Eveniment

Solicitare din SUA Sectiei pentru procurori din CSM sa nu o delege pe Laura Codruta Kovesi la Parchetul General

Publicat

acum 7 ani

decembrie 27, 2018

Deny

Romanian Community Coalition a transmis o solicitare Sectiei pentru procurori din cadrul CSM pentru ca aceasta sa nu o delege pe Laura Codruta Kovesi intr-o functie de executie in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatei si Justitie, cauza care este pe ordinea de zi a sedintei Sectiei din data de 20 decembrie 2018.

In solicitare, Romanian Community Coalition a aratat ca doamna procuror Laura Codruta Kovesi are doar grad de parchet de pe langa tribunal, prin urmare nu se califica pentru a fi delegata in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Astfel, art. 57 alin. (8) din Legea 303/2004 prevede ca „Judecatorii si procurorii pot fi delegati numai la instante sau parchete la care au dreptul sa functioneze potrivit gradului profesional dobandit„.

Mai mult, art. 59 din Legea 303/2004 prevede ca „Detasarea si delegarea nu se pot face la instante sau parchete de nivel superior celor la care judecatorul sau procurorul are dreptul sa functioneze potrivit legii„.

„Coroborand cele doua texte, rezulta fara echivoc ca un procuror cu grad profesional de tribunal, astfel cum este doamna procuror Laura Codruta Kovesi, chiar daca activeaza in cadrul DIICOT, nu poate fi delegat intr-o functie de executie sau conducere la PICCJ„, a aratat Romanian Community Coalition in solicitare.

Mai mult, o asemenea delegare ar incalca si prevederile constitutionale privind atat ierarhia instantelor si parchetelor, cat si controlul ierarhic sub care procurorii isi desfasoara activitatea.

„A permite, prin urmare, prin artificii infralegale – hotarare a Sectiei pentru procurori din CSM – ca un procuror cu grad profesional de parchet de pe langa tribunal sa fie delegat in cadrul PICCJ, s-ar incalca nu doar legea si Constitutia, dar ar arata si dispret din partea Sectiei pentru procurori a CSM la adresa procurorilor onesti si profesionisti din Romania, care si-au luat examenele si gradele prin eforturi sustinute, pentru a se putea califica sa lucreze in cadrul PICCJ.

S-ar ajunge astfel ca, prin asemenea artificii si siluiri ale legii si Constitutiei, un procuror cu grad de parchet de pe langa tribunal sa ajunga sa ocupe o functie in cadrul Parchetului de pe langa ICCJ, de unde apoi sa poata infirma acte si solutii dispuse de procurori de la parchetele de pe langa curtile de apel, ceea ce contravine unei interpretari logice si cu buna credinta a dispozitiilor constitutionale si legale in vigoare„, a mai aratat Romanian Community Coalition in solicitare.

Intreaga solicitare adresata Sectiei pentru procurori a CSM poate fi citita mai jos.

Romanian Community Coalition | www.coalitiaromanilor.org

19 decembrie 2018

Catre
Sectia pentru procurori
Consiliul Superior al Magistraturii
(via posta si email: secretar_general@csm1909.ro)
Ref. Solicitare respingere propune de delegare la PICCJ a proc. Laura Codruta Kovesi
Stimati membri ai Sectiei pentru procurori a CSM,

Subscrisa Romanian Community Coalition, cu sediul la 821 W. Stevens Ave #10, Santa Ana, California, 92707, SUA, organizatie neguvernamentala infiiintata in 2014, printre altele, cu scopul de a sprijini intarirea statului de drept, democratiei si independentei justitiei din Romania, inregistrata in statul California, SUA, cu nr. C3657968, avand codul de identitate fiscala emis de Department of the Treasury – Internal Revenue Service cu nr. 46-5247933,

Cu sediul procesual ales in XXX, Romania, prin presedinte Cristian Terhes,

Luand nota din relatarile presei ca pe data de 20 decembrie 2018, Sectia pentru procurori a CSM se va pronunta cu privire la delegarea doamnei procuror Laura Codruta Kovesi intr-o functie de executie in cadrul PICCJ,

Vazand, de asemenea, ca propunerea de delegare se afla pe ordinea de zi a sedintei Sectiei pentru procurori a CSM din data de 20 decembrie 2018 , la nr. 2 punctul 17 (lucrarea nr. 25427/2018), unde se precizeaza:

„17. Nota Directiei resurse umane si organizare privind propunerea de delegare in functii de conducere a doamnelor procuror Jurma Anca (D.N.A.), Nedelcu Iuliana, Constantin Antonia – Elenora si Bradiceanu Simona (P.I.I.C.C.J.), precum si pe functii de executie a domnilor procurori Kovesi Laura – Codruta si Mircea Adrian (P.I.I.C.C.J.)„,

Va solicitam sa respingeti cererea de delegare a doamnei procuror Laura Codruta Kovesi intr-o functie de executie in cadrul PICCJ, dat fiind ca domnia sa are grad profesional doar de parchet de pe langa tribunal, prin urmare dispunerea delegarii acesteia intr-o functie de executie in cadrul PICCJ ar incalca atat Constitutia cat si legea.

MOTIVE

Cu privire la gradul profesional al doamnei procuror Laura Codruta Kovesi

Dupa cum rezulta din adresa cu nr. 977/VIII-3/2018 din 20.08.2018 a PICCJ, transmisa subscrisei in urma unei solicitari facute in baza Legii 544/2001 si anexata prezentei solicitari, cel mai inalt grad profesional al doamnei procuror Laura Codruta Kovesi este de parchet de pe langa tribunal.

De asemenea, faptul ca doamna procuror Laura Codruta Kovesi are doar grad de parchet de pe langa tribunal este confirmat si de catre Sectia pentru procurori a CSM prin Hotararea 673 din 06.11.2018, prin care Sectia i-a respins acesteia cererea de recunoastere a gradului profesional corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

„La data de 9 iulie 2018 a fost revocata din functia de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie prin Decretul Presedintelui Romaniei nr. 526/9 iulie 2018, revenind pe postul detinut anterior la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, Biroul teritorial Sibiu, cu grad de procuror de parchet de pe langa tribunal, astfel cum reiese din Hotararea Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior a Magistraturii nr. 391/11 iulie 2018„, sta scris in pagina 2 par. 1 din Hotararea 673/06.11.2018 a Sectiei pentru procurori a CSM.

