Eveniment
MASCATI SI MASONII TEPARI DIN PRAHOVA/”VENERABILUL” MASON GRAD 33, Liviu Bigan si MASONUL “MASCAT – MACHO” DE LA POLITIA LOCALA PLOIESTI, PETRESCU BOGDAN (II)
La data de 03.06.2019, Incisiv de Prahova a publicat articolul ” MASCATI SI MASONII TEPARI DIN PRAHOVA/”VENERABILUL” MASON GRAD 33 (Liviu Bigan) SI MASONUL “MASCAT – MACHO” DE LA POLITIA LOCALA PLOIESTI, PETRESCU BOGDAN (I)
PSD și francmasonii. Cristian Matei a fost coleg de asociație cu francmasoni importanți ai României
In acest articol dezvaluiam ca, aproape 1.000 de loji masonice cu venituri nefiscalizate se ascund în spatele a mai puțin de 36 de ONG-uri.
În mod ideal, ceea ce se înțelege prin masonerie, francmasonerie, loje masonice și alte organizații reprezintă o întâlnire dintre bună-credință, spirit de întrajutorare, mecenat, lucrare în folosul comunității și dezvoltare personală cu respectarea și promovarea valorilor umaniste. Tocmai de aceea, Dumnezeul masonic nu este neapărat Dumnezeul creștin, deși împrumută de la acesta multe caracteristici. Dacă, în secolul al XVII-lea, când multe surse arată că s-ar fi născut masoneria, ar fi trăit și creat John Lennon, probabil că al său „Imagine“ ar fi devenit imnul organizației. Sau, în orice caz, un cântec cu versuri și linie melodică asemănătoare.
Aproape o mie de loji ar avea masoneria română. Oficial, sunt doar 36 de ONG-uri. 36 de organizații non-guvernamentale ale masoneriei românești raportează anual venituri oficiale de aproximativ trei milioane de euro.
Dar acesta e doar mărunțișul: alte 700 – 800 de loji funcționează sub umbrela organizațiilor și a riturilor masonice și își gestionează banii „pe caiet“, pentru că nu s-au înregistrat oficial în Registrul ONG.
Am promis ca, intr-un articol viitor va vom dezvalui, cu documente, in exclusivitate, tepele date de “fratii” mascatului de la Politia Locala Ploiesti, tepe date investitorilor pentru infiintarea diverselor “Camere”, tepe date in care sunt implicati chiar fosti consilieri ai primarului Municipiului Ploiesti, Adrian Dobre (unii, fosti intimi ai directorului general suspendat al Politiei Locale Ploiesti, Carmen Gheorghe, director trimis in judecata pentru fapte de coruptie).
Persoanele utilizate de procurorul “Portocala” in mizeriile de dosare penale inventate, oameni utilizati ca martori mincinosi si/sau martori acoperiti
In numerele trecute va dezvaluiam cum un “individ”, de joasa “speta”, a ajuns dintr-un secretar general al unui partid politic (N.R- P.M.P) din Prahova un functionar public la Politia Locala Ploiesti, printr-un concurs aranjat de actuala concubina, sefa pe la Oficiul Juridic, prietena intima a directorului suspendat al Politiei Locale Ploiesti.
Tot Incisiv de Prahova va dezvaluia cum acest individ ajuns politist local, cu ajutorul aceleasi concubine, intentiona si ulterior a ajuns la Serviciul de Interventie Rapida, asa-zisii mascati ai Politiei Locale Ploiesti si numai dezvaluirile noastre au stopat ca acesta sa ajunga chiar seful acestei structuri.
Individul de joasa speta de la “mascatii” Politiei Locale Ploiesti este mason!
Fals si uz de fals in declaratia de avere si interese a masonului de la mascati
Nedeclararea calităţii de membru într-o astfel de Asociaţie – M.L.I.U.R., denotă o intenţia de disimulare a acestei calităţi (mason), intenţie a cărui motivaţie, scop, din punct de vedere penal interesează, prezenţa acestei intenţii conduce fără echivoc la realizarea conţinutului constitutiv al infracţiunii de fals în declaraţii.
Infracţiunea de fals în declaraţii este o infracţiune care se comite doar cu intenţie directă şi constă în declararea necorespunzătoare a adevărului.
“Mocanita” sa aflata in postnatal ce parere “juridica” are de acest fals si uz de fals facut de concubinul sau care NU a declarat aceasta apartenenta conform prevederilor legale?
Precizam ca, vom reveni cu dezvaluiri senzationale atat despre masonul de la “mascatii” Politiei Locale Ploiesti, cat si despre “tepele” date de “fratii” si prietenii sai oamenilor de afaceri din Prahova.
Din acest numar vom reveni, in serial cu dezvaluiri despre tepele acestor masoni si tepele date de “fratiorii” lor, dintre cere unul dintre fartiori este un fost consilier al primarului Adrian Dobre, prieten de faradelegi cu procurorul “Portocala”.

FANTOMATICA CAMERA DE COMERT BILATERALA COSTA RICA-ROMANIA
O “Camera” pe care membrii fondatori o folosesc ca “paravan” si impresie artistica pentru a “tepui” oameni de afaceri sub “umbrela” ca ei sunt “diplomati” si/sau ca apartin de unele servicii secrete romanesti.
O sa avem si raspunsul oficial de la SIE si SRI si il vom publica si o sa il atasam la sesizarea organelor de cercetare penala.
Cand mai existau probleme “amoroase” cu Simona Plesa, iata cum nu mai veneau finantarile si dispareau subit pana si banii de chirii….
Infiintarea “Camerei Bilaterale Germania-Romania”
“Venerabilul” mason grad 33, Liviu Bigan, un tepar desavarsit care a luat in cateva randuri bani de la oameni de afaceri din Prahova si nu numai (Bucuresti si cetateni straini) pentru a infiinta “Camera Bilaterala Germania-Romania”
In acest sens, “venerabilul” care se prezinta ca G-ral SIE si/sau G-ral SRI, in functie de tepele pe care le aplica a constituit de cateva ori aceasta “Camera de Comert” fantoma introducand in statutul de infiintare pe rand, persoanele inselate.
Iata documentele explozive utilizate de teparii masoni din Prahova:
STATUT
Asociația Camera de Diplomație Comercială cu
REPUBLICA FEDERALA GERMANIA
MEMBRII FONDATORI :
- BIGAN LIVIU FLORIN , cetatean roman, CNP 169_______, indentificat cu C.I. seria ___ , nr. 99____, dom. in mun. Ploiesti , str. Ciresoaia, nr. ___, jud. Prahova, in calitate de presedinte;
- __________ in calitate de vicepresedinte;
- __________ in calitate de vicepresedinte;
In conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 26 din 2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, şi în temeiul dreptului constituţional la asociere, ne exprimăm voinţa pentru înfiinţarea unei asociaţii, având următorul statut:
ART. 1. DENUMIRE
Denumirea asociaţiei este CAMERA DE DIPLOMAȚIE COMERCIALĂ CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA denumită în continuare CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA. conform disponibilitatii nr. 156343/14.10.2016. eliberata de Ministerul Justitiei.
ART. 2. SEDIU
2.1. Sediul CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA este în Bucuresti, Bulevardul Octavian Goga, nr. 2, tronson 2 , etaj VIII, cam. 806, sector 3
În funcție de necesități, el va putea fi schimbat în orice alt loc din București, cu îndeplinirea formalităților legale în vigoare, neputând fi mutat în altă localitate decât capitala țării.
2.2. CDC CU REPIBLICA FEDERALA GERMANIA își poate stabili birouri operaționale numai în capitala României sau a țării pentru care a fost creată.
ART. 3. DURATA
CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA .se constituie pe o durată de funcționare nedeterminata, începand cu data înregistrării sale ca persoană juridică, subiect de drept român.
ART. 4. FORMA JURIDICĂ
4.1. CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA este persoană juridică română, de drept privat care funcționează în baza O.G. nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu prevederile Actului Constitutiv și ale prezentului Statut și are forma juridică de asociație.
4.2. CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA nu are caracter politic și nici scop lucrativ.
4.3. CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA este o organizație neguvernamentală, ce reprezintă, în probleme generale, față de Guvernul României și autoritățile centrale naționale, precum și faţă de alte guverne şi autorităţi pe plan regional și internațional, membrii săi, și care sprijină și apară interesul național al României, din perspectiva comercial-economică și a comunității de afaceri. Totodată, urmărește promovarea și dezvoltarea relațiilor privind investițiile în interior sau exterior, proprietatea intelectuală, cercetarea și progresul tehnologic, turismul, protecția consumatorilor, sănătatea, telecomunicațiile, politicile competiționale, legislația prevenirii corupției active și cea la nivel național, facilitarea afacerilor inclusiv prin misiuni comerciale, crearea de rețele de afaceri, rezolvarea problemelor și acordarea de asistență în soluționarea litigiilor, căutarea partenerilor și negocierea, captarea și diseminarea informațiilor cu caracter comercial, organizarea de evenimente de promovare a exporturilor, consilierea în rezolvarea problemelor întreprinzătorilor cu creditorii, rezolvarea unor dispute comerciale sau de acces pe diferite piețe, reunirea partenerilor dintr-o țară de origine cu cei din țara noastră etc., în concordanță cu exigențele și cerințele economiei de piață și ale globalizării.
Art. 5.SCOPUL
5.1. Inițierea și organizarea de relații cu autoritățile REPUBLICII FEDERALE GERMANIA și crearea unor metode eficiente de interacțiune, bazate pe continuitate și profesionalism, cu scopul dezvoltării relațiilor privind investițiile în interior sau exterior, proprietatea intelectuală, cercetarea și progresul tehnologic, turismul, protecția conumatorilor, sănătatea, telecomunicațiile, politicile competiționale, legislația prevenirii corupției active și cea la nivel național, facilitarea afacerilor inclusiv prin misiuni comerciale, crearea de rețele de afaceri, rezolvarea problemelor și acordarea de asistență în soluționarea litigiilor, căutarea partenerilor și negocierea, captarea și diseminarea informațiilor cu caracter comercial, organizarea de evenimente de promovare a exporturilor, consilierea în rezolvarea problemelor întreprinzătorilor cu creditorii, rezolvarea unor dispute comerciale sau de acces pe diferite piețe, reunirea partenerilor dintr-o țară de origine cu cei din țara noastră etc.
