86% dintre români consideră că schimbările climatice se datorează în special activităţilor umane
Efectele cel mai frecvent menţionate sunt creşterea frecvenţei fenomenelor meteo extreme, accentuarea extremelor meteorologice, dar şi cresterea temperaturilor medii anuale
ANM: Luna Iunie 2018 a fost, la nivelul României cu 1,7 C mai caldă decât media lunilor Iunie din intervalul de referinţă 1961-1990
ANM: În 2018 temperaturile şi precipitaţiile au atins un nivel record, pentru ultimii 60 de ani
În 2018 temperaturile şi precipitaţiile au atins un nivel record, pentru ultimii 60 de ani
Conform Eurobarometrului, mai bine de o treime dintre români este preocupată de schimbările climatice, în vreme ce un sfert sunt îngrijoraţi de episoadele frecvente de inundaţii sau secete. Cercetările recente vin în susţinerea acestor preocupări – conform ANM, România urmează tendinţele globale, înregistrând o triplare a numărului dezastrelor naturale, stabilind temperaturi record şi fenomene extreme, precum valuri de căldură sau inundaţii. „Luna Iunie 2018 a fost, la nivelul României cu 1,7 C mai caldă decât media lunilor Iunie din intervalul de referinţă 1961-1990. La precipitaţii, la nivelul României, a fost depăşită media valorilor lunare de precipitaţii pentru lunile Iunie din intervalul 1981-2010 cu peste 74%”, anunţa Roxana Bojariu, director al Departamentului de Climatologie din cadrul ANM.
Aproximativ 86% dintre români consideră că schimbările climatice se datorează în special activităţilor umane
Conform unui studiu recent, aproximativ 86% dintre români cred că schimbările climatice se datorează în special activităţilor umane, 81% considerând că România este afectată negativ în mare măsură, iar efectele cel mai frecvent menţionate ca urmare a schimbarilor climatice sunt creşterea frecvenţei fenomenelor meteo extreme, accentuarea extremelor meteorologice, dar şi cresterea temperaturilor medii anuale. Una dintre industriile pentru care schimbările reprezintă o provocare este cea energetică, în România regăsindu-se numeroşi jucători importanţi pe piaţa energiei. Însă, în ceea ce priveşte utilizarea energiilor alternative în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, doar 38% dintre respondenţii studiului consideră că ele reprezintă o prioritate pentru indivizi şi pentru ţară, iar 30% le consideră o prioritate doar pentru indivizi, nu şi pentru ţară. Astfel, cu excepţia energiei hidroelectrice, celelalte forme de energie alternativă (solară, eoliană, geotermală, energia valurilor şi mareelor) sunt considerate măsuri implementate în mică măsură.
Agricultura este o altă ramură dependentă de aceste evoluţii ale climei. „Schimbările climatice vin cu provocări noi pentru fermierii din întreaga lume, creând scenarii care pot fi greu de anticipat sau de controlat în timpul unui sezon agricol. Cu ajutorul soluţiilor oferite de ştiinţă, fermierii pot face faţă instabilităţii meteorologice, reuşind să producă hrană mai multă şi mai nutritivă, utilizând în mod eficient resursele naturale, cum ar fi apa şi solul. Fiecare tip de agricultură are beneficiile sale, iar fermierii pot alege ceea ce se potriveşte cel mai bine fermelor pe care le coordonează. “ a declarat Mihaela Vasile, Preşedinte al Consiliului Director al Asociatiei Agrobiotechrom.
62% dintre români se consideră foarte puţin informaţi privind schimbările climatice
IasiAZI.ro