Cu privire la statutul si gradul profesional al procurorilor DIICOT

Potrivit art. 1 alin. (2) si urm. din OUG 78/2016 pentru organizarea si functionarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism:

„(2) Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism functioneaza ca structura in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si este condusa de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin intermediul procurorului-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.

(3) Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism are personalitate juridica si sediul in municipiul Bucuresti.

(4) Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic si este independenta in raport cu instantele judecatoresti si cu parchetele de pe langa acestea, precum si in relatiile cu celelalte autoritati publice, exercitandu-si atributiile numai in temeiul legii si pentru asigurarea respectarii acesteia.”

Asa cum rezulta din textul precitat, DIICOT este o structura specializata care, desi functioneaza in cadrul PICCJ, are personalitate juridica proprie si regulile specifice de functionare.

In considerarea acestui aspect, legiuitorul a stabilit reguli derogatorii pentru accederea in aceasta structura de Parchet, numirea procurorilor fiind facuta prin ordin al Procurorului sef DIICOT.

In ceea ce priveste conditiile cerute de lege atat de grad si vechime, precum si de concurs, acestea deroga de la regulile generale, legea – chiar in forma modificata recent – prevazand conditii semnificativ mai facile de acces la DIICOT, fata de accederea la PICCJ.

Astfel, nu doar ca vechimea ceruta pentru accederea la PICCJ este mai mare decat cea pentru DIICOT, dar si gradul cerut este diferit: la PICCJ se poate accede doar daca procurorul are grad de parchet de pe langa curte de apel, in timp ce la DIICOT se poate accede cu grad de tribunal, ca si in cazul de fata.

Ca atare, in mod categoric, accederea in structura DIICOT nu confera – nici temporar, nici definitiv – gradul de PICCJ procurorilor ce functioneaza in cadrul acestora, acestia ramanand cu gradul avut, accesul intr-o structura ce functioneaza in cadrul PICCJ fiindu-le permis de legiuitor in temeiul unei legi speciale, in considerarea specificului activitatii acestui parchet.

Gradul profesional este un lucru, un procuror neputand avea in acelasi moment decat un singur grad, structura in care functioneaza este alt lucru. De aceea legea nu recunoaste existenta unor procurori cu „grad de DIICOT”, ci sunt procurori cu grad de tribunal, curte de apel etc. ce functioneaza in cadrul DIICOT.

In acest sens s-a pronuntat, de altfel, si Sectia pentru procurori a CSM, prin Hotararea 673/2018, prin care a fost respinsa cererea doamnei procuror Laura Codruta Kovesi de recunoastere a gradului profesional de PICCJ.

Referindu-se la notiunea de grad profesional, Sectia a aratat in respectiva hotarare ca:

„(…) promovarea in functii de executie, astfel cum a fost reglementata de dispozitiile art. 43 – 45 din Legea nr.303/2004, republicata, cu modifIcarile si completarile ulterioare (pe loc sau efectiva), se poate realiza numai prin concurs, organizat la nivel national, la parchetele imediat superioare, cu respectarea conditiilor imperativ prevazute de lege.

Promovarea in functii de executie si obtinerea unui grad profesional superior cu un caracter permanent reprezinta un drept castigat cu caracter defInitiv in evolutia carierei profesionale a unui magistrat.”

In ceea ce priveste practica anterioara a CSM, de recunoastere a gradului profesional de PICCJ procurorilor ce au activat in cadrul structurilor specializate, prin aceeasi Hotarare, Sectia pentru procurori a CSM a retinut ca:

„Aceasta practica anterioara a fost reconsiderata de Plen si de instanta de contencios, retinandu-se ca promovarea in grad profesional a judecatorilor si procurorilor trebuie sa se realizeze exclusiv prin parcurgerea procedurilor legale de concurs.”

Concluzionand, cata vreme DIICOT este o structura reglementata printr-o lege speciala, derogatorie, ce permite functionarea in cadrul ei a procurorilor care NU au grad de PICCJ, efectele acestor reglementari nu pot fi extinse pe cale de interpretare si aplicare, pentru a permite unui procuror DIICOT sa functioneze, de fapt, in cadrul PICCJ.

O concluzie contrara ar echivala, nici mai mult nici mai putin, decat cu eludarea unor norme legale clare si exprese, care sa permita unui procuror care NU are gradul si vechimea necesara sa activeze in PICCJ, sa activeze totusi, printr-o cale ocolita, via DIICOT, in aceasta structura de la varful Ministerului Public.

O astfel de concluzie este insa inadmisibila, deoarece ar permite ca, pe cale ocolita si printr-o interpretare vadit contrara legii, sa se permita printr-un act infralegal ceea ce legea interzice in mod expres.

Cu privire la prevederile legale privind delegarea

Art. 57 alin. (8) din Legea 303/2004 prevede ca „Judecatorii si procurorii pot fi delegati numai la instante sau parchete la care au dreptul sa functioneze potrivit gradului profesional dobandit„.

Coroborand cele doua texte, rezulta fara echivoc ca un procuror cu grad profesional de tribunal, astfel cum este doamna procuror Laura Codruta Kovesi, chiar daca activeaza in cadrul DIICOT, nu poate fi delegat intr-o functie de executie sau conducere la PICCJ.

Cu privire la prevederile constitutionale
Ierarhia instantelor si parchetelor

Art. 72
(2) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Art. 131
(2) Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete, in conditiile legii.
(3) Parchetele functioneaza pe langa instantele de judecata, conduc si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, in conditiile legii.