5.2. Dezvoltarea relațiilor comerciale bilaterale prin implementarea și dezvoltarea conceptului de diplonomie economică, așa cum a fost el definit în literatura de specialitate;
Art. 6. OBIECTIVELE
6.1. Inițierea, cultivarea și menținerea dialogului și relațiilor cu mediul de afaceri din cele două
țări;
6.2. Dezvoltarea relațiilor cu autoritățile din cele două state identificate cu atribuții privind domeniul comerțului exterior, relațiile economice internaționale și mediul de afaceri;
6.3. Susținerea procesului de monitorizare al relațiilor comercial-economice bilaterale, prin aplicarea conceptului de complementaritate, în raport cu autoritățile statului;
6.4. Informarea inter-partenerială asupra legislației referitoare la relațiile comercial-economice;
6.5 Întocmirea unor materiale de analiză și sinteză în urma studierii tendințelor pieței de afaceri internaționale, cu scopul menținerii unui ritm constant în procesul de integrare economică regională și globală;
6.6. Realizarea unui program interactiv de târguri și expoziții în cele două țări;
6.7. Acordarea de consultanță de specialitate tuturor instituțiilor și societăților comerciale, cu scopul concretizării și materializării unor tranzacții comerciale și de cooperare, inclusiv pe terțe piețe;
6.8. Promovarea interactivă a unor oportunități de afaceri între părțile interesate;
6.9. Acordarea de asistență reciprocă privind o verificare minimală a bonității societăților propuse ca viitori parteneri;
6.10. Evaluarea gradului de interes și sensibilitate al piețelor de desfacere din cele două state, față de produsele promovate;
6.11. Apărarea intereselor actorilor activi, de profil, pe piețele celor două state, în raport cu autoritățile naționale și protejarea imaginii privind activitatea de bună practică a acestor operatori;
6.12. Asigurarea stabilității relațiilor comerciale, prin promovarea contactelor permanente și prin prioritizarea derulării unor acțiuni de asigurare a unui climat de încredere reciprocă, între cele două medii de afaceri;
6.13. Configurarea unui climat stabil și eficient de parteneriat public-privat, cu scopul atragerii unor investiții de interes;
6.14. Promovarea realităților românești și germane avându-se în vedere sensibilizarea investitorilor din cele două state privind crearea de parteneriate reciproc avantajoase;
6.15. Orice alte activități care duc la configurarea și armonizarea sistemelor de lucru în materie comercială între cele două state și pe terțe piețe;
6.16. Organizarea și promovarea unor programe educaționale de profil, avându-se în vedere posibilitatea schimburilor de experiență, în toate modalitățile care pot fi generate, între cele două state.
ART. 7. CALITATEA DE MEMBRU
7.1. Membrii fondatori.
Prin membru fondator se înţelege persoana care a participat iniţial la constituirea asociaţiei sau care a fost aleasă ulterior, din rândul membrilor, de către Adunarea Generală ca membru asimilat membrului fondator.
Membrii asimilați membrilor fondatori au aceleași drepturi ca și aceștia.
Membrii fondatori și cei asimilați au drept de vot deliberativ în Adunarea Generală.
7.2. Membrii asociați.
Membrii CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANI .pot fi persoane fizice sau juridice, române sau străine, care sunt de acord cu scopul acesteia. Poate deveni membru al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA .orice persoană care:
- a) îi recunoaşte statutul și aderă la acesta;
- b) desfăşoară în mod direct o activitate economică în România sau o altă activitate de interes, care are legătură directă sau în mod conex cu obiectul de activitate sau cu scopul CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA ;
- c) consideră că prin activitatea lor pot contribui la atingerea scopului statutar și la dezvoltarea cooperării comercial-economice bilaterale dintre România și alte state; achită taxa de aderare.
Membrii asociați au drept de vot deliberativ în Adunarea Generală.
7.3. Persoanele juridice prevăzute la pct. 7.2. pot obține calitatea de membru prin aderare.
7.4. CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA. are drept de selecție cu privire la primirea de noi membri asociați.
ART. 8.ORGANELE DE CONDUCERE
Organele de conducere ale CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA.sunt:
- Adunarea Generală
- Consiliul Director
- Cenzorul sau comisia de cenzori
ART. 9. ADUNAREA GENERALĂ – FUNCȚIONARE ȘI ATRIBUȚII
9.1. Adunarea Generală este organul suprem de conducere al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA .și se compune din totalul membrilor fondatori, asimilati si asociati ai acesteia.
9.2. Adunarea Generală se întrunește în sesiune ordinară o dată pe an, de regulă în primul trimestru al anului, iar în sesiune extraordinară, ori de cate ori trebuie rezolvate chestiuni importante ce intră în competența sa exclusivă și nu suferă amânare
9.3. Convocarea Adunării Generale extraordinare se poate face la cererea a cel puțin o treime din numărul membrilor CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA .la cererea Consiliului Director sau la cererea președintelui în exercițiu.
9.4. Adunarea Generală se convoacă în sesiune ordinară de președintele în exercițiu al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA cu cel puțin 7 de zile înainte de data întrunirii. Odată cu convocarea se comunică membrilor ordinea de zi preliminară, acest lucru neînsemnând că aceasta nu poate suporta modificări, care însă trebuie aduse la cunoștință și votate la începutul ședinței Adunării Generale, ca ordine de zi. Neprimirea adresei de convocare de către vreunul dintre membrii asociați, nu constituie impediment în considerarea Adunării Generale ca legal constituită.
9.5. Convocarea se face prin telefon sau e-mail cu confirmare de primire. Odată cu convocarea se comunică membrilor data, ora, locul, ordinea de zi. Dacă în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea statutului asociaţiei convocarea va trebui să cuprindă textul integral al acesteia.
9.6. Adunarea Generală este valabil constituită indiferent de numărul celor prezenți, cu condiția ca numărul membrilor să fie de jumătate plus unu; dacă la data convocării nu se întrunește numărul statuar de membri fondatori sau asimilați, se va face o nouă convocare ce se va situa între a 7-a și a 15-a zi de la data stabilită pentru prima convocare, când Adunarea Generală se consideră legal constituită indiferent de numărul membrilor prezenți.
9.7. La sesiunile Adunării Generale ale CDC cu ……………………………pot fi invitați reprezentanți ai
Guvernului României și ai altor organe centrale, ai mass-mediei, ca și ai altor organe similare din țările membre, precum și din tări terțe.
9.8. Adunarea Generală este condusă de președintele în exercițiu al CDC cu ……………………………care înainte de deschiderea lucrărilor dispune verificarea, după lista nominală, a membrilor prezenți și comunică Adunarii Generale, prezenta.
9.9. Hotărârile Adunării Generale se iau cu votul majoritar (majoritate simplă) al membrilor prezenți, în toate chestiunile supuse dezbaterilor, aceștia având drept de vot deliberativ.
9.10. Membrii asociați ai CDC cu ……………………………au drept de vot deliberativ. Fiecare membru al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA are dreptul la un singur vot, indiferent de numărul delegaților desemnați să participe la Adunarea Generală. Membrii asociați ai CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA care nu și-au plătit cotizația pe anul pentru care se convoacă Adunarea Generală, pot participa la aceasta, dar fără drept de vot.
9.11. Membrii conducerii de onoare a CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA., cu excepția președintelui fondator și a președintelui de onoare, nu au drept de vot.
Președintele fondator și președintele de onoare vor participa la ședințele Consiliului Director, unde vor avea dreptul să voteze orice decizie a acestuia.
Ceilalți membri ai conducerii de onoare ai CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA .vor avea dreptul să participe la ședința Consiliului Director, fără drept de vot, atunci când vor fi convocați. Președintele fondator este primul președinte al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA.
9.12. Președintele de onoare va fi desemnat în persoana președintelui , după terminarea mandatului său, cu condiția ca acesta să fii deținut funcția de prim vicepreședinte înainte de cea de președinte.
Președintele de onoare va avea drept de vot în Consiliul Director și va participa la ședința Consiliului Director.
Președintele de onoare se bucură de aceleași privilegii ca și presedintele fondator.
9.13. Adunarea Generală a membrilor fondatori și asociați este organ suprem de conducere și are următoarele atribuții:
- dezbate raportul de activitate prezentat de președintele CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA și darea de seamă a cenzorilor privind situația financiar-contabilă a CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA între cele două sesiuni ordinare ale Adunării Generale și acordă descarcărea de gestiune;
- decide referitor la investițiile majore ale CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA.;
- aprobă bugetul anual al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA
- alege Consiliul Director și Comisia de Cenzori pe o perioada de 5 (cinci) ani;
- aprobă și modifică statutul CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA;
- aprobă înființarea de filiale;
- hotărăște în privința oricăror alte chestiuni care intră în competența sa;
- alege copreședintele propus în urma consultațiilor cu ambasada țării de origine,
ART. 10. CONSILIUL DIRECTOR. FUNCȚIONARE – ATRIBUȚII
10.1. Consiliul Director este organul executiv de conducere al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA și se compune din:
- un Președinte, cetățean român sau cu dublă cetățenie, care este și președintele CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA.;
- doi Vicepreședinți, cetățeni români sau ai REPUBLICII FEDERALE GERMANIA sau cu dublă cetățenie, după caz.
- un Secretar General.
10.2.Creşterea numărului de membri ai Consiliului Director se va face în raport cu dezvoltarea activității CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA.și cu bugetul aprobat de Adunarea Generală.
