cinema în formularul dedicat concursului, premiul fiind oferit prin tragere la sorți pe 24 februarie.

După proiecțiile speciale din Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea, cu săli pline, multe aplauze, râsete și discuții îndelungate cu spectatorii curioși și încântați de poveste și de prestațiile actorilor, caravana „În pielea mea” continuă în mai multe orașe.

Pe 11 februarie va avea loc proiecția specială „În pielea mea” de la Cinema City din City Park Constanțade la 18:30, unde regizorul Paul Decu și actrița Azaleea Necula, originari din Constanța și împrejurimi, vor prezenta filmul alături de colegii lor Ioana State, Alexandra Răduță și Gabriel Vatavu.

Cinema City Shopping City Galați invită spectatorii pe 12 februarie de la 18:30 la întâlnirea cu actrițele Ioana State și Azaleea Necula și regizorul Paul Decu.

Pe 13 februarie la ora 18:30, spectatorii din Iași sunt invitați la proiecția specială din Cinema City Iulius Mall, alături de regizorul Paul Decu și de actorii Gabriel Vatavu, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță.

De „Ziua Îndrăgostiților”, pe 14 februarie, în Cinema City Iulius Mall  Suceava, de la 18:30, spectatorii sunt invitați la film alături de regizorul Paul Decu și de actorii Sergiu Costache, Vlad si Oana Gherman, Alexandra Răduță.

Cineplexx Băneasa Shopping City București găzduiește o proiecție specială în prezența întregii echipe pe 15 februarie, de la 17:30.

În Craiova, regizorul Paul Decu și actorii Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman vor ajunge la cinematograful Inspire VIP Electroputere Mall pe 16 februarie de la ora 18:00.

Actorii Vlad Gherman, Oana Gherman și Ioana Ginghină vin la întâlnirea cu publicul din Cinema City Vivo! Pitești pe 17 februarie, de la 18:30 și vor participa la o discuție după proiecție, alături de regizorul Paul Decu.

Caravana „În pielea mea” ajunge la Cinema City Shopping City Ploiești, pe 18 februarie, de la 18:30, la proiecția specială introdusă de regizorul Paul Decu, alături de actorii Ioana State, Vlad și Oana Gherman, Azaleea Necula și Gabriel Vatavu.

O comedie actuală și spumoasă, filmul „În pielea mea” este distribuit de T.R.I.B.E. Films.

TRAILER: https://bit.ly/InPieleaMea
Site oficial: inpieleamea.ro

Mai multe detalii, imagini de la filmări, fragmente din film, declarații din partea actorilor și informații despre concursuri sunt disponibile pe paginile social media ale filmului de FacebookInstagramTikTok.

Adrian Pădurețu semnează imaginea filmului. De sunet s-a ocupat Bogdan Ivanovici, de scenografie Anca Miron, iar de costume Francisca Vass.

 „În Pielea Mea” este un film produs de: CB MOTION PICTURES. 

Producător asociat: MAGNETIC MEDIA PRODUCTIONS 

Producător: Claudiu Boboc

Producător  executiv: Adela Mara

Manager producție: Iulia Cezara Roșu

Casting: ELEPHANT MEDIA  

Realizat cu sprijinul: 

Co-finanțatori: C&C HOUSE RESIDENCE, S&I BEST CORPORATION WEB DESIGN, CLIMA FREON

Sponsori: CLINICA RMN TINERETULUI; CLINICA IMAMED; OMV PETROM; MIKO BEAUTY PALACE; ȘERBAN & ASOCIAȚII; ESTEEM BODY SCULPT & SPA; PIZZERIA VOLARE; MERLIN’S; DOWNTOWN FITNESS MATEI BASARAB; THE COFFEE HOUSE; CLAUMAR PESCAR; UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI

Parteneri: AUTO ITALIA IMPEX SRL; KGM BUCUREȘTI – SMT PALLADY; RAZELM LUXURY RESORT – JURILOVCA; SCEMTOVICI & BENOWITZ GALLERY; CREATIVE AVOCADOS; ALCHEMICO.

Partener social: Asociația „România Zâmbește”.

Distribuitor: T.R.I.B.E. Films.
www.facebook.com/TribeFilms.ro – www.instagram.com/tribefilms.ro/

Partener media principalVIRGIN RADIO ROMANIA

Parteneri mediaCineFanNews.roZile și NopțiCinemapRevista FILMPlaytechHapp.roCinefiliaDaily MagazineFilme-cartiMovieNewsThe MovienatorMunteanu.