Considerentele care au stat la baza adoptarii art. 72 din Constitutie au fost expuse de Curtea Constitutionala in Decizia 235/2005, in care a subliniat ca:

„stabilirea competentei exclusive a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru a efectua urmarirea penala si a dispune trimiterea in judecata in cazul infractiunilor savarsite de deputati sau senatori, fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate de acestia in exercitarea mandatului, nu aresemnificatia absolvirii de raspundere penala. Prevederea constitutionala instituie masuri de protectie fata de eventuale abuzuri, sicane sau constrangeri la care ar putea fi expusi parlamentarii la niveluri inferioare de instrumentare a cauzelor penale. Pe de alta parte, s-a urmarit ca cercetarea si trimiterea in judecata a parlamentarilor sa se faca de cea mai inalta autoritate judiciara, cu atributii de conducere si supraveghere a urmaririi penale.”

Aceasta ratiune are la baza tocmai faptul ca procurorii din cadrul PICCJ sunt prezumati a fi procurorii cu cel mai inalt grad de profesionalism din cadrul parchetelor, cu vechime suficienta pentru a le conferi maturitate profesionala si cu suficiente examene si concursuri trecute care sa le ateste pregatirea temeinica in domeniul juridic.

Aceasta prezumtie a gradului de profesionalism este generata de faptul ca procurorii care isi desfasoara activitatea in cadrul PICCJ au ajuns in varful piramidiei din cadrul Ministerului Public prin competitie deschisa, parcurgand toate etapele profesionale, si nu prin folosirea diverselor artificii contrare legii si Constitutiei, asa cum in mod vadit incearca sa faca in cazul de fata doamna procuror Laura Codruta Kovesi.

Legalitatea si controlul ierarhic

Art. 132 – Statutul procurorilor
„(1) Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei.”

Pentru ca un procuror sa-si poata desfasura activitatea potrivit „principiului legalitatii”, prima conditie este ca pozitia pe care acesta o ocupa sa fie in baza legii. Tocmai pentru acest motiv, conform Codului de procedura penala, actele procedurale facute de un procuror necompetent sunt lovite de nulitate. Cu privire la nelegalitatea unei asemenea delegari am explicat la punctul anterior.

Referitor la controlul ierarhic al procurorilor, acesta se face de sus in jos, procurorul ierarhic superior putand atat sa dea dispozitii in scris procurorului din subordine, cat si sa infirme acte si solutii ale acestuia.

Analizand constitutionalitatea textului de lege, din recentele modificari adoptate la Codul de procedura penala, care impunea repartizarea aleatorie a dosarelor procurorilor, CCR a stabilit ca acesta incalca tocmai principiul „controlului ierarhic” prevazut in Constitutie, „care indrituieste procurorul ierarhic superior sa dispuna cu privire la modul in care sunt administrate cauzele la nivelul parchetului pe care il conduce, inclusiv sub aspectul repartizarii lor, in functie de numarul de cauze aflate in cercetare pe rolul parchetului, de complexitatea lor, precum si de specializarea procurorilor din subordine„.

Extinderea acestui control ierarhic este detaliat de CCR in recenta Decizie 633/2018, in care spune:

„289. In temeiul Constitutiei si al Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.827 din 2 septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, procurorii din fiecare parchet sunt subordonati conducatorului parchetului respectiv, iar conducatorul unui parchet este subordonat conducatorului parchetului ierarhic superior din aceeasi circumscriptie [art.65 din lege]. Potrivit prevederilor art.64 alin.(1), alin.(3) si alin.(4) din Legea nr.304/2004, dispozitiile procurorului ierarhic superior, date in scris si in conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine; solutiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de catre procurorul ierarhic superior, cand sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice, iar lucrarile repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror (i) in cazul suspendarii sau incetarii calitatii de procuror; (ii) in absenta sa, daca exista cauze obiective care justifica urgenta si care impiedica rechemarea sa; (iii) cand lasa cauza in nelucrare in mod nejustificat mai mult de 30 de zile. In temeiul art.64 alin.(5) din lege, procurorul poate contesta la Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in cadrul procedurii de verificare a conduitei procurorilor, masura dispusa de procurorul ierarhic superior.

Curtea, in jurisprudenta sa, a statuat ca procurorii nu pot invoca o pozitie de independenta, asemenea judecatorilor, din moment ce activitatea acestora se desfasoara sub control ierarhic si sub autoritatea ministrului justitiei [Decizia nr.358 din 30 mai 2018, par.89]. Prin urmare, avand in vedere ca procurorul nu este independent in structura Ministerului Public, ci subordonat ierarhic, nu se pot reglementa garantii aferente impartialitatii obiective care ar afecta in substanta sa conceptul constitutional de control ierarhic. Or, repartizarea aleatorie a cauzelor transgreseaza autonomia functionala de care beneficiaza procurorul si afecteaza insasi esenta controlului ierarhic. Curtea nu exclude, insa, posibilitatea legiuitorului sa reglementeze masuri care sa creasca gradul de impartialitate obiectiva a procurorului, insa, in structurarea acestora, privite global, nu poate sa afecteze substanta controlului ierarhic, trebuind sa mentina un just echilibru intre garantiile legale de impartialitate obiectiva astfel reglementate si esenta controlului ierarhic. Totodata, Curtea subliniaza ca tensiunea normativa dintre un concept constitutional si cel legal nu poate sa duca la denaturarea normei constitutionale, astfel incat normele legale trebuie sa se modeleze in functie de exigentele constitutionale.„

Prin urmare, daca printr-o lege nu se poate incalca un asemenea principiu constitutional, cu atat mai mult nu se poate face printr-un act infralegal.

In momentul acesta, conform art. 44 alin (3^1) din Legea 303/2004, „Pentru a fi promovati in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, cel putin 10 ani vechime in functia de procuror sau judecator, cel putin gradul profesional corespunzator parchetului de pe langa curtea de apel si sa fi fost declarati admisi in urma unui concurs organizat de catre comisia constituita in acest scop„.

A permite, prin urmare, prin artificii infralegale – hotarare a Sectiei pentru procurori din CSM – ca un procuror cu grad profesional de parchet de pe langa tribunal sa fie delegat in cadrul PICCJ, s-ar incalca nu doar legea si Constitutia, dar ar arata si dispret din partea Sectiei pentru procurori a CSM la adresa procurorilor onesti si profesionisti din Romania, care si-au luat examenele si gradele prin eforturi sustinute, pentru a se putea califica sa lucreze in cadrul PICCJ.