10.3.Membrii Consiliului Director vor fi aleși dintre membrii CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA
10.4.Consiliul Director are următoarele atribuții:
- aduce la îndeplinire hotărârile Adunării Generale;
- stabileşte şi propune obiectivele generale ale asociaţiei;
- decide cu privire la încheierea de acte juridice în numele şi pe seama asociaţiei;
- aprobă structura aparatului asociaţiei, precum şi a numărului de personal în cadrul fondului de salarii aprobat în bugetul de venituri şi cheltuieli;
- e) selectează terţii colaboratori;
- hotărăşte înfiinţarea şi structura departamentelor de lucru ale asociaţiei;
- analizează periodic activitatea fiecărui departament de lucru, luând măsurile ce se impun;
- hotărăşte cu privire la modificarea sediului asociaţiei;
- emite proiecte de hotărâri în vederea supunerii acestora spre aprobare Adunării Generale;
- propune Adunării Generale: modificarea statutului, înfiinţarea de filiale, bugetul de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil;
- asigură execuția bugetului de venituri şi cheltuieli;
- stabileşte contribuțiile de aderare şi cotizaţiile anuale pentru membrii CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA, precum şi nivelul acestora;
- stabilește remunerația acordată Comisiei de Cenzori;
- aprobă regulamentul intern de funcţionare;
- deliberează şi hotărăşte în privinţa altor probleme care intră în competenţa sa.
10.5.Consiliul Director exercită, în perioada dintre Adunările Generale, administrarea generală a CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA şi hotărăşte în toate problemele ce intră în competenţa sa în baza prezentului statut sau a hotărârilor Adunării Generale. Totodată, el stabilește și indemnizația Președintelui CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA
10.6.Consiliul Director se întruneşte trimestrial, la convocarea Preşedintelui CDC sau a 1/3 din numărul CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA membrilor fondatori şi îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi.
10.7.Hotărârile Consiliului Director se adoptă cu o majoritate de cel puţin jumătate plus unu din totalul membrilor prezenţi.
În cazul în care există paritate la votare, votul președintelui în exercițiu este dublu, inclusiv în ședința Adunării Generale în care Consiliul Director nou ales își va alege președintele .
10.8.Între Adunările Generale, hotărârile se iau de către Consiliul Director urmând ca în Adunarea Generală să fie validate numai cele de competența sa.
10.9.Consiliul Director răspunde de activitatea sa în fața Adunării Generale, căreia este obligat să-i prezinte raportul. Totodată, Consiliul Director va solicita Adunării Generale, descărcarea de gestiune în urma exercițiului financiar anual.
Art. 11. PREȘEDINTELE
11.1. Președintele CDC .va fi ales, pentru un m CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA andat de 5 ani cu posibilitate de realegere, din randul membrilor Consiliului Director, de catre aceștia, după ce au fost, la rândul lor, aleși de către Adunarea Generala a CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA (fie în ședință ordinară, fie în ședință extraordinară). Președintele fondator și președintele de onoare au drept de vot la alegerea președintelui .
Membrii Consiliului Director nou ales se vor retrage în ședintă separată, unde se va proceda la alegerea în funcții, conform Statutului. Primul va fi ales Președintele Consiliului Director, urmând ca în continuare să fie aleși Prim-vicepreședintele, Vicepreședintele și Secretarul General.
Rezultatul alegerilor va fi comunicat membrilor CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA în cel mai scurt timp posibil.
11.2. Președintele al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA are următoarele atribuții:
- reprezintă asociaţia în relaţiile interne şi internaţionale şi încheie acte juridice în numele şi pe seama CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA , conform cu legislaţia în vigoare, cu hotărârile Adunării
Generale sau ale Consiliul Director;
- desfășoară orice activitate și decide cu privire la orice chestiune ce nu intră în atribuțiile Adunarii Generale sau a Consiliului Director, conform Statutului.
11.3.Președintele poate delega o parte din atribuţiile sale Prim-vicepreședintelui, Vicepreşedintelui sau Secretarului General.
11.4.În cazul în care Preşedintele nu îşi poate exercita atribuţiile, Prim-Vicepreşedintele îl va înlocui de drept şi va exercita atribuţiile ce îi sunt delegate.
11.5 Secretarul General asigură îndeplinirea activităţilor de secretariat şi ţine în grija sa toate registrele şi regulamentele asociaţiei. El poate îndeplini şi alte atribuţii încredinţate de Preşedintele asociaţiei.
11.6.Calitatea de membru al Consiliului Director încetează la data expirării perioadei pentru care a fost ales sau prin revocare de către Adunarea Generală. În locul devenit vacant se va alege un alt membru.
11.7.Dacă se impune completarea imediată a locului devenit vacant, Președintele convoacă Adunarea Generală Extraordinară, în cadrul căreia va putea alege un alt membru.
11.8.Dezbaterile şi hotărârile Consiliului Director sunt consemnate în procese verbale prin grija Secretarului General.
11.9.Președintele CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA .și ceilalți membri ai Consiliului Director pot fi remunerați de către CDC cu CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA pentru activitatea depusă sub forma indemnizației de ședință sau a salariului. Salariul sau indemnizația va fi stabilită de Consiliul Director.
11.10.Consiliul Director va putea crea comisii de lucru pe probleme, in domeniile in care exista un volum mai mare de activitati. Aceste comisii își vor desfășura activitatea pe baza unui regulament aprobat de Consiliul Director.
ART. 12. BORDUL ONORIFIC
Se înființează Bordul Onorific al CDC .organ de interes general în CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA activitatea organizației și pentru îndeplinirea scopului statutar al acesteia, care va acționa pe plan național și internațional, bucurându-se de înalt respect și aleasă apreciere în cadrul Camerei de Diplomație Comercială CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA
Consiliul Onorific al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA este compus din 5 membri, personalități marcante în domeniul diplomatiei comerciale si comert exterior sau domenii conexe în strânsă legătură cu acesta, și având o reputație recunoscută pe plan național și/sau internațional. Structura Bordului Onorific este următoarea:
- 1 Înalt Membru Coordonator al Bordului Onorific denumit Copresedinte.
- 4 Înalți Membri ai Bordului Onorific.
ART. 13. ORGANELE DE CONTROL
13.1. Organele de control ale activității CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA sunt:
- Cenzorul
- Comisia de Cenzori, după caz.
13.2.Cenzorul sau Comisia de Cenzori, după caz, vor fi aleși de către Adunarea Generală. Comisia de Cenzori va fi formată din 1 până la 3 membri care trebuie să fie experți contabili.
13.3.Cenzorul/Comisia de Cenzori, după caz, poate fi remunerat/ă pentru activitatea depusă, iar remunerația va fi stabilită de Consiliul Director.
13.4.Cenzorul/Comisia de Cenzori verifică situația financiar-contabilă a CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA și informează Adunarea Generală despre aceasta.
ART. 14. PATRIMONIUL (FINANȚARE)
14.1. Patrimoniul initial al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA este in valoare de 2.500 lei, vărsat în totalitate la data constituirii Asociaţiei.
14.2.Patrimoniul CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA se constituie din donații, sponsorizări, cotizații și orice alte venituri din activități legale oferite de membrii săi sau de alte persoane, precum și din contribuțiile de aderare, care vor fi stabilite în lei și valută, prin Hotărârea Adunării Generale.
14.3.Contribuțiile de aderare și cotizațiile vor fi actualizate periodic de Consiliul Director pe baza Hotărârii Adunarii Generale și în conformitate cu prevederile Regulamentului de asociere.
14.4. Pentru serviciile prestate de CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA către terți, beneficiarii acestora vor plăti onorarii, fie în sume fixe, fie în cotă procentuală, ce vor fi stabilite și actualizate periodic de Consiliul Director, în funcție de rata inflației și aprobate de Adunarea Generală.
14.5.Toate sumele încasate de CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA indiferent cu ce titlu (contribuție de aderare, cotizații, donații, etc.) se vor folosi la acțiunile prevăzute în Statut, în scopul realizarii obiectului de activitate al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA
14.6.CDC . CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA poate să înființeze societăți, ale căror dividende, dacă nu vor fi reinvestite în activitatea acestora, vor fi transferate către CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA și vor folosi la îndeplinirea scopului statutar.
ART. 15. DIZOLVAREA SI DESTINATIA BUNURILOR
15.1Asociatia se dizolva:
- a) de drept;
- b) prin hotararea judecatoriei sau a tribunalului, dupa caz;
- c) prin hotararea adunarii generale.
A.Asociatia se dizolva de drept prin:
- a) implinirea duratei pentru care a fost constituita;
- b) realizarea sau, dupa caz, imposibilitatea realizarii scopului pentru care a fost constituita, daca in termen de 3 luni de la constatarea unui astfel de fapt nu se produce schimbarea acestui scop ;
- c) imposibilitatea constituirii adunarii generale sau a consiliului director in conformitate cu statutul asociatiei, daca aceasta situatie dureaza mai mult de un an de la data la care, potrivit statutului, adunarea generala sau, dupa caz, consiliul director trebuia sa se constituie;
- d) reducerea numarului de asociati sub limita fixata de lege, daca acesta nu a fost complinit timp de 3 luni.
Constatarea dizolvarii se realizeaza prin hotararea judecatoriei in a carei circumscriptie se afla sediul asociatiei, la cererea oricarei persoane interesate.
B.Asociatia se dizolva, prin hotarare judecatoreasca, la cererea oricarei persoane interesate :
- a) cand scopul sau activitatea asociatiei a devenit ilicita sau contrara ordinii publice;
- b) cand realizarea scopului este urmarita prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;
- c) cand asociatia urmareste un alt scop decat cel pentru care s-a constituit;
- d) cand asociatia a devenit insolvabila.
Instanta competenta sa hotarasca dizolvarea este judecatoria in circumscriptia careia asociatia isi are sediul.
C.Asociatia se poate dizolva si prin hotararea adunarii generale. In termen de 15 zile de la data sedintei de dizolvare, hotararea adunarii generale se depune la judecatoria in a carei circumscriptie isi are sediul, pentru a fi inscrisa in Registrul asociatiilor si fundatiilor.