Citeste in continuare

Eveniment

Ce spațiu minim ai nevoie pentru un pavilion cu masă de 8 persoane?

Publicat

pe

Ce spațiu minim ai nevoie pentru un pavilion cu masă de 8 persoane?

Un pavilion bine ales nu se simte ca un cort pus peste o masă, ci ca o cameră temporară în aer liber. Diferența dintre cele două se vede imediat în gesturi: cât de natural te ridici de pe scaun, dacă poți trece pe lângă cineva fără să îl obligi să se tragă, dacă farfuria se așază fără să atingi cotul vecinului și, poate cel mai important, dacă oamenii stau relaxați sau cu umerii strânși, ca într-un compartiment de tren.

Când pui o masă pentru opt persoane sub pavilion, nu cumperi doar un acoperiș, ci un anumit grad de confort, de circulație și de libertate.

Întrebarea despre spațiul minim pare simplă, dar răspunsul are două fețe. Una este strict geometrică: câți metri pătrați încape să „închidă” o masă cu opt scaune. Cealaltă ține de felul în care oamenii folosesc spațiul: cât loc au să se ridice, unde se pune o tavă, dacă intrarea rămâne liberă, dacă mai rămâne un colț pentru un cooler, o veioză sau pentru cineva care se retrage un minut de la masă.

Un spațiu minim adevărat nu este cel în care încape, la limită, mobilierul, ci cel în care se poate trăi o masă întreagă fără ca spațiul să te certe la fiecare mișcare.

De ce spațiul „minim” nu e o cifră fixă

Când vorbim despre opt persoane, există cel puțin trei variabile care mută serios ecuația. Prima este forma mesei: dreptunghiul consumă altfel spațiul decât o masă rotundă. A doua este tipul de scaune: un scaun lat, cu brațe, cere altă respirație decât un scaun subțire, de terasă. A treia variabilă este intenția.

O masă pentru o cină liniștită are nevoie de altă margine de siguranță decât o masă pentru o petrecere în care oamenii se ridică des, se salută, aduc farfurii, se apleacă după tacâmuri, trec cu tăvi.

În practică, „minimul” se calculează pornind de la două zone diferite. Prima zonă este zona de ședere, adică masa plus spațiul necesar scaunelor. A doua zonă este zona de circulație, adică spațiul în care te poți strecura în spatele cuiva care stă jos sau în care poți deschide o intrare fără să lovești marginea mesei.

Un reper simplu pentru confort

Pentru o ședere normală, un adult are nevoie de aproximativ 55–60 cm de lățime la masă. Asta înseamnă că o masă pentru opt persoane, dacă este dreptunghiulară, va ajunge frecvent în zona de 180–220 cm lungime, cu 85–100 cm lățime. Dacă este rotundă, diametrul tipic pentru opt persoane se duce în zona de 150–180 cm, în funcție de cât de lejer vrei să fie.

Scaunul, la rândul lui, are o adâncime de aproximativ 45–50 cm. Când cineva stă, scaunul nu rămâne lipit de masă, iar când se ridică, scaunul se trage înapoi. Aici se pierde, de obicei, spațiul care îi prinde pe oameni în pavilion: scaunele au nevoie de loc să se miște, iar pavilionul are nevoie de margine ca să nu te trezești cu pânza la spate sau cu un picior de structură exact în zona în care ar trebui să treacă un om.

Pentru un minim realist, merită să gândești așa: la dimensiunea mesei adaugi, pe fiecare latură pe care stau oameni, un spațiu de aproximativ 75–90 cm. În zona aceasta intră scaunul, mișcarea de a te așeza și un culoar îngust care permite trecerea atunci când e nevoie. Dacă vrei un confort bun, adaugi mai degrabă 100–110 cm pe laturi.

Calculul minim pentru o masă dreptunghiulară de 8 persoane

O configurație clasică pentru opt persoane este cu trei persoane pe fiecare latură lungă și câte una la capete. În această variantă, masa are adesea 200 cm lungime și 90 cm lățime, valori foarte comune în mobilierul de grădină. Dacă luăm această dimensiune ca reper, spațiul de ședere se calculează adăugând marginile de utilizare.