Interesul subscrisei in prezenta speta

In ceea priveste interesul subscrisei in formularea prezentei solicitari, subliniem faptul ca numirea unui procuror in cadrul PICCJ este o chestiune de interes public atat din perspectiva carierei sale, ce excede interesul privat al acestuia, cat si a activitatii Ministerului Public.

a. Interesul vizand cariera magistratului, din perspectiva interesului public

Chestiunile ce tin de cariera magistratului depasesc linia interesului sau personal, constituind o veritabila garantie de independenta a acestuia, acest considerent fiind regasit atat in deciziile Curtii Constitutionale cat si in standardele internationale.

Or, aceasta independenta nu este un privilegiul al magistratului, ci o garantie oferita fiecarei persoane ca drepturile si libertatile sale fundamentale sunt aparate si respectate.

In consecinta, orice chestiune ce priveste cariera magistratilor are o neindoielnica componenta de interes public, prin urmare interesul oricarei persoane cu privire la orice aspecte care vizeaza cariera magistratului este pe deplin justificat.

b. Interesul din perspectiva activitatii Ministerului Public

„In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor„, prevede art. 131 alin. (1) din Constitutie.

„Interesele generale” ale societii sunt media intereselor individuale ale membrilor unei societati. Prin urmare, daca o autoritate publica de rang constitutional are atributii de a reprezenta aceste interese, este dreptul oricarei persoane influentate de activitatea Ministerului Public sa intervina, atunci cand apreciaza necesar, pentru apararea oricarei chestiuni ce tine de legalitatea activitatii acestuia.

Mai mult, Ministerul Public desfasoara o activitate exclusiv in interesul societatii si pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor, astfel incat promovarea, numirea, delegarea ori detasarea in cadrul PICCJ, care e structura cea mai inalta din cadrul Ministerului Public, este o chestiune ce justifica interesul oricarui cetatean.

A admite contrariul ar insemna ca persoanele si cetatenii pe care Ministerul Public are obligatia sa-i apere sa nu poata interveni atunci cand considera ca in activitatea extrajudiciara a Ministerului Public legea este incalcata, drepturile lor fiind, in consecinta, periclitate, ceea ce ar fi aberant.

Interesul general si individual al subscrisei in aceasta speta

Subscrisa este organizatie neguvermentala inregistrata in 2014 in statul California, SUA, cu scopul, printre altele, de a sprijini lupta anticoruptie, independenta justitiei, statul de drept si respectarea drepturilor omului in Romania.

Prin urmare, interesul nostru cu privire la aceasta speta este justificat de aceste obiective inscrise in statut si de interesul pe care-l avem in buna si legala functionare a Ministerului Public.

[…]

Pentru toate aceste motive, va solicitam sa respingeti propunerea de delegare in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a procurorului Laura Codruta Kovesi.

Atasam prezentei:
• Cererea facuta PICCJ in baza Legii 544/2001 prin care am solicitat sa ne comunice „data obtinerii fiecarui grad profesional al fostului procuror-sef DNA Laura Codruta Kovesi”;
• Raspunsul comunicat de PICCJ prin adresa nr. 977/VIII-3/2018 din 20.08.2018.

Solicitam ca orice raspuns ne remiteti cu privire la aceasta solicitare sa ne fie comunicat pe adresa de email cterhes@gmail.com.

Cu stima,

Cristian Terhes, Presedinte

Articole pe aceiasi tema:prima

Urmatorul

EXCLUSIV/BOMBA/I.C.C.J sub conducerea lui Tarcea continua sa incalce legea/Cristina Tarcea prinsa cu mata’n sac trage de timp ilegal

Nu ratati

SGU Ploiesti obligata la plata de daune interese în cuantum de 84.000 lei reclamantului CONSTANTIN DONALD NICOLAE!

Citeste in continuare

Comenteaza si tu

Eveniment

Manifestul 2035 – Viitorul muncii prin ochii tinerilor din județul Iași

Publicat

acum 3 săptămâni

februarie 13, 2026

Baciu Sorin

În anul 2026, tinerii din județul Iași, cu vârste între 15 și 19 ani, sunt invitați să contribuie activ la conturarea unei viziuni despre cum va arăta piața muncii în anul 2035.

Evenimentul principal va avea loc în perioada 27–28 martie 2026 și va reuni zeci de tineri din județul Iași interesați de viitorul lor profesional, de competențele care vor conta în următorii 10 ani și de schimbările necesare în educație pentru a răspunde realităților economice și tehnologice.

Un proiect construit de tineri, pentru viitorul lor

Manifestul 2035 nu este doar un eveniment, ci un proces de co-creare. Participanții vor lucra în echipe, vor analiza tendințe și vor formula o declarație a tinerilor din județul Iași despre viitorul muncii.

Documentul final va reflecta perspectiva lor asupra competențelor esențiale în 2035, asupra relației dintre școală și piața muncii și asupra rolului pe care instituțiile și companiile ar trebui să îl joace în sprijinirea noii generații.

20 de tineri vor ajunge la Bruxelles

Un element important al proiectului este oportunitatea oferită unui grup de 20 de participanți care, în perioada 26–30 iulie 2026, vor merge la Bruxelles pentru a prezenta concluziile și mesajele rezultate în cadrul Manifestului 2035.

Aceștia vor reprezenta vocea tinerilor din județul Iași într-un context european și vor contribui la dialogul despre transformările pieței muncii la nivelul Uniunii Europene.

De ce este relevant Manifestul 2035

Tinerii care astăzi au între 15 și 19 ani vor fi profesioniștii și antreprenorii anului 2035. Implicarea lor în discuțiile despre viitorul muncii este esențială pentru a construi un sistem educațional și profesional adaptat provocărilor următorului deceniu.