15.2. În caz de dizolvare, bunurile rămase în urma lichidării nu se pot transmite către persoane fizice. Aceste bunuri vor fi transmise către persoane juridice de drept privat sau de drept public cu scop identic sau asemănător în conformitate cu dispoziţiile O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații. Transmiterea bunurilor rămase în urma lichidării revine lichidatorului care, după o consultare prealabilă a membrilor fondatori, va proceda la transmiterea propriu-zisă către una sau mai multe persoane juridice care au ca scop promovarea relațiilor economice. Dacă în termen de 6 luni de la terminarea lichidării, lichidatorii nu au reușit să transmită bunurile în condițiile sus-menționate, bunurile rămase după lichidare vor fi atribuite de instanța competentă, conform dispozițiilor legale.
ART. 16. PIERDEREA CALITĂȚII DE MEMBRU ȘI RETRAGEREA
16.1. Pierderea calității de membru al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA poate fi hotărâtă de Consiliul Director, numai pentru motive bine întemeiate și numai după ascultarea reprezentantului autorizat al membrului în cauză, în cadrul ședinței speciale convocate în acest scop, de către președintele.
Lipsa reprezentantului membrului în cauză, pentru data la care a fost convocat, nu înlătură posibilitatea luării deciziilor de către Consiliul Director.
16.2. Membrii CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA care prin atitudinea lor dovedesc interese contrare și comportament inadecvat scopului pentru care a fost înființată CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA și/sau care săvarșesc orice faptă dăunătoare imaginii CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA inclusiv spiritului de unitate organizațională al acesteia, vor fi excluși, în urma audierii reprezentantului lor în ședința Consiliului Director convocată special pentru aceasta .
16.3 Calitatea de membru se poate pierde şi în următoarele situaţii:
- în caz de încetare a existenţei persoanei juridice;
- neachitarea obligaţiilor pecuniare anuale de membru;
- pierderea calităţii de membru fondator sau excluderea unui membru fondator, care poate fi hotărâtă doar de către Adunarea Generală;
16.4.Oricare membru al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA se poate retrage din organizație, oricând, cu condiția notificării intenţiei de retragere, în scris, la sediul CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA
16.5.Când o persoană juridică încetează să mai fie membră a CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANI ea va ramane responsabilă pentru toate obligațiile sale, ce au fost asumate până la încetarea calității sale de membru.
ART. 17.DISPOZIȚII FINALE
Prevederile prezentului Statut se completează cu prevederile O.G. nr. 26/ 2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificările și completările ulterioare.
Prezentul Statut se poate modifica prin Act Adițional, semnat de membrii Consiliului Director, numai pe baza împuternicirii date de Adunarea Generală și numai în baza Hotărârii acesteia, prin care va fi desemnată și persoana care se va ocupa de îndeplinirea formalităților legale de înscriere a modificărilor în Registrul Național al persoanelor juridice fără scop patrimonial – Asociatii, Fundații și Federații aflat la grefa Tribunalului București în a carei circumscripție teritorială își are sediul CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA
Membrii Fondatori:
1.BIGAN LIVIU FLORIN , in calitate de presedinte;
- , in calitate de vicepresedinte;
- ____________,in calitate de vicepresedinte
CONTRACT DE LOCAŢIUNE
Nr. ……./……………
Părţile:
CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE A ROMÂNIEI, cu sediul în Bucureşti, b-dul Octavian Goga nr.2, sector 3 – CCIR Business Center, cod fiscal _____, cont nr. RO___ RZBR 0000 ______, deschis la Raiffeisen Bank România S.A., reprezentată legal prin Mihai Daraban – Preşedinte, denumită în continuare LOCATOR, şi
LIVIU FLORIN BIGAN, domiciliat în Ploieşti, Strada _____, judeţ Prahova, identificat cu C.I. seria ____nr. 99____,, eliberat de SPCLEP Ploieşti în data de 19.04.2011, având CNP 16_______8, denumit în continuare Locatar,
convin la încheierea prezentului contract de locaţiune, denumit în cele ce urmează Contractul, în următoarele condiţii:
Art. 1 OBIECTUL CONTRACTULUI
1.1 Locatorul închiriază, iar Locatarul ia cu chirie, spaţiul aflat în incinta CCIR Business Center din Bucureşti, b-dul Octavian Goga nr. 2, sector 3, Tronsonul II, Etaj 8, camera 6, în suprafaţă de 27.80 mp, identificat conform planului din Anexa nr. 2 la contract, parte integrantă din acesta, pentru stabilirea sediului Asociaţiei Camera de Diplomaţie Comercială cu Republica Federală Germană (dovada disponibilităţii denumirii nr. 156343/14.10.2016 emisă de Ministerul Justiției), denumită în cele ce urmează Asociația.
1.2 Predarea-primirea spaţiului care face obiectul prezentului contract se va efectua în baza procesului-verbal de predare primire, semnat de către reprezentanţii expres desemnaţi în cuprinsul contractului ca persoane responsabile cu derularea în bune condiţii a contractului şi devine parte integrantă din contract.
Art. 2 DURATA CONTRACTULUI
2.1. Prezentul contract intră în vigoare la data 15.03.2017 şi încetează la data de 14.03.2018.
Art. 3 CHIRIA ŞI MODALITĂŢILE DE PLATĂ
- Preţul închirierii – chiria – pentru spaţiul descris la art. 1 este de 13 Euro/mp/lună la care se adaugă TVA. Părţile au stabilit de comun acord ca valorile să fie exprimate în euro, plătibile în lei la cursul comunicat de BNR pentru ziua emiterii facturii.
- În preţul chiriei sunt incluse şi cheltuielile cu utilităţile: energie electrică şi cota parte din materialele, salariile personalului necesar întreţinerii şi pazei spaţiului închiriat şi mobilierul, în limita disponibilităţii.
- Pentru stabilirea sediului Asociaţiei Camera de Diplomaţie Comercială cu Republica Federală Germană în spaţiul ce face obiectul prezentului contract de locaţiune, Locatarul va achita Locatorului un tarif de 20 euro/lună, la care se adaugă TVA.
- Locatarul va depune o garanţie echivalentă cu chiria aferentă pe 2 (două) luni, care va fi restituită la încetarea locaţiunii, în cazul în care nu se vor înregistra obligaţii faţă de Locator.
- În situaţia în care sunt înregistrate întârzieri la plată, în cuantum egal cu valoarea chiriei pentru 1 lună, Locatorul urmează să reţină contravaloarea sumei datorate din garanţia depusă conform contractului.
- Locatarul are obligaţia să depună suma necesară pentru reconstituirea garanţiei în cuantumul prevăzut de art. 3.4, în termen de 10 zile de la data reţinerii sumelor neachitate conform art. 3.5.
- În situaţia în care Locatarul nu efectuează reconstituirea garanţiei în termenul prevăzut de articolul precedent, contractul urmează a fi reziliat potrivit dispoziţiilor art. 5.2 din contract.
- Plata chiriei se va face lunar, în perioada 1-10 ale lunii, pe baza facturii fiscale emise de către Locator, în numerar sau prin virament bancar.
- Prima factură va cuprinde garanţia, chiria aferentă primei luni şi tariful pentru stabilirea sediului Asociaţiei, aferent primei luni.
- În cazul întârzierii efectuării plăţilor sau neplata chiriei în tot sau în parte, Locatarul datorează penalităţi în cuantum de 0,5%/zi din suma restantă.
- Dacă întârzierea depăşeşte 30 de zile, Locatorul este îndreptăţit să rezilieze contractul fără nicio altă formalitate. Rezilierea nu stinge obligaţiile de plată ajunse la scadenţă şi nici obligaţia de plată a penalităţilor de întârziere.
Art. 4 – OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR
4.1 Obligaţiile Locatorului
4.1.1 Să nu întreprindă nicio acţiune de natură a tulbura folosinţa Locatarului.
4.1.2 Să transmită Locatarului factura fiscală, astfel încât să fie respectate termenul și condițiile de plată.
4.1.3 Să asigure Locatarului liberul acces, conform Regulamentelor proprii şi a Condiţiilor generale, către spaţiile închiriate, pe traseul şi în condiţiile stabilite de părţi.
4.1.4 Să pună la dispoziţia Locatarului Condiţiile generale (Anexa nr. 1 la Contract).
4.1.4 Să asigure paza spaţiilor închiriate, în cadrul pazei generale a obiectivului.
4.1.5 Locatorul nu răspunde de pierderea, deteriorarea sau sustragerea bunurilor Locatarului, indiferent de cauza care le-a produs.
4.2. Obligaţiile Locatarului
4.2.1 Să plătească chiria, tariful pentru stabilirea sediului şi alte servicii comandate sau sume datorate în baza prezentului contract, în termenele şi condiţiile prevăzute în acesta.
4.2.2 Să întreţină spaţiile şi bunurile închiriate şi să asigure integritatea şi funcţionarea normală a tuturor componentelor acestora;
4.2.3 Să folosească bunurile închiriate potrivit destinaţiei lor, care nu poate fi schimbată decât cu acordul prealabil al Locatorului, exprimat în scris.
4.2.4 Să informeze imediat Locatorul asupra oricăror accidente sau degradări care se produc la spaţiile şi/sau cu privire la bunurile închiriate, chiar dacă aparent nu ar rezulta nicio pagubă.
4.2.5 Să permită personalului Locatorului să efectueze vizite de evaluare a folosirii bunurilor închiriate.
4.2.6 Locatarul a luat la cunoştinţă şi se obligă să respecte toate regulamentele Locatorului, precum şi Condiţiile generale.
4.2.7 Dacă bunurile închiriate nu mai pot fi returnate în starea iniţială, Locatarul se obligă fie să le repare/recondiţioneze ori, dacă acest lucru nu este posibil, să achite valoarea acestora la preţ de nou.