Pe laturile lungi, unde stau câte trei persoane, scaunele trebuie să aibă loc să fie trase și să rămână o minimă „fâșie” de trecere. Dacă adaugi aproximativ 85 cm pe fiecare parte, lățimea totală ocupată de masă cu zona de utilizare ajunge la 90 cm plus 85 cm plus 85 cm, adică aproximativ 260 cm.

Pe lungime, unde ai capete și laturi, tot trebuie să lași loc pentru scaun și un minim de acces. Dacă adaugi câte 85 cm la capete, lungimea totală devine aproximativ 200 cm plus 85 cm plus 85 cm, adică 370 cm.

Asta înseamnă că o amprentă de aproximativ 2,6 m pe 3,7 m poate fi considerată un minim funcțional pentru o masă de 8 persoane, în sensul că oamenii se pot așeza și se pot ridica fără să fie mereu la limită. În metri pătrați, vorbim de circa 9,6 m².

În realitate, pavilionul nu este o „cutie” perfectă, iar picioarele structurii, în special la modelele cu cadru, intră în colțuri și pot reduce unghiurile utile. De aceea, o amprentă calculată la milimetru devine frustrantă. Un pavilion cu dimensiuni standard apropiate de această amprentă este, de obicei, unul de 3 x 4,5 m. În el, masa dreptunghiulară de 200 x 90 încape cu un culoar acceptabil și cu posibilitatea de a orienta masa astfel încât intrarea să rămână logică.

De ce 3 x 3 m este, de regulă, prea strâmt pentru opt

Un pavilion de 3 x 3 m are o suprafață de 9 m². Pe hârtie pare aproape de cei 9,6 m² calculați mai sus. În practică, diferența dintre 3,0 m și 3,7 m pe direcția lungă este exact diferența dintre o masă care se folosește firesc și o masă în care oamenii se lovesc de margini.

Dacă pui o masă de 200 cm într-un spațiu de 300 cm, îți rămân 100 cm pentru ambele capete, adică 50 cm pe fiecare parte. În 50 cm nu intră un scaun normal tras înapoi. Intră, cel mult, un scaun împins aproape complet sub masă, iar persoana de la capăt va trebui să iasă „în diagonală”, cu scaunul ridicat sau cu masa împinsă.

Pe lățime, o masă de 90 cm într-un spațiu de 300 cm îți lasă 210 cm, adică 105 cm pe fiecare parte. Pare acceptabil, dar aici apare problema picioarelor pavilionului și a faptului că 3 x 3 m este adesea folosit cu intrări pe două laturi. Când deschizi un perete lateral sau ridici o ușă, fix în acel spațiu ar trebui să circule oamenii.

Se poate folosi 3 x 3 m pentru opt persoane, dar numai cu compromisuri clare. Masa trebuie să fie mai scurtă, în jur de 160–180 cm, scaunele trebuie să fie înguste, iar capetele mesei fie se evită, fie se rezolvă cu bănci, care împing zona de mișcare mai mult spre interior. Funcționează, dar nu este varianta pe care o alegi dacă vrei o masă care să dureze ore fără să simți că spațiul te împinge înapoi.

Calculul minim pentru o masă rotundă de 8 persoane

Masa rotundă are un avantaj social: oamenii se văd mai bine, conversația curge altfel, iar nimeni nu stă la „capăt” ca într-o masă de protocol. Din punct de vedere al spațiului, însă, un disc are nevoie de o „coroană” egală de jur împrejur. Dacă masa are 160 cm diametru, iar tu adaugi o margine de utilizare de 85–90 cm, ajungi la un diametru total de aproximativ 160 cm plus 180 cm, adică 340 cm.

Asta înseamnă că un pavilion pătrat de 3 x 3 m este, matematic, sub necesar, iar unul de 3,5 x 3,5 m ar fi mai aproape de un minim funcțional. În dimensiunile standard, un pavilion de 3 x 4,5 m permite o masă rotundă de 150–160 cm plasată astfel încât să rămână un culoar mai generos pe o parte, lucru foarte util pentru servire.

Aici mai apare o subtilitate: masa rotundă îți cere scaune distribuite uniform. Dacă pavilionul are picioare în colțuri, scaunele din diagonale ajung mai aproape de structură, iar oamenii simt, în spate, acea senzație că stau „lipiți” de marginea pavilionului. De aceea, pentru o masă rotundă de opt persoane, o amprentă de 3 x 4,5 m este, din nou, o alegere mai sigură decât 3 x 3 m.