Manifestul 2035 oferă:
– un cadru structurat de dezbatere despre viitorul muncii
– oportunitatea de a contribui la o declarație oficială a tinerilor
– șansa de a reprezenta județul Iași la Bruxelles
– experiență practică de lucru în echipă și argumentare

Înscrieri deschise

Tinerii din județul Iași, cu vârste între 15 și 19 ani, se pot înscrie pe site-ul oficial al proiectului:
https://manifest.hessa-ngo.eu

Manifestul 2035 este o invitație directă către noua generație de a nu aștepta ca viitorul să fie decis pentru ea, ci de a participa activ la construirea lui.

Manifestul 2035 – Viitorul muncii prin ochii tinerilor este un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, Cod proiect: 2025-3-RO01-KA154-YOU-000373433, acesta creează un cadru de dialog și implicare pentru liceenii care doresc să își facă vocea auzită.

Citeste in continuare

Eveniment

Peste 1400 de spectatori entuziaști la premiera de gală a comediei ÎN PIELEA MEA, cu: George Tănase, Ioana State, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Ioana Ginghină, Daria Jane, Mihai Găinușă

Publicat

acum 3 săptămâni

februarie 11, 2026

native

Premiera de gală a comediei „În pielea mea” de la Cinema City AFI Cotroceni București a fost primită pe 9 februarie de peste 1400 de spectatori cu aplauze, râsete și bucurie.
Numeroase vedete și influenceri au fost alături de actorii George Tănase, Ioana State, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Ioana Ginghină, Mihai Găinușă, Daria Jane, Cătălin Coșarcă și Toto Dumitrescu.

„Este o comedie care nu urmărește tiparele ultimelor comedii lansate în ultimul timp la noi. Filmul are o narațiune jucăușă cu personaje construite în jurul unei tematici aprins dezbătută în societatea de astăzi. Filmul nu conține înjurături și este bazat pe situații inspirate din viața reală.”, spune regizorul Paul Decu.

Echipa filmului „În pielea mea”, scris și regizat de Paul Decu, propune spectatorilor o abordare amuzantă a unei situații des întâlnite în micile certuri dintr-un cuplu: pentru cine e mai greu/ mai ușor. În urma unei provocări pe care patru cupluri de prieteni o duc la bun sfârșit, după multe peripeții, într-un weekend, personajele ajung să câștige o altă viziune despre relațiile lor, lăsând deoparte presupunerile, orgoliile și preconcepțiile, pentru a încerca să comunice mai bine între ei.

Cu râs pe săturate, surprize și personaje pline de viață, comedia independentă „În pielea mea” intră în cinematografele din toată țara din 10 februarie.

Spectatorilor li s-a pregătit o surpriză pentru data de 12 februarie: o seară specială „Date Night” organizată în mai multe cinematografe din rețeaua Cinema City unde toți cei care cumpără un bilet la comedia „În pielea mea” vor primi un premiu garantat din partea Avon.

Până pe 23 februarie, toți spectatorii din țară care și-au cumpărat bilet la filmul „În pielea mea” se pot înscrie în cursa pentru un iPhone 17 Pro Max, încărcând dovada achiziției biletului la cinema în formularul dedicat concursului, premiul fiind oferit prin tragere la sorți pe 24 februarie.

După proiecțiile speciale din Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea, cu săli pline, multe aplauze, râsete și discuții îndelungate cu spectatorii curioși și încântați de poveste și de prestațiile actorilor, caravana „În pielea mea” continuă în mai multe orașe.

Pe 11 februarie va avea loc proiecția specială „În pielea mea” de la Cinema City din City Park Constanța, de la 18:30, unde regizorul Paul Decu și actrița Azaleea Necula, originari din Constanța și împrejurimi, vor prezenta filmul alături de colegii lor Ioana State, Alexandra Răduță și Gabriel Vatavu.

Cinema City Shopping City Galați invită spectatorii pe 12 februarie de la 18:30 la întâlnirea cu actrițele Ioana State și Azaleea Necula și regizorul Paul Decu.

Pe 13 februarie la ora 18:30, spectatorii din Iași sunt invitați la proiecția specială din Cinema City Iulius Mall, alături de regizorul Paul Decu și de actorii Gabriel Vatavu, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță.

De „Ziua Îndrăgostiților”, pe 14 februarie, în Cinema City Iulius Mall Suceava, de la 18:30, spectatorii sunt invitați la film alături de regizorul Paul Decu și de actorii Sergiu Costache, Vlad si Oana Gherman, Alexandra Răduță.

Cineplexx Băneasa Shopping City București găzduiește o proiecție specială în prezența întregii echipe pe 15 februarie, de la 17:30.

În Craiova, regizorul Paul Decu și actorii Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman vor ajunge la cinematograful Inspire VIP Electroputere Mall pe 16 februarie de la ora 18:00.

Actorii Vlad Gherman, Oana Gherman și Ioana Ginghină vin la întâlnirea cu publicul din Cinema City Vivo! Pitești pe 17 februarie, de la 18:30 și vor participa la o discuție după proiecție, alături de regizorul Paul Decu.

Caravana „În pielea mea” ajunge la Cinema City Shopping City Ploiești, pe 18 februarie, de la 18:30, la proiecția specială introdusă de regizorul Paul Decu, alături de actorii Ioana State, Vlad și Oana Gherman, Azaleea Necula și Gabriel Vatavu.

O comedie actuală și spumoasă, filmul „În pielea mea” este distribuit de T.R.I.B.E. Films.

TRAILER: https://bit.ly/InPieleaMea
Site oficial: inpieleamea.ro

Mai multe detalii, imagini de la filmări, fragmente din film, declarații din partea actorilor și informații despre concursuri sunt disponibile pe paginile social media ale filmului de Facebook, Instagram, TikTok.

Adrian Pădurețu semnează imaginea filmului. De sunet s-a ocupat Bogdan Ivanovici, de scenografie Anca Miron, iar de costume Francisca Vass.

„În Pielea Mea” este un film produs de: CB MOTION PICTURES.