4.2.8 Să folosească, în mod strict, traseul de acces pentru personal şi/sau clienţi.
4.2.9 Să comunice Locatorului, în scris, numele salariaţilor care îşi desfăşoară activitatea în spaţiile închiriate.
4.2.10 Să nu modifice instalaţiile, echipamentele, dispozitivele puse la dispoziţie. (ex.: puteri electrice, siguranţă la foc, echipamente care afectează structura de rezistenţă a clădirii).
4.2.11 Nerespectarea oricăreia dintre obligaţiile prevăzute în Condiţiile generale duce la încetarea imediată şi necondiţionată a prezentului contract.
4.2.12 La încetarea locaţiunii pentru spaţiul cu destinaţia „sediu”, Locatarul se obligă să radieze sediul din Registrele speciale, în termen de 45 zile de la încetare.
4.2.13 Locatarul are obligaţia ca, pentru identificarea adresei la care îşi desfăşoară activitatea potrivit dispoziţiilor prezentului contract, să folosească sintagma CCIR Business Center.
Art. 5 – REZILIEREA ŞI ÎNCETAREA CONTRACTULUI
- Denunţarea unilaterală a contractului înainte de termen va putea fi cerută de oricare dintre părţi cu condiţia notificării cu 30 de zile înainte de data la care ar înceta contractul.
- În caz de distrugere parţială a bunurilor puse la dispoziţie conform contractului, din cauze neimputabile părţilor, respectiv caz de forţă majoră, părţile sunt în drept a cere încetarea contractului. Pentru a opera încetarea contractului în condiţiile reglementate în prezentul articol, distrugerea trebuie să fie atât de gravă încât să-l împiedice pe Locatar a se mai folosi de bunurile închiriate conform destinaţiei de comun acord convenite de părţi prin prezentul contract.
- Pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale, părţile datorează despăgubiri, conform contractului şi legii.
- Contractul încetează de drept, fără alte formalităţi şi fără intervenţia vreunei alte autorităţi, într-una dintre următoarele situaţii:
- Prin acordul părţilor exprimat în scris;
- La expirarea perioadei pentru care a fost încheiat;
- În caz de forţă majoră, aşa cum aceasta este descrisă în contract.
- Partea care invocă încetarea va comunica celeilalte părţi, în scris, intenţia şi cauza încetării contractului, cu cel puţin 10 zile înainte de data de la care solicită încetarea. Încetarea contractului, indiferent de cauza care a produs-o, nu va avea niciun efect asupra obligaţiilor deja scadente între părţi.
- Locatarul are obligaţia de a elibera spaţiul în termen de 5 zile calendaristice de la data încetării contractului.
- Nerespectarea obligaţiei de eliberare a spaţiului îndreptăţeşte pe Locator să procedeze unilateral la eliberarea spaţiului şi la depozitarea bunurilor Locatarului, în numele şi pe seama acestuia.
Art. 6 FORŢA MAJORĂ
6.1 Părţile sunt exonerate de răspundere pentru executarea defectuoasă sau neexecutarea contractului, în cazul în care aceasta se datorează unui caz de forţă majoră. Prin forţă majoră se înţelege orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil, dispozițiile art. 1351 Cod civil fiind pe deplin aplicabile.
6.2 Partea care invocă apariția cazului de forță majoră este obligată să o notifice, în scris, celeilalte părţi, în termen de 5 zile de la producerea evenimentului. Existența cazului de forță majoră va fi confirmată prin avizul emis conform legii.
Art. 7 CONFIDENŢIALITATEA
7.1 Fiecare parte se obligă sa nu divulge informaţiile în legătură cu cealaltă parte sau în legătură cu clauzele prezentului contract de care a luat cunoştinţă pe parcursul negocierii, încheierii sau executării contractului. Fac excepţie informaţiile care sunt publice sau cele pentru care s-a primit încuviinţare, în prealabil şi în scris, de la cealaltă parte.
7.2 Clauza este valabilă din momentul semnării contractului şi produce efecte pe perioadă nedeterminată, indiferent de motivul pentru care a încetat contractul.
7.3 Nerespectarea prezentei clauze atrage răspunderea patrimonială a părții în culpă. Daunele-interese se vor stabili conform legii.
Art. 8 NOTIFICĂRILE
8.1 La schimbarea coordonatelor cu privire la sediu, adresa de corespondență, banca, numărul de cont și a oricăror alte date de identificare, survenită pe parcursul derulării contractului, partea este obligată să informeze cealaltă parte, în scris, în termen de 10 zile de la data modificării.
8.2 Comunicările se vor face în scris, prin scrisoare recomandată, prin fax sau e-mail, cu confirmare de primire. Nerespectarea acestor obligaţii poate atrage renegocierea sau încetarea contractului, corespondența de orice natură, expediată la o adresă diferită de cea comunicată, considerându-se nulă.
8.3 În accepţiunea părţilor, orice notificare adresată de una dintre acestea celeilalte este valabil îndeplinită dacă a fost transmisă la adresa/sediul prevăzut în preambulul prezentului contract.
8.4 Nerespectarea termenelor și condițiilor privind informările și/sau notificările atrage nulitatea acestora.
8.5 Orice schimbare a datelor de contact va fi comunicată, fără întârziere, celeilalte părţi. Date de contact:
Art. 9 LITIGII
9.1 Contractul este încheiat, guvernat şi va fi interpretat în conformitate legea română. Neînţelegerile decurgând din sau în legătură cu acest contract se vor soluţiona pe cale amiabilă.
9.2 Orice litigiu decurgând din sau în legătură cu acest contract, inclusiv referitor la încheierea, executarea ori desfiinţarea lui, se va soluţiona prin arbitrajul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, în conformitate cu Regulile de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional, în vigoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 10 DISPOZIŢII FINALE
- Orice modificare a prezentului contract se va face prin act adiţional.
- Locatarul poate subînchiria spaţiile ce fac obiectul locațiunii, cu excepţia celor cu destinaţia de “sediu”, către persoanele juridice înfiinţate conform legii, numai cu acordul prealabil al Locatorului şi în aceleaşi condiţii în care acesta a semnat contractul cu Locatorul, având obligaţia de a prezenta acestuia din urmă toate contractele încheiate cu sublocatarii, în termen de maximum 5 zile de la semnarea acestora.
10.3 Prezentul contract reprezintă titlu executoriu, potrivit dispoziţiilor art. 1798 Cod Civil.
10.4 Anexele contractului:
Anexa 1 – Condiții generale;
Anexa 2 – Schiță-plan;
Anexa 3 – Proces-verbal de predare-primire spațiu și/sau mobilier.
Prezentul contract a fost încheiat astăzi,………………, în 2 (două) exemplare, câte unul pentru fiecare parte.
| Locator,
CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE A ROMÂNIEI
Preşedinte, MIHAI DARABAN
Director, Direcția Economică și Resurse Umane DORINA DEACONESCU
Director, Direcţia Juridică ELISABETA PERŞINARU
Şef Birou Închiriere Spaţii şi Săli de Conferinţă MĂDĂLINA CIOCOIU
|
Locatar,
LIVIU FLORIN BIGAN
|


MASONUL “MASCAT – MACHO” DE LA POLITIA LOCALA PLOIESTI, PETRESCU BOGDAN

Acest mason “macho” a avut un traseu in viata asemanator ca mentorul sau, “venerabilul” L.B…, traind practic pe spinarea femeilor si/sau a “gasculitelor” pe care le-a escrocat sentimental.
Va redam doar cateva episoade din viata acestui mason “macho” de la Serviciul de Interventie Rapida din cadrul Politiei Locale Ploiesti.
S-a insurat cu o doamna din Constanta pe care a vrajit-o sa isi vanda casa de acolo si sa vina in Ploiesti la el-macho, papandu-i banii si ulterior parasind-o chiar daca cu aceasta avea un copil.
Banii obtinuti de pe casa doamnei din Constanta au fost utilizati de masonul “macho” Bogdan Petrescu pentru a-si renova apartamentul sau personal iar doamna in cauza a putut sa isi achizitioneze o garsoniera in care traieste in prezent cu doi copii, bucuroasa ca a reusit macar sa se aleaga cu atata lucru din mostenirea de la parinti papata de escrocul sentimental.
Masculul Alfa, mascatul- macho a tepuit multe “gasculite” prin aceeasi metoda si nu le vom enumera pe toate, cert este ca decontul va veni cat de curand, toate aceste femei inselate si escrocate de bani s-au unit si vor actiona pe cai legale pentru recuperarea prejudiciului.
Ne vom referi in acest articol, nu la o “gasculita”, ci la o doamna de familie buna si cu o profesie de avocat…
Si aceasta a fost escrocata de bani, inselata si parasita chiar inaintea nuntii pe care escrocul “mascat –mason” o planificase chiar el.
Astfel, “masculul Alfa, mascatul- macho” a fost tinut cca 9 luni de zile pe mancare, cazare si bani cand acesta nu avea serviciu, in perioada cand era secretar general al PMP Prahova.
A fost tinut pe banii tatalui avocatei respective, care intre timp a decedat.
Masonul “mascat” Bogdan Petrescu a parasit-o pe avocata chiar inaintea nuntii programate deoarece isi gasise o alta “gasculita”, o “gasca” care este sefa Oficiului Juridic de la Politia Locala Ploiesti, celebra “Mocanita”, caruia i-a daruit si acesteia un “plod”…
De ce? Pai, simplu, “Mocanita” fiind experta in fraudarea concursurilor l-a introdus pe acest “macho-mason” ca functionar public la Ordine Publica in cadrul Politiei Locale Ploiesti, printr-un concurs fraudat, concurs al caror subiecte “Mocanita” i le-a dat printre suspine noaptea in pat.
Ulterior, “Mocanita” si “Masonul –macho” aveau in plan sa fraudeze un alt concurs si ca masonul macho sa ajunga sef la Serviciul Interventie Rapida din cadrul Politiei Locale Ploiesti si numai dezvaluirile noastre au stopat acest lucru.