Spațiul minim recomandat în funcție de scenariu

Dincolo de calcule, merită să alegi un răspuns care poate fi aplicat rapid în viața reală. Dacă obiectivul este să ai o masă de opt persoane cu scaune normale, care să permită intrare, ieșire și un minim de trecere, dimensiunea minimă utilă se învârte în jurul unei amprente de aproximativ 3 x 4,5 m. Aceasta nu este o cifră arbitrară, ci un fel de prag sub care apar fricțiuni repetate, iar peste care lucrurile devin firești.

Dacă vrei să păstrezi în pavilion și un spațiu pentru servire, un colț de depozitare temporară sau o mică zonă de relaxare, atunci dimensiunea se duce natural spre 3 x 6 m. Nu pentru că masa ar crește, ci pentru că evenimentul crește. O masă pentru opt oameni rareori înseamnă doar opt scaune și o masă. Înseamnă sticle, platouri, o persoană care se ridică des, un copil care se strecoară, o tavă care vine din bucătărie, o umbrelă de lumină seara. Spațiul suplimentar nu e lux, e fluiditate.

Când devine relevant un pavilion pliabil

Când spațiul este limitat sau când vrei flexibilitate, apare tentația de a alege un pavilion pliabil. Avantajul este clar: montaj rapid, transport ușor, posibilitatea de a-l muta în curte după soare și vânt.

Din perspectiva spațiului minim, însă, trebuie privit cu atenție un detaliu: pereții și cadrul unui pavilion pliabil au adesea puncte de întărire, îmbinări și picioare care intră în zona utilă. Asta nu înseamnă că este mai prost, ci că, la dimensiuni mici, fiecare centimetru contează.

Pentru o masă de opt persoane, un pavilion pliabil de 3 x 3 m rămâne, în majoritatea cazurilor, o soluție de compromis, bună pentru mese scurte, pentru o pauză de prânz sau pentru situații în care circulația în jurul mesei nu este esențială. Dacă vrei să stea opt persoane două, trei ore fără stres, un pliabil de 3 x 4,5 m sau de 3 x 6 m se potrivește mult mai bine cu realitatea corpului uman și a mișcărilor de la masă.

Detaliile care schimbă, pe tăcute, spațiul necesar

Nu doar dimensiunile de pe etichetă contează. Sunt câteva situații în care un pavilion aparent suficient devine insuficient.

Intrarea și axa de circulație

Oamenii intră, ies, trec cu farfurii. Dacă intrarea este pe latura scurtă a pavilionului și masa este așezată pe lungime, capătul mesei poate bloca intrarea sau o poate face incomodă. În mod practic, merită să ai o „axă” de circulație, o zonă care rămâne liberă. Într-un pavilion de 3 x 4,5 m, această axă se poate obține ușor prin plasarea mesei ușor decalat, astfel încât să ai pe o parte un culoar mai lat.

Într-un pavilion de 3 x 3 m, orice decalăre înseamnă că pe cealaltă parte nu mai rămâne loc nici pentru scaune, nici pentru mișcare. De aceea, 3 x 3 m forțează simetria, iar simetria, de multe ori, strică circulația.

Tipul de scaune

Scaunele cu brațe sunt comode, dar cer lățime. Un scaun de 60–65 cm lățime „mănâncă” spațiu la masă și la mișcare. Dacă pui opt astfel de scaune, masa trebuie să fie mai lungă sau oamenii se vor înghesui. În plus, când scaunul se trage înapoi, brațele se lovesc mai ușor de picioarele pavilionului sau de pereții laterali.

Scaunele înguste, de 45–50 cm, îți permit să reduci lățimea efectivă a zonei de ședere. Dacă urmărești un minim strict, scaunul este, uneori, mai important decât masa.

Băncile și soluțiile mixte

Băncile reduc un tip de spațiu și cresc altul. Reduc spațiul pentru tragerea individuală a scaunului, fiindcă banca se mișcă mai rar și, în general, se împinge sub masă. În schimb, banca cere loc pe lungime, iar oamenii se ridică mai greu din mijloc, dacă banca este plină. Pentru opt persoane, băncile pe laturile lungi și scaune la capete pot face posibil un pavilion mai mic, dar schimbă dinamica mesei. Este o alegere bună pentru familii, mai puțin bună pentru o masă formală.