Producător asociat: MAGNETIC MEDIA PRODUCTIONS

Producător: Claudiu Boboc

Producător executiv: Adela Mara

Manager producție: Iulia Cezara Roșu

Casting: ELEPHANT MEDIA

Realizat cu sprijinul:

Co-finanțatori: C&C HOUSE RESIDENCE, S&I BEST CORPORATION WEB DESIGN, CLIMA FREON

Sponsori: CLINICA RMN TINERETULUI; CLINICA IMAMED; OMV PETROM; MIKO BEAUTY PALACE; ȘERBAN & ASOCIAȚII; ESTEEM BODY SCULPT & SPA; PIZZERIA VOLARE; MERLIN’S; DOWNTOWN FITNESS MATEI BASARAB; THE COFFEE HOUSE; CLAUMAR PESCAR; UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI

Parteneri: AUTO ITALIA IMPEX SRL; KGM BUCUREȘTI – SMT PALLADY; RAZELM LUXURY RESORT – JURILOVCA; SCEMTOVICI & BENOWITZ GALLERY; CREATIVE AVOCADOS; ALCHEMICO.

Partener social: Asociația „România Zâmbește”.

Distribuitor: T.R.I.B.E. Films.
www.facebook.com/TribeFilms.ro – www.instagram.com/tribefilms.ro/

Partener media principal: VIRGIN RADIO ROMANIA

Parteneri media: CineFan, News.ro, Zile și Nopți, Cinemap, Revista FILM, Playtech, Happ.ro, Cinefilia, Daily Magazine, Filme-carti, MovieNews, The Movienator, Munteanu.

Citeste in continuare

Eveniment

Ce spațiu minim ai nevoie pentru un pavilion cu masă de 8 persoane?

Publicat

acum 3 săptămâni

februarie 10, 2026

Elena Manolache

Ce spațiu minim ai nevoie pentru un pavilion cu masă de 8 persoane?

Un pavilion bine ales nu se simte ca un cort pus peste o masă, ci ca o cameră temporară în aer liber. Diferența dintre cele două se vede imediat în gesturi: cât de natural te ridici de pe scaun, dacă poți trece pe lângă cineva fără să îl obligi să se tragă, dacă farfuria se așază fără să atingi cotul vecinului și, poate cel mai important, dacă oamenii stau relaxați sau cu umerii strânși, ca într-un compartiment de tren.

Când pui o masă pentru opt persoane sub pavilion, nu cumperi doar un acoperiș, ci un anumit grad de confort, de circulație și de libertate.

Întrebarea despre spațiul minim pare simplă, dar răspunsul are două fețe. Una este strict geometrică: câți metri pătrați încape să „închidă” o masă cu opt scaune. Cealaltă ține de felul în care oamenii folosesc spațiul: cât loc au să se ridice, unde se pune o tavă, dacă intrarea rămâne liberă, dacă mai rămâne un colț pentru un cooler, o veioză sau pentru cineva care se retrage un minut de la masă.

Un spațiu minim adevărat nu este cel în care încape, la limită, mobilierul, ci cel în care se poate trăi o masă întreagă fără ca spațiul să te certe la fiecare mișcare.

De ce spațiul „minim” nu e o cifră fixă

Când vorbim despre opt persoane, există cel puțin trei variabile care mută serios ecuația. Prima este forma mesei: dreptunghiul consumă altfel spațiul decât o masă rotundă. A doua este tipul de scaune: un scaun lat, cu brațe, cere altă respirație decât un scaun subțire, de terasă. A treia variabilă este intenția.

O masă pentru o cină liniștită are nevoie de altă margine de siguranță decât o masă pentru o petrecere în care oamenii se ridică des, se salută, aduc farfurii, se apleacă după tacâmuri, trec cu tăvi.

În practică, „minimul” se calculează pornind de la două zone diferite. Prima zonă este zona de ședere, adică masa plus spațiul necesar scaunelor. A doua zonă este zona de circulație, adică spațiul în care te poți strecura în spatele cuiva care stă jos sau în care poți deschide o intrare fără să lovești marginea mesei.

Un reper simplu pentru confort

Pentru o ședere normală, un adult are nevoie de aproximativ 55–60 cm de lățime la masă. Asta înseamnă că o masă pentru opt persoane, dacă este dreptunghiulară, va ajunge frecvent în zona de 180–220 cm lungime, cu 85–100 cm lățime. Dacă este rotundă, diametrul tipic pentru opt persoane se duce în zona de 150–180 cm, în funcție de cât de lejer vrei să fie.

Scaunul, la rândul lui, are o adâncime de aproximativ 45–50 cm. Când cineva stă, scaunul nu rămâne lipit de masă, iar când se ridică, scaunul se trage înapoi. Aici se pierde, de obicei, spațiul care îi prinde pe oameni în pavilion: scaunele au nevoie de loc să se miște, iar pavilionul are nevoie de margine ca să nu te trezești cu pânza la spate sau cu un picior de structură exact în zona în care ar trebui să treacă un om.

Pentru un minim realist, merită să gândești așa: la dimensiunea mesei adaugi, pe fiecare latură pe care stau oameni, un spațiu de aproximativ 75–90 cm. În zona aceasta intră scaunul, mișcarea de a te așeza și un culoar îngust care permite trecerea atunci când e nevoie. Dacă vrei un confort bun, adaugi mai degrabă 100–110 cm pe laturi.

Calculul minim pentru o masă dreptunghiulară de 8 persoane

O configurație clasică pentru opt persoane este cu trei persoane pe fiecare latură lungă și câte una la capete. În această variantă, masa are adesea 200 cm lungime și 90 cm lățime, valori foarte comune în mobilierul de grădină. Dacă luăm această dimensiune ca reper, spațiul de ședere se calculează adăugând marginile de utilizare.

Pe laturile lungi, unde stau câte trei persoane, scaunele trebuie să aibă loc să fie trase și să rămână o minimă „fâșie” de trecere. Dacă adaugi aproximativ 85 cm pe fiecare parte, lățimea totală ocupată de masă cu zona de utilizare ajunge la 90 cm plus 85 cm plus 85 cm, adică aproximativ 260 cm.

Pe lungime, unde ai capete și laturi, tot trebuie să lași loc pentru scaun și un minim de acces. Dacă adaugi câte 85 cm la capete, lungimea totală devine aproximativ 200 cm plus 85 cm plus 85 cm, adică 370 cm.