Totusi el a fost mutat de la Ordine Publica la Serviciul de Interventie Rapida, la serviciul acela infiintat ilegal conform unui Raport de Control al Curtii de Conturi, serviciul acela in care nu se face nimic, se ia o caruta de bani si exista mult timp liber.
Cum foloseste “Mascatul-mason- Macho” acest timp liber si/sau de ce a tinut neaparat sa ajunga aici?
Raspunsul este iar simplu…
Mai sus va dezvaluiam cu acest “macho” mason a fost tinut timp de 9 luni de zile pe bani si mancare de catre tatal unei avocate care intre timp a decedat.
Masonul-mascat-macho, fiind déjà cu “Mocanita” de la Juridic a avut tupeul si nesimtirea sa vina la priveghi.
Nu, sa nu credeti ca a venit ca un semn de respect ci, cu un interes de afaceri.
Da, ati citit bine.
La final, cand sa plece (fiind practic alungat de familie care nu mai suporta aceasta nesimtire), “masonul-mascat macho” i-a propus avocatei o afacere…
Pana sa va publicam ce afaceri face acest mason escroc ca functionar public va dezvaluim o alta victima.
“Masonul-mascat macho” a “papat” cam 100.000 lei vechi unei femei din Prahova.
Dupa ce acesta a parasit-o, femeia s-a destanuit unui om de afaceri, patron pe la o firma oarecare (Mercedes-Benz).
Patronul respectiv si-a dat seama ca are de a face cu un escroc sentimental si a trimis cativa “baietei” lati in umar sa ii transmita un mesaj simplu: “da banii inapoi tarfa masculina”!
Ce a facut “mascatul –mason-macho”?
De frica a rugat o ruda de gradul I sa faca un imprumut la banca si/sau C.A.R si a inapoiat banii victimei din Blejoi…Ups, ne intrebam pe cine va mai pune sa se imprumute de bani pentru celelalte victime care, cum va dezvaluiam mai sus, s-au coalizat? Pe “Mocanita” de la Politia Locala Ploiesti nu mai poate, ca si asta a facut un imprumut la C.A.R. pentru el…Vom reveni cu documente explozive si cu mesajele dintre ei, „macho” la mare si „Mocanita” plangand dupa bani….(print-screean)…
N.R- S-au incercat fel de fel de presiuni pentru a stopa aceste dezvaluiri, presiuni care nu au tinut si nici nu vor tine.
Pacat ca in aceasta gasca sunt atrasi si asa-zisi patroni de presa, ne referim la un patron de post TV, patron santajat de aceasta grupare. Vom reveni si pe acest subiect, chiar daca acest “papagal” a incercat sa ne intimideze si si-a trecut la profilul de pe pagina sa de socializare fel de fel de functii…Hai, sictir!(Cristina T.).
Eveniment
Manifestul 2035 – Viitorul muncii prin ochii tinerilor din județul Iași
În anul 2026, tinerii din județul Iași, cu vârste între 15 și 19 ani, sunt invitați să contribuie activ la conturarea unei viziuni despre cum va arăta piața muncii în anul 2035.
Evenimentul principal va avea loc în perioada 27–28 martie 2026 și va reuni zeci de tineri din județul Iași interesați de viitorul lor profesional, de competențele care vor conta în următorii 10 ani și de schimbările necesare în educație pentru a răspunde realităților economice și tehnologice.
Un proiect construit de tineri, pentru viitorul lor
Manifestul 2035 nu este doar un eveniment, ci un proces de co-creare. Participanții vor lucra în echipe, vor analiza tendințe și vor formula o declarație a tinerilor din județul Iași despre viitorul muncii.
Documentul final va reflecta perspectiva lor asupra competențelor esențiale în 2035, asupra relației dintre școală și piața muncii și asupra rolului pe care instituțiile și companiile ar trebui să îl joace în sprijinirea noii generații.
20 de tineri vor ajunge la Bruxelles
Un element important al proiectului este oportunitatea oferită unui grup de 20 de participanți care, în perioada 26–30 iulie 2026, vor merge la Bruxelles pentru a prezenta concluziile și mesajele rezultate în cadrul Manifestului 2035.
Aceștia vor reprezenta vocea tinerilor din județul Iași într-un context european și vor contribui la dialogul despre transformările pieței muncii la nivelul Uniunii Europene.
De ce este relevant Manifestul 2035
Tinerii care astăzi au între 15 și 19 ani vor fi profesioniștii și antreprenorii anului 2035. Implicarea lor în discuțiile despre viitorul muncii este esențială pentru a construi un sistem educațional și profesional adaptat provocărilor următorului deceniu.
Manifestul 2035 oferă:
– un cadru structurat de dezbatere despre viitorul muncii
– oportunitatea de a contribui la o declarație oficială a tinerilor
– șansa de a reprezenta județul Iași la Bruxelles
– experiență practică de lucru în echipă și argumentare
Înscrieri deschise
Tinerii din județul Iași, cu vârste între 15 și 19 ani, se pot înscrie pe site-ul oficial al proiectului:
https://manifest.hessa-ngo.eu
Manifestul 2035 este o invitație directă către noua generație de a nu aștepta ca viitorul să fie decis pentru ea, ci de a participa activ la construirea lui.
Manifestul 2035 – Viitorul muncii prin ochii tinerilor este un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, Cod proiect: 2025-3-RO01-KA154-YOU-000373433, acesta creează un cadru de dialog și implicare pentru liceenii care doresc să își facă vocea auzită.

Eveniment
Peste 1400 de spectatori entuziaști la premiera de gală a comediei ÎN PIELEA MEA, cu: George Tănase, Ioana State, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Ioana Ginghină, Daria Jane, Mihai Găinușă
Premiera de gală a comediei „În pielea mea” de la Cinema City AFI Cotroceni București a fost primită pe 9 februarie de peste 1400 de spectatori cu aplauze, râsete și bucurie.
Numeroase vedete și influenceri au fost alături de actorii George Tănase, Ioana State, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Ioana Ginghină, Mihai Găinușă, Daria Jane, Cătălin Coșarcă și Toto Dumitrescu.
„Este o comedie care nu urmărește tiparele ultimelor comedii lansate în ultimul timp la noi. Filmul are o narațiune jucăușă cu personaje construite în jurul unei tematici aprins dezbătută în societatea de astăzi. Filmul nu conține înjurături și este bazat pe situații inspirate din viața reală.”, spune regizorul Paul Decu.
Echipa filmului „În pielea mea”, scris și regizat de Paul Decu, propune spectatorilor o abordare amuzantă a unei situații des întâlnite în micile certuri dintr-un cuplu: pentru cine e mai greu/ mai ușor. În urma unei provocări pe care patru cupluri de prieteni o duc la bun sfârșit, după multe peripeții, într-un weekend, personajele ajung să câștige o altă viziune despre relațiile lor, lăsând deoparte presupunerile, orgoliile și preconcepțiile, pentru a încerca să comunice mai bine între ei.

Cu râs pe săturate, surprize și personaje pline de viață, comedia independentă „În pielea mea” intră în cinematografele din toată țara din 10 februarie.
Spectatorilor li s-a pregătit o surpriză pentru data de 12 februarie: o seară specială „Date Night” organizată în mai multe cinematografe din rețeaua Cinema City unde toți cei care cumpără un bilet la comedia „În pielea mea” vor primi un premiu garantat din partea Avon.
Până pe 23 februarie, toți spectatorii din țară care și-au cumpărat bilet la filmul „În pielea mea” se pot înscrie în cursa pentru un iPhone 17 Pro Max, încărcând dovada achiziției biletului la cinema în formularul dedicat concursului, premiul fiind oferit prin tragere la sorți pe 24 februarie.
După proiecțiile speciale din Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea, cu săli pline, multe aplauze, râsete și discuții îndelungate cu spectatorii curioși și încântați de poveste și de prestațiile actorilor, caravana „În pielea mea” continuă în mai multe orașe.
Pe 11 februarie va avea loc proiecția specială „În pielea mea” de la Cinema City din City Park Constanța, de la 18:30, unde regizorul Paul Decu și actrița Azaleea Necula, originari din Constanța și împrejurimi, vor prezenta filmul alături de colegii lor Ioana State, Alexandra Răduță și Gabriel Vatavu.
Cinema City Shopping City Galați invită spectatorii pe 12 februarie de la 18:30 la întâlnirea cu actrițele Ioana State și Azaleea Necula și regizorul Paul Decu.
Pe 13 februarie la ora 18:30, spectatorii din Iași sunt invitați la proiecția specială din Cinema City Iulius Mall, alături de regizorul Paul Decu și de actorii Gabriel Vatavu, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță.
De „Ziua Îndrăgostiților”, pe 14 februarie, în Cinema City Iulius Mall Suceava, de la 18:30, spectatorii sunt invitați la film alături de regizorul Paul Decu și de actorii Sergiu Costache, Vlad si Oana Gherman, Alexandra Răduță.
Cineplexx Băneasa Shopping City București găzduiește o proiecție specială în prezența întregii echipe pe 15 februarie, de la 17:30.
În Craiova, regizorul Paul Decu și actorii Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman vor ajunge la cinematograful Inspire VIP Electroputere Mall pe 16 februarie de la ora 18:00.
Actorii Vlad Gherman, Oana Gherman și Ioana Ginghină vin la întâlnirea cu publicul din Cinema City Vivo! Pitești pe 17 februarie, de la 18:30 și vor participa la o discuție după proiecție, alături de regizorul Paul Decu.
Caravana „În pielea mea” ajunge la Cinema City Shopping City Ploiești, pe 18 februarie, de la 18:30, la proiecția specială introdusă de regizorul Paul Decu, alături de actorii Ioana State, Vlad și Oana Gherman, Azaleea Necula și Gabriel Vatavu.
O comedie actuală și spumoasă, filmul „În pielea mea” este distribuit de T.R.I.B.E. Films.