Un exemplu concret de dimensionare, fără teorie inutilă

Să presupunem că ai o masă dreptunghiulară de 200 x 90 cm și scaune standard de terasă. Vrei ca oamenii să poată sta, iar cineva să poată trece măcar pe o parte cu o tavă. Alegi să lași, în jurul mesei, o margine de utilizare de aproximativ 90 cm pe laturi și 85 cm la capete. Spațiul ocupat devine, aproximativ, 370 x 270 cm.

Dacă pavilionul este de 3 x 4,5 m, ai 450 cm pe lungime. După ce pui cei 370 cm, îți rămân 80 cm. Poți distribui această diferență ca să creezi intrarea și un mic spațiu liber la celălalt capăt. Pe lățime, ai 300 cm.

După ce pui cei 270 cm, îți rămân 30 cm. Asta pare puțin, dar aici se vede de ce calculele trebuie citite cu realism. Cele 270 cm sunt o medie. Într-o seară obișnuită, scaunele nu sunt toate trase la maximum simultan. În plus, poți crea un culoar mai lat pe o parte și mai strâns pe cealaltă, iar oamenii vor folosi instinctiv partea mai lată.

Într-un pavilion de 3 x 3 m, aceeași masă îți lasă pe lungime doar 30 cm diferență, ceea ce înseamnă că, practic, capetele vor fi în tensiune permanentă. O masă se poate pune, dar evenimentul nu se așază.

Spațiul minim pe care îl simți ca minim, nu ca pedeapsă

Dacă ar fi să răspund cu o singură propoziție, fără să te oblig la calcule, aș spune așa: pentru o masă de 8 persoane, cu scaune normale și cu un minim de circulație, ai nevoie de un pavilion de cel puțin 3 x 4,5 m, adică de aproximativ 13,5 m², ca să poți folosi masa firesc. Sub acest prag, intri în zona în care fiecare detaliu trebuie micșorat, iar confortul devine un joc de compromisuri.

Apoi, dincolo de minim, apar situațiile în care spațiul suplimentar schimbă atmosfera. La 3 x 6 m, masa de opt devine doar o parte a scenei. Rămâne loc pentru servire, pentru o persoană care se plimbă, pentru o mică zonă de depozitare, pentru un colț de lumină. Oameni care, altfel, s-ar ridica și ar pleca după o oră, rămân, pentru că spațiul nu îi obosește.

Observații practice despre amplasare, care influențează spațiul util

Un pavilion montat pe iarbă moale se simte mai mic decât același pavilion montat pe o terasă dreaptă, fiindcă scaunele „intră” în sol, se mișcă greu și oamenii își adaptează poziția. În plus, dacă pavilionul este prins cu corzi sau greutăți, aceste ancoraje pot ocupa exact zonele pe unde vrei să treci. La dimensiuni minime, ancorarea devine, paradoxal, o problemă de spațiu, nu doar de siguranță.

De asemenea, trebuie luată în calcul și înălțimea laterală. Unele pavilioane au pereți care coboară în pantă sau au elemente textile care reduc, aproape psihologic, spațiul. O masă poate să încapă, dar dacă pânza atinge spatele cuiva, senzația de înghesuială apare imediat. Un pavilion cu pereți verticali sau cu margini ridicate păstrează zona de ședere mai liberă.

Un răspuns clar, adaptat realității

Când pui în balanță toate aceste elemente, spațiul minim util pentru un pavilion cu masă de 8 persoane se așază în jurul dimensiunii 3 x 4,5 m, cu mici variații în funcție de forma mesei și de tipul scaunelor. Dacă masa este rotundă și are diametru mare, ai nevoie de mai mult pe lățime. Dacă masa este dreptunghiulară și scaunele sunt înguste, poți coborî ușor, dar vei simți imediat limita.

Masa de opt oameni este o mică comunitate, chiar și pentru o seară. Spațiul în care o așezi decide dacă se simte ca o întâlnire caldă sau ca o negociere de coate. Un pavilion ales cu un minim realist nu îți promite perfecțiune, dar îți dă un lucru foarte prețios: gesturi care curg fără să fie corectate de fiecare dată de lipsa de loc.

Citeste in continuare

Un ziar dedicat orașului tau

Știrile Săptămânii