Asta înseamnă că o amprentă de aproximativ 2,6 m pe 3,7 m poate fi considerată un minim funcțional pentru o masă de 8 persoane, în sensul că oamenii se pot așeza și se pot ridica fără să fie mereu la limită. În metri pătrați, vorbim de circa 9,6 m².

În realitate, pavilionul nu este o „cutie” perfectă, iar picioarele structurii, în special la modelele cu cadru, intră în colțuri și pot reduce unghiurile utile. De aceea, o amprentă calculată la milimetru devine frustrantă. Un pavilion cu dimensiuni standard apropiate de această amprentă este, de obicei, unul de 3 x 4,5 m. În el, masa dreptunghiulară de 200 x 90 încape cu un culoar acceptabil și cu posibilitatea de a orienta masa astfel încât intrarea să rămână logică.

De ce 3 x 3 m este, de regulă, prea strâmt pentru opt

Un pavilion de 3 x 3 m are o suprafață de 9 m². Pe hârtie pare aproape de cei 9,6 m² calculați mai sus. În practică, diferența dintre 3,0 m și 3,7 m pe direcția lungă este exact diferența dintre o masă care se folosește firesc și o masă în care oamenii se lovesc de margini.

Dacă pui o masă de 200 cm într-un spațiu de 300 cm, îți rămân 100 cm pentru ambele capete, adică 50 cm pe fiecare parte. În 50 cm nu intră un scaun normal tras înapoi. Intră, cel mult, un scaun împins aproape complet sub masă, iar persoana de la capăt va trebui să iasă „în diagonală”, cu scaunul ridicat sau cu masa împinsă.

Pe lățime, o masă de 90 cm într-un spațiu de 300 cm îți lasă 210 cm, adică 105 cm pe fiecare parte. Pare acceptabil, dar aici apare problema picioarelor pavilionului și a faptului că 3 x 3 m este adesea folosit cu intrări pe două laturi. Când deschizi un perete lateral sau ridici o ușă, fix în acel spațiu ar trebui să circule oamenii.

Se poate folosi 3 x 3 m pentru opt persoane, dar numai cu compromisuri clare. Masa trebuie să fie mai scurtă, în jur de 160–180 cm, scaunele trebuie să fie înguste, iar capetele mesei fie se evită, fie se rezolvă cu bănci, care împing zona de mișcare mai mult spre interior. Funcționează, dar nu este varianta pe care o alegi dacă vrei o masă care să dureze ore fără să simți că spațiul te împinge înapoi.

Calculul minim pentru o masă rotundă de 8 persoane

Masa rotundă are un avantaj social: oamenii se văd mai bine, conversația curge altfel, iar nimeni nu stă la „capăt” ca într-o masă de protocol. Din punct de vedere al spațiului, însă, un disc are nevoie de o „coroană” egală de jur împrejur. Dacă masa are 160 cm diametru, iar tu adaugi o margine de utilizare de 85–90 cm, ajungi la un diametru total de aproximativ 160 cm plus 180 cm, adică 340 cm.

Asta înseamnă că un pavilion pătrat de 3 x 3 m este, matematic, sub necesar, iar unul de 3,5 x 3,5 m ar fi mai aproape de un minim funcțional. În dimensiunile standard, un pavilion de 3 x 4,5 m permite o masă rotundă de 150–160 cm plasată astfel încât să rămână un culoar mai generos pe o parte, lucru foarte util pentru servire.

Aici mai apare o subtilitate: masa rotundă îți cere scaune distribuite uniform. Dacă pavilionul are picioare în colțuri, scaunele din diagonale ajung mai aproape de structură, iar oamenii simt, în spate, acea senzație că stau „lipiți” de marginea pavilionului. De aceea, pentru o masă rotundă de opt persoane, o amprentă de 3 x 4,5 m este, din nou, o alegere mai sigură decât 3 x 3 m.

Spațiul minim recomandat în funcție de scenariu

Dincolo de calcule, merită să alegi un răspuns care poate fi aplicat rapid în viața reală. Dacă obiectivul este să ai o masă de opt persoane cu scaune normale, care să permită intrare, ieșire și un minim de trecere, dimensiunea minimă utilă se învârte în jurul unei amprente de aproximativ 3 x 4,5 m. Aceasta nu este o cifră arbitrară, ci un fel de prag sub care apar fricțiuni repetate, iar peste care lucrurile devin firești.

Dacă vrei să păstrezi în pavilion și un spațiu pentru servire, un colț de depozitare temporară sau o mică zonă de relaxare, atunci dimensiunea se duce natural spre 3 x 6 m. Nu pentru că masa ar crește, ci pentru că evenimentul crește. O masă pentru opt oameni rareori înseamnă doar opt scaune și o masă. Înseamnă sticle, platouri, o persoană care se ridică des, un copil care se strecoară, o tavă care vine din bucătărie, o umbrelă de lumină seara. Spațiul suplimentar nu e lux, e fluiditate.

Când devine relevant un pavilion pliabil

Când spațiul este limitat sau când vrei flexibilitate, apare tentația de a alege un pavilion pliabil. Avantajul este clar: montaj rapid, transport ușor, posibilitatea de a-l muta în curte după soare și vânt.

Din perspectiva spațiului minim, însă, trebuie privit cu atenție un detaliu: pereții și cadrul unui pavilion pliabil au adesea puncte de întărire, îmbinări și picioare care intră în zona utilă. Asta nu înseamnă că este mai prost, ci că, la dimensiuni mici, fiecare centimetru contează.

Pentru o masă de opt persoane, un pavilion pliabil de 3 x 3 m rămâne, în majoritatea cazurilor, o soluție de compromis, bună pentru mese scurte, pentru o pauză de prânz sau pentru situații în care circulația în jurul mesei nu este esențială. Dacă vrei să stea opt persoane două, trei ore fără stres, un pliabil de 3 x 4,5 m sau de 3 x 6 m se potrivește mult mai bine cu realitatea corpului uman și a mișcărilor de la masă.

Detaliile care schimbă, pe tăcute, spațiul necesar

Nu doar dimensiunile de pe etichetă contează. Sunt câteva situații în care un pavilion aparent suficient devine insuficient.