TRAILER: https://bit.ly/InPieleaMea
Site oficial: inpieleamea.ro
Mai multe detalii, imagini de la filmări, fragmente din film, declarații din partea actorilor și informații despre concursuri sunt disponibile pe paginile social media ale filmului de Facebook, Instagram, TikTok.
Adrian Pădurețu semnează imaginea filmului. De sunet s-a ocupat Bogdan Ivanovici, de scenografie Anca Miron, iar de costume Francisca Vass.
„În Pielea Mea” este un film produs de: CB MOTION PICTURES.
Producător asociat: MAGNETIC MEDIA PRODUCTIONS
Producător: Claudiu Boboc
Producător executiv: Adela Mara
Manager producție: Iulia Cezara Roșu
Casting: ELEPHANT MEDIA
Realizat cu sprijinul:
Co-finanțatori: C&C HOUSE RESIDENCE, S&I BEST CORPORATION WEB DESIGN, CLIMA FREON
Sponsori: CLINICA RMN TINERETULUI; CLINICA IMAMED; OMV PETROM; MIKO BEAUTY PALACE; ȘERBAN & ASOCIAȚII; ESTEEM BODY SCULPT & SPA; PIZZERIA VOLARE; MERLIN’S; DOWNTOWN FITNESS MATEI BASARAB; THE COFFEE HOUSE; CLAUMAR PESCAR; UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI
Parteneri: AUTO ITALIA IMPEX SRL; KGM BUCUREȘTI – SMT PALLADY; RAZELM LUXURY RESORT – JURILOVCA; SCEMTOVICI & BENOWITZ GALLERY; CREATIVE AVOCADOS; ALCHEMICO.
Partener social: Asociația „România Zâmbește”.
Distribuitor: T.R.I.B.E. Films.
www.facebook.com/TribeFilms.ro – www.instagram.com/tribefilms.ro/
Partener media principal: VIRGIN RADIO ROMANIA
Parteneri media: CineFan, News.ro, Zile și Nopți, Cinemap, Revista FILM, Playtech, Happ.ro, Cinefilia, Daily Magazine, Filme-carti, MovieNews, The Movienator, Munteanu.
Eveniment
Ce spațiu minim ai nevoie pentru un pavilion cu masă de 8 persoane?
Un pavilion bine ales nu se simte ca un cort pus peste o masă, ci ca o cameră temporară în aer liber. Diferența dintre cele două se vede imediat în gesturi: cât de natural te ridici de pe scaun, dacă poți trece pe lângă cineva fără să îl obligi să se tragă, dacă farfuria se așază fără să atingi cotul vecinului și, poate cel mai important, dacă oamenii stau relaxați sau cu umerii strânși, ca într-un compartiment de tren.
Când pui o masă pentru opt persoane sub pavilion, nu cumperi doar un acoperiș, ci un anumit grad de confort, de circulație și de libertate.
Întrebarea despre spațiul minim pare simplă, dar răspunsul are două fețe. Una este strict geometrică: câți metri pătrați încape să „închidă” o masă cu opt scaune. Cealaltă ține de felul în care oamenii folosesc spațiul: cât loc au să se ridice, unde se pune o tavă, dacă intrarea rămâne liberă, dacă mai rămâne un colț pentru un cooler, o veioză sau pentru cineva care se retrage un minut de la masă.
Un spațiu minim adevărat nu este cel în care încape, la limită, mobilierul, ci cel în care se poate trăi o masă întreagă fără ca spațiul să te certe la fiecare mișcare.
De ce spațiul „minim” nu e o cifră fixă
Când vorbim despre opt persoane, există cel puțin trei variabile care mută serios ecuația. Prima este forma mesei: dreptunghiul consumă altfel spațiul decât o masă rotundă. A doua este tipul de scaune: un scaun lat, cu brațe, cere altă respirație decât un scaun subțire, de terasă. A treia variabilă este intenția.
O masă pentru o cină liniștită are nevoie de altă margine de siguranță decât o masă pentru o petrecere în care oamenii se ridică des, se salută, aduc farfurii, se apleacă după tacâmuri, trec cu tăvi.
În practică, „minimul” se calculează pornind de la două zone diferite. Prima zonă este zona de ședere, adică masa plus spațiul necesar scaunelor. A doua zonă este zona de circulație, adică spațiul în care te poți strecura în spatele cuiva care stă jos sau în care poți deschide o intrare fără să lovești marginea mesei.
Un reper simplu pentru confort
Pentru o ședere normală, un adult are nevoie de aproximativ 55–60 cm de lățime la masă. Asta înseamnă că o masă pentru opt persoane, dacă este dreptunghiulară, va ajunge frecvent în zona de 180–220 cm lungime, cu 85–100 cm lățime. Dacă este rotundă, diametrul tipic pentru opt persoane se duce în zona de 150–180 cm, în funcție de cât de lejer vrei să fie.
Scaunul, la rândul lui, are o adâncime de aproximativ 45–50 cm. Când cineva stă, scaunul nu rămâne lipit de masă, iar când se ridică, scaunul se trage înapoi. Aici se pierde, de obicei, spațiul care îi prinde pe oameni în pavilion: scaunele au nevoie de loc să se miște, iar pavilionul are nevoie de margine ca să nu te trezești cu pânza la spate sau cu un picior de structură exact în zona în care ar trebui să treacă un om.
Pentru un minim realist, merită să gândești așa: la dimensiunea mesei adaugi, pe fiecare latură pe care stau oameni, un spațiu de aproximativ 75–90 cm. În zona aceasta intră scaunul, mișcarea de a te așeza și un culoar îngust care permite trecerea atunci când e nevoie. Dacă vrei un confort bun, adaugi mai degrabă 100–110 cm pe laturi.
Calculul minim pentru o masă dreptunghiulară de 8 persoane
O configurație clasică pentru opt persoane este cu trei persoane pe fiecare latură lungă și câte una la capete. În această variantă, masa are adesea 200 cm lungime și 90 cm lățime, valori foarte comune în mobilierul de grădină. Dacă luăm această dimensiune ca reper, spațiul de ședere se calculează adăugând marginile de utilizare.
Pe laturile lungi, unde stau câte trei persoane, scaunele trebuie să aibă loc să fie trase și să rămână o minimă „fâșie” de trecere. Dacă adaugi aproximativ 85 cm pe fiecare parte, lățimea totală ocupată de masă cu zona de utilizare ajunge la 90 cm plus 85 cm plus 85 cm, adică aproximativ 260 cm.
Pe lungime, unde ai capete și laturi, tot trebuie să lași loc pentru scaun și un minim de acces. Dacă adaugi câte 85 cm la capete, lungimea totală devine aproximativ 200 cm plus 85 cm plus 85 cm, adică 370 cm.
Asta înseamnă că o amprentă de aproximativ 2,6 m pe 3,7 m poate fi considerată un minim funcțional pentru o masă de 8 persoane, în sensul că oamenii se pot așeza și se pot ridica fără să fie mereu la limită. În metri pătrați, vorbim de circa 9,6 m².
În realitate, pavilionul nu este o „cutie” perfectă, iar picioarele structurii, în special la modelele cu cadru, intră în colțuri și pot reduce unghiurile utile. De aceea, o amprentă calculată la milimetru devine frustrantă. Un pavilion cu dimensiuni standard apropiate de această amprentă este, de obicei, unul de 3 x 4,5 m. În el, masa dreptunghiulară de 200 x 90 încape cu un culoar acceptabil și cu posibilitatea de a orienta masa astfel încât intrarea să rămână logică.
De ce 3 x 3 m este, de regulă, prea strâmt pentru opt
Un pavilion de 3 x 3 m are o suprafață de 9 m². Pe hârtie pare aproape de cei 9,6 m² calculați mai sus. În practică, diferența dintre 3,0 m și 3,7 m pe direcția lungă este exact diferența dintre o masă care se folosește firesc și o masă în care oamenii se lovesc de margini.
Dacă pui o masă de 200 cm într-un spațiu de 300 cm, îți rămân 100 cm pentru ambele capete, adică 50 cm pe fiecare parte. În 50 cm nu intră un scaun normal tras înapoi. Intră, cel mult, un scaun împins aproape complet sub masă, iar persoana de la capăt va trebui să iasă „în diagonală”, cu scaunul ridicat sau cu masa împinsă.
Pe lățime, o masă de 90 cm într-un spațiu de 300 cm îți lasă 210 cm, adică 105 cm pe fiecare parte. Pare acceptabil, dar aici apare problema picioarelor pavilionului și a faptului că 3 x 3 m este adesea folosit cu intrări pe două laturi. Când deschizi un perete lateral sau ridici o ușă, fix în acel spațiu ar trebui să circule oamenii.
Se poate folosi 3 x 3 m pentru opt persoane, dar numai cu compromisuri clare. Masa trebuie să fie mai scurtă, în jur de 160–180 cm, scaunele trebuie să fie înguste, iar capetele mesei fie se evită, fie se rezolvă cu bănci, care împing zona de mișcare mai mult spre interior. Funcționează, dar nu este varianta pe care o alegi dacă vrei o masă care să dureze ore fără să simți că spațiul te împinge înapoi.
Calculul minim pentru o masă rotundă de 8 persoane
Masa rotundă are un avantaj social: oamenii se văd mai bine, conversația curge altfel, iar nimeni nu stă la „capăt” ca într-o masă de protocol. Din punct de vedere al spațiului, însă, un disc are nevoie de o „coroană” egală de jur împrejur. Dacă masa are 160 cm diametru, iar tu adaugi o margine de utilizare de 85–90 cm, ajungi la un diametru total de aproximativ 160 cm plus 180 cm, adică 340 cm.
Asta înseamnă că un pavilion pătrat de 3 x 3 m este, matematic, sub necesar, iar unul de 3,5 x 3,5 m ar fi mai aproape de un minim funcțional. În dimensiunile standard, un pavilion de 3 x 4,5 m permite o masă rotundă de 150–160 cm plasată astfel încât să rămână un culoar mai generos pe o parte, lucru foarte util pentru servire.
Aici mai apare o subtilitate: masa rotundă îți cere scaune distribuite uniform. Dacă pavilionul are picioare în colțuri, scaunele din diagonale ajung mai aproape de structură, iar oamenii simt, în spate, acea senzație că stau „lipiți” de marginea pavilionului. De aceea, pentru o masă rotundă de opt persoane, o amprentă de 3 x 4,5 m este, din nou, o alegere mai sigură decât 3 x 3 m.
Spațiul minim recomandat în funcție de scenariu
Dincolo de calcule, merită să alegi un răspuns care poate fi aplicat rapid în viața reală. Dacă obiectivul este să ai o masă de opt persoane cu scaune normale, care să permită intrare, ieșire și un minim de trecere, dimensiunea minimă utilă se învârte în jurul unei amprente de aproximativ 3 x 4,5 m. Aceasta nu este o cifră arbitrară, ci un fel de prag sub care apar fricțiuni repetate, iar peste care lucrurile devin firești.
Dacă vrei să păstrezi în pavilion și un spațiu pentru servire, un colț de depozitare temporară sau o mică zonă de relaxare, atunci dimensiunea se duce natural spre 3 x 6 m. Nu pentru că masa ar crește, ci pentru că evenimentul crește. O masă pentru opt oameni rareori înseamnă doar opt scaune și o masă. Înseamnă sticle, platouri, o persoană care se ridică des, un copil care se strecoară, o tavă care vine din bucătărie, o umbrelă de lumină seara. Spațiul suplimentar nu e lux, e fluiditate.
Când devine relevant un pavilion pliabil
Când spațiul este limitat sau când vrei flexibilitate, apare tentația de a alege un pavilion pliabil. Avantajul este clar: montaj rapid, transport ușor, posibilitatea de a-l muta în curte după soare și vânt.
Din perspectiva spațiului minim, însă, trebuie privit cu atenție un detaliu: pereții și cadrul unui pavilion pliabil au adesea puncte de întărire, îmbinări și picioare care intră în zona utilă. Asta nu înseamnă că este mai prost, ci că, la dimensiuni mici, fiecare centimetru contează.
Pentru o masă de opt persoane, un pavilion pliabil de 3 x 3 m rămâne, în majoritatea cazurilor, o soluție de compromis, bună pentru mese scurte, pentru o pauză de prânz sau pentru situații în care circulația în jurul mesei nu este esențială. Dacă vrei să stea opt persoane două, trei ore fără stres, un pliabil de 3 x 4,5 m sau de 3 x 6 m se potrivește mult mai bine cu realitatea corpului uman și a mișcărilor de la masă.
Detaliile care schimbă, pe tăcute, spațiul necesar
Nu doar dimensiunile de pe etichetă contează. Sunt câteva situații în care un pavilion aparent suficient devine insuficient.
Intrarea și axa de circulație
Oamenii intră, ies, trec cu farfurii. Dacă intrarea este pe latura scurtă a pavilionului și masa este așezată pe lungime, capătul mesei poate bloca intrarea sau o poate face incomodă. În mod practic, merită să ai o „axă” de circulație, o zonă care rămâne liberă. Într-un pavilion de 3 x 4,5 m, această axă se poate obține ușor prin plasarea mesei ușor decalat, astfel încât să ai pe o parte un culoar mai lat.
Într-un pavilion de 3 x 3 m, orice decalăre înseamnă că pe cealaltă parte nu mai rămâne loc nici pentru scaune, nici pentru mișcare. De aceea, 3 x 3 m forțează simetria, iar simetria, de multe ori, strică circulația.
Tipul de scaune
Scaunele cu brațe sunt comode, dar cer lățime. Un scaun de 60–65 cm lățime „mănâncă” spațiu la masă și la mișcare. Dacă pui opt astfel de scaune, masa trebuie să fie mai lungă sau oamenii se vor înghesui. În plus, când scaunul se trage înapoi, brațele se lovesc mai ușor de picioarele pavilionului sau de pereții laterali.
Scaunele înguste, de 45–50 cm, îți permit să reduci lățimea efectivă a zonei de ședere. Dacă urmărești un minim strict, scaunul este, uneori, mai important decât masa.
Băncile și soluțiile mixte
Băncile reduc un tip de spațiu și cresc altul. Reduc spațiul pentru tragerea individuală a scaunului, fiindcă banca se mișcă mai rar și, în general, se împinge sub masă. În schimb, banca cere loc pe lungime, iar oamenii se ridică mai greu din mijloc, dacă banca este plină. Pentru opt persoane, băncile pe laturile lungi și scaune la capete pot face posibil un pavilion mai mic, dar schimbă dinamica mesei. Este o alegere bună pentru familii, mai puțin bună pentru o masă formală.
Un exemplu concret de dimensionare, fără teorie inutilă
Să presupunem că ai o masă dreptunghiulară de 200 x 90 cm și scaune standard de terasă. Vrei ca oamenii să poată sta, iar cineva să poată trece măcar pe o parte cu o tavă. Alegi să lași, în jurul mesei, o margine de utilizare de aproximativ 90 cm pe laturi și 85 cm la capete. Spațiul ocupat devine, aproximativ, 370 x 270 cm.
Dacă pavilionul este de 3 x 4,5 m, ai 450 cm pe lungime. După ce pui cei 370 cm, îți rămân 80 cm. Poți distribui această diferență ca să creezi intrarea și un mic spațiu liber la celălalt capăt. Pe lățime, ai 300 cm.
După ce pui cei 270 cm, îți rămân 30 cm. Asta pare puțin, dar aici se vede de ce calculele trebuie citite cu realism. Cele 270 cm sunt o medie. Într-o seară obișnuită, scaunele nu sunt toate trase la maximum simultan. În plus, poți crea un culoar mai lat pe o parte și mai strâns pe cealaltă, iar oamenii vor folosi instinctiv partea mai lată.
Într-un pavilion de 3 x 3 m, aceeași masă îți lasă pe lungime doar 30 cm diferență, ceea ce înseamnă că, practic, capetele vor fi în tensiune permanentă. O masă se poate pune, dar evenimentul nu se așază.
Spațiul minim pe care îl simți ca minim, nu ca pedeapsă
Dacă ar fi să răspund cu o singură propoziție, fără să te oblig la calcule, aș spune așa: pentru o masă de 8 persoane, cu scaune normale și cu un minim de circulație, ai nevoie de un pavilion de cel puțin 3 x 4,5 m, adică de aproximativ 13,5 m², ca să poți folosi masa firesc. Sub acest prag, intri în zona în care fiecare detaliu trebuie micșorat, iar confortul devine un joc de compromisuri.
Apoi, dincolo de minim, apar situațiile în care spațiul suplimentar schimbă atmosfera. La 3 x 6 m, masa de opt devine doar o parte a scenei. Rămâne loc pentru servire, pentru o persoană care se plimbă, pentru o mică zonă de depozitare, pentru un colț de lumină. Oameni care, altfel, s-ar ridica și ar pleca după o oră, rămân, pentru că spațiul nu îi obosește.
Observații practice despre amplasare, care influențează spațiul util
Un pavilion montat pe iarbă moale se simte mai mic decât același pavilion montat pe o terasă dreaptă, fiindcă scaunele „intră” în sol, se mișcă greu și oamenii își adaptează poziția. În plus, dacă pavilionul este prins cu corzi sau greutăți, aceste ancoraje pot ocupa exact zonele pe unde vrei să treci. La dimensiuni minime, ancorarea devine, paradoxal, o problemă de spațiu, nu doar de siguranță.
De asemenea, trebuie luată în calcul și înălțimea laterală. Unele pavilioane au pereți care coboară în pantă sau au elemente textile care reduc, aproape psihologic, spațiul. O masă poate să încapă, dar dacă pânza atinge spatele cuiva, senzația de înghesuială apare imediat. Un pavilion cu pereți verticali sau cu margini ridicate păstrează zona de ședere mai liberă.
Un răspuns clar, adaptat realității
Când pui în balanță toate aceste elemente, spațiul minim util pentru un pavilion cu masă de 8 persoane se așază în jurul dimensiunii 3 x 4,5 m, cu mici variații în funcție de forma mesei și de tipul scaunelor. Dacă masa este rotundă și are diametru mare, ai nevoie de mai mult pe lățime. Dacă masa este dreptunghiulară și scaunele sunt înguste, poți coborî ușor, dar vei simți imediat limita.
Masa de opt oameni este o mică comunitate, chiar și pentru o seară. Spațiul în care o așezi decide dacă se simte ca o întâlnire caldă sau ca o negociere de coate. Un pavilion ales cu un minim realist nu îți promite perfecțiune, dar îți dă un lucru foarte prețios: gesturi care curg fără să fie corectate de fiecare dată de lipsa de loc.
-
acum 7 zileOriflame revine la Cannes cu Glam Studio, celebrând expresia de sine, storytelling-ul și antreprenoriatul
-
Afaceriacum 7 zileBogdan Dumitrache, fondatorul CITY PROTECT, invitat special la gala 40 under 40 din New York
-
Turismacum 5 zileRestaurantele devin noile muzee ale Europei: cum poate transforma titlul de Regiune Gastronomică Europeană 2028 viitorul Banatului si ce efect a avut titlul pentru alte regiuni
-
Uncategorizedacum 4 zileSamsung aduce experiența de vizionare la un nou nivel în România, alături de Antena 1
-
acum 5 zileTimișoara va reprezenta România la competiția internațională Saint-Gobain de la Belgrad
-
Afaceriacum 4 zileSub conducerea Costinei Petrescu, ESTÉ Agency marchează un an de activitate în marketing, publicitate și PR. Valoarea businessurilor din portofoliu depășește 200 de milioane de euro
-
acum 4 zileFestivalul Internațional Shakespeare Craiova – program 2026
-
Uncategorizedacum 3 zileSamsung Electronics lansează serviciul prioritar Premium Plus în România, oferind reparații în următoarea zi lucrătoare pentru anumite modele de televizoare


