Connect with us

Eveniment

Un nou caz “Caracal” la Mizil/POLIŢIA ORAŞULUI MIZIL controlata de gruparile de crima organizata/ Violuri musamalizate si dosare fabricate (II)

Publicat

pe

Preluare (Incisiv National)
EPISODUL I
Notă: Dacă doriți să intrați în atmosfera penală de la Năvodari și să va familiarizați cu modul fraudulos de operare a edililor, citiți aici lectură suplimentară : https://romanialibera.ro/investigatii/nereguli-grave-descoperite-la-primaria-navodari-mai-multe-firme-nu-au-fost-impozitate-ani-de-zile-700929
Să începem cu „tătucul” Nicolae Matei, mentorul lui CHELARU FLORIN! (http://constanta.ro/2017/09/28/istoricul-penal-al-baronului-de-navodari-nicolae-matei-cine-se-lupta-sa-l-scape-pe-fostul-primar-de-o-noua-vizita-la-puscarie/)

Fostul primar de Năvodari pana in iunie 2016, Nicolae Matei, se înscrie liniștit în tiparul clasic de baron penal. Genul acela de la baron care după o perioadă lungă în care a făcut ce-a vrut mușchiul lui din destinele urbei pe care fusese ales s-o reprezinte, s-a trezit anchetat și trimis la pușcărie, ajungând într-o postură pe care nu și-ar fi închipuit niciodată că o vă trăi, aceea de deținut. Să ajungi în spatele gratiilor, după ce ai împărțit terenurile localității pe care o administrai către judecători, ziariști și mulți alți, pentru a-ți asigura posibilitatea de a fura în liniște, nu poate fi decât o mare nedreptate, în ochii acestor troglodiți care ne-au furat viitorul, pentru a-și asigura confortul propriului prezent.
NICOLAE MATEI, un oltean analfabet, crescut într-o sărăcie lucie, care spunea tuturor că a venit la Năvodari doar cu o geantă plină de haine, a ajuns după mulți ani și multe lupte electorale, primarul localități și din acel moment megalomania individiului cu pricina, la pachet cu furturile a sute de hectare, au făcut legea în oraș. O minima dovadă a afirmațiile noastre, stă kitsch-ul pe care l-a instalat în tot orașul, prin statui ce-i cinsteau zodia dar și rechizitoriile pe care procurorii le-au întocmit, în care vorbesc despre modul în care terenurile orașului Năvodari au intrat în posesia cunoscuților lui Matei.
Primul dosar și probabil cel mai puțin complex, este cel în care Nicolae Matei a fost acuzat de procurori că a dat mită unui șef de Poliție, pentru a-și asigura rezultate favorabile, în momentul în care i s-au deschis mai multe dosare penale.
Procurorii au arătat că în perioada iunie-octombrie 2012, inculpatul MATEI NICOLAE, primarul orașului Năvodari, i-a solicitat unui ofițer de poliție judiciară cu funcție de conducere (denunțător în cauză) să-i ofere protecție în anchetele penale care-l vizau și să intervină în aceste anchete pe care inculpatul le considera abuzive, nejustificate și motivate politic. În schimb, la data de 18 octombrie 2012, inculpatul MATEI NICOLAE i-a promis ofițerului de poliție, iar la data de 25 octombrie 2012 i-a și dat acestuia, două loturi de teren situate în Năvodari, cu o valoare de piață de 46.160 de euro. Darea acestor terenuri s-a făcut indirect, prin intermediari, cu simularea unor vânzări consemnate în două contracte semnate de respectivii intermediari, pentru care s-ar fi plătit 59.000 lei. În realitate, nu s-a plătit nici un ban. În acel context, la data încheierii contractelor, unul dintre intermediari, VÂLCU NICOLAE a dat, în fața notarului, o declarație care nu corespunde adevărului, susținând că a primit suma de 59.000 lei, reprezentând prețul achiziționării a două loturi de teren din Năvodari, loturi care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare autentificate de notarul respectiv. Ulterior, în fața organelor de urmărire penală, inculpatul VÂLCU NICOLAE a dat declarații mincinoase.
Încă de la acel dosar, s-a văzut că undeva, în umbră, o eminență cenușie veghea la binele baronului NICOLAE MATEI. Spunem asta pentru că, după cum se știe, în primă instanță primarul a fost condamnat la pedeapsa de trei ani și șase luni, iar apoi, după nenumărate tergiversări și amânări, doi ani mai târziu, NICOLAE MATEI era condamnat la o pedeapsă redusă drastic, de doar un an și jumătate de pușcărie. Și ajutorul nu s-a oprit aici. Nici trei luni nu a stat NICOLAE MATEI în spatele gratiilor, fiind eliberat rapid, pentru aceasta apelându-se la un tertip judecătoresc prin care i s-a redus din pedeapsa perioada în care a stat în arest preventiv, măsură luată în … alt dosar penal !!! Procedura te halesc!
Pe „modelul Mazăre”, al doilea dosar, nr. unic 3743/2/2015, (format vechi nr. 2246/2015) cu termen pe 06.09.2019 la Sectia a II-a Penală, Completul 9F al Curtii de Apel București.
In acest dosar al retrocedărilor, procurorii arată că în perioada 2010 – 2011, în calitate de primar al oraşului Năvodari şi de preşedinte al Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Năvodari, inculpatul MATEI NICOLAE a procedat la reconstituirea dreptului de proprietate asupra mai multor terenuri situate în intravilanul localităţii Năvodari, pe malul Mării Negre, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce reglementează desfăşurarea acestei proceduri administrative, dar şi a dispoziţiilor definitive şi irevocabile ale instanţei de judecată. Astfel, s-a produs un prejudiciu în dauna Primăriei Năvodari de 104.988.896 lei (aprox. 25 milioane euro), reprezentând contravaloarea terenurilor respective, cu obţinerea unor importante avantaje patrimoniale de către persoane apropiate. La data de 23 iulie 2012, inculpatul MATEI NICOLAE și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu care decurgeau din funcția de primar al orașului Năvodari, legate de corecta gestionare și administrare a patrimoniului orașului, cu ocazia vânzării, la un preț derizoriu, a trei terenuri în suprafaţă de 20,6419 ha, 15,9850 ha şi 25,090 ha. Astfel a fost provocată o pagubă de 1.853.970,4 lei în dauna Primăriei Năvodari, respectiv diferența dintre suma de 2.129.480 lei (reprezentând valoarea reală de circulație a terenurilor) și suma de 275.509,6 lei (reprezentând prețul plătit de cumpărător pentru cele trei terenuri), fiind obținute foloase necuvenite de cumpărătorul bunului. Contractul de vânzare-cumpărare pentru cele trei terenuri, aparținând domeniului privat al orașului Năvodari, a fost încheiat în numele SC Dormarbib Group de inculpatul Gurgu Isidor, cunoscând că cele trei terenuri provin din săvârşirea unei infracţiuni de către primarul MATEI NICOLAE. Într-un demers separat, la data de 20 decembrie 2012, inculpatul MATEI NICOLAE, exercitându-şi în mod defectuos atribuţiile de serviciu care decurgeau din funcţia de primar al oraşului Năvodari, a încheiat un contract de schimb cu sultă (sumă de compensare) autentificat la 20.12.2012 la un biroul notarial. Prin acesta, el a transmis și respectiv urma să transmită dreptul de proprietate asupra a patru terenuri, în suprafaţă totală de 12.055 m.p. şi a achitat o sultă de 2.592 lei, iar în schimb, a primit de la SC Dormarbib Group SRL suprafaţa de 7.315 m.p. teren, situată în intravilanul oraşului Năvodari. Astfel, s-a provocat o pagubă de 4.919.932 lei în dauna primăriei Năvodari, reprezentând diferența dintre valoarea de circulație a terenurilor schimbate și care urmau să fie schimbate (5.846.780 lei) de către orașul Năvodari, plus sulta de 2.592 lei și valoarea de circulație a terenului schimbat de SC Dormarbib Group SRL (929.440 lei) precum şi un folos necuvenit SC Dormarbib Group SRL.
În perioada 1 septembrie 2010 – 21 mai 2014, în calitate de primar al orașului Năvodari, inculpatul MATEI NICOLAE a efectuat mai multe plăți către Asociația Fotbal Club Săgeata Năvodari, în cuantum total de 12.653.000 lei, cu încălcarea dispozițiilor legale aplicabile în domeniu. O parte din această sumă de bani, respectiv 2.269.510,00 lei, a fost transferată din conturile Asociației Fotbal Club Săgeata Năvodari, în perioada 22 mai 2012 – 03 iulie 2013, de către inculpatul Manu Vasile Alexandru către societăți de tip fantomă, sub acoperirea unor operațiuni comerciale legale, în scopul ascunderii originii ilicite a sumelor respective.
La data de 19 octombrie 2010, în baza unei înțelegeri preexistente, MATEI NICOLAE a dat inculpatei JIANU CORINA EUGENIA care, la momentul săvârșirii faptei era judecător în cadrul Judecătoriei Constanța, prin intermediul fiicei acesteia, un teren în suprafață de 500 m.p., situat în orașul Năvodari, în legătură cu îndeplinirea unor acte care intrau în îndatoririle de serviciu ale magistratului învestit cu soluționarea a două dosare, prin care s-au vătămat