Intrarea și axa de circulație

Oamenii intră, ies, trec cu farfurii. Dacă intrarea este pe latura scurtă a pavilionului și masa este așezată pe lungime, capătul mesei poate bloca intrarea sau o poate face incomodă. În mod practic, merită să ai o „axă” de circulație, o zonă care rămâne liberă. Într-un pavilion de 3 x 4,5 m, această axă se poate obține ușor prin plasarea mesei ușor decalat, astfel încât să ai pe o parte un culoar mai lat.

Într-un pavilion de 3 x 3 m, orice decalăre înseamnă că pe cealaltă parte nu mai rămâne loc nici pentru scaune, nici pentru mișcare. De aceea, 3 x 3 m forțează simetria, iar simetria, de multe ori, strică circulația.

Tipul de scaune

Scaunele cu brațe sunt comode, dar cer lățime. Un scaun de 60–65 cm lățime „mănâncă” spațiu la masă și la mișcare. Dacă pui opt astfel de scaune, masa trebuie să fie mai lungă sau oamenii se vor înghesui. În plus, când scaunul se trage înapoi, brațele se lovesc mai ușor de picioarele pavilionului sau de pereții laterali.

Scaunele înguste, de 45–50 cm, îți permit să reduci lățimea efectivă a zonei de ședere. Dacă urmărești un minim strict, scaunul este, uneori, mai important decât masa.

Băncile și soluțiile mixte

Băncile reduc un tip de spațiu și cresc altul. Reduc spațiul pentru tragerea individuală a scaunului, fiindcă banca se mișcă mai rar și, în general, se împinge sub masă. În schimb, banca cere loc pe lungime, iar oamenii se ridică mai greu din mijloc, dacă banca este plină. Pentru opt persoane, băncile pe laturile lungi și scaune la capete pot face posibil un pavilion mai mic, dar schimbă dinamica mesei. Este o alegere bună pentru familii, mai puțin bună pentru o masă formală.

Un exemplu concret de dimensionare, fără teorie inutilă

Să presupunem că ai o masă dreptunghiulară de 200 x 90 cm și scaune standard de terasă. Vrei ca oamenii să poată sta, iar cineva să poată trece măcar pe o parte cu o tavă. Alegi să lași, în jurul mesei, o margine de utilizare de aproximativ 90 cm pe laturi și 85 cm la capete. Spațiul ocupat devine, aproximativ, 370 x 270 cm.

Dacă pavilionul este de 3 x 4,5 m, ai 450 cm pe lungime. După ce pui cei 370 cm, îți rămân 80 cm. Poți distribui această diferență ca să creezi intrarea și un mic spațiu liber la celălalt capăt. Pe lățime, ai 300 cm.

După ce pui cei 270 cm, îți rămân 30 cm. Asta pare puțin, dar aici se vede de ce calculele trebuie citite cu realism. Cele 270 cm sunt o medie. Într-o seară obișnuită, scaunele nu sunt toate trase la maximum simultan. În plus, poți crea un culoar mai lat pe o parte și mai strâns pe cealaltă, iar oamenii vor folosi instinctiv partea mai lată.

Într-un pavilion de 3 x 3 m, aceeași masă îți lasă pe lungime doar 30 cm diferență, ceea ce înseamnă că, practic, capetele vor fi în tensiune permanentă. O masă se poate pune, dar evenimentul nu se așază.

Spațiul minim pe care îl simți ca minim, nu ca pedeapsă

Dacă ar fi să răspund cu o singură propoziție, fără să te oblig la calcule, aș spune așa: pentru o masă de 8 persoane, cu scaune normale și cu un minim de circulație, ai nevoie de un pavilion de cel puțin 3 x 4,5 m, adică de aproximativ 13,5 m², ca să poți folosi masa firesc. Sub acest prag, intri în zona în care fiecare detaliu trebuie micșorat, iar confortul devine un joc de compromisuri.

Apoi, dincolo de minim, apar situațiile în care spațiul suplimentar schimbă atmosfera. La 3 x 6 m, masa de opt devine doar o parte a scenei. Rămâne loc pentru servire, pentru o persoană care se plimbă, pentru o mică zonă de depozitare, pentru un colț de lumină. Oameni care, altfel, s-ar ridica și ar pleca după o oră, rămân, pentru că spațiul nu îi obosește.

Observații practice despre amplasare, care influențează spațiul util

Un pavilion montat pe iarbă moale se simte mai mic decât același pavilion montat pe o terasă dreaptă, fiindcă scaunele „intră” în sol, se mișcă greu și oamenii își adaptează poziția. În plus, dacă pavilionul este prins cu corzi sau greutăți, aceste ancoraje pot ocupa exact zonele pe unde vrei să treci. La dimensiuni minime, ancorarea devine, paradoxal, o problemă de spațiu, nu doar de siguranță.

De asemenea, trebuie luată în calcul și înălțimea laterală. Unele pavilioane au pereți care coboară în pantă sau au elemente textile care reduc, aproape psihologic, spațiul. O masă poate să încapă, dar dacă pânza atinge spatele cuiva, senzația de înghesuială apare imediat. Un pavilion cu pereți verticali sau cu margini ridicate păstrează zona de ședere mai liberă.

Un răspuns clar, adaptat realității

Când pui în balanță toate aceste elemente, spațiul minim util pentru un pavilion cu masă de 8 persoane se așază în jurul dimensiunii 3 x 4,5 m, cu mici variații în funcție de forma mesei și de tipul scaunelor. Dacă masa este rotundă și are diametru mare, ai nevoie de mai mult pe lățime. Dacă masa este dreptunghiulară și scaunele sunt înguste, poți coborî ușor, dar vei simți imediat limita.

Masa de opt oameni este o mică comunitate, chiar și pentru o seară. Spațiul în care o așezi decide dacă se simte ca o întâlnire caldă sau ca o negociere de coate. Un pavilion ales cu un minim realist nu îți promite perfecțiune, dar îți dă un lucru foarte prețios: gesturi care curg fără să fie corectate de fiecare dată de lipsa de loc.

Citeste in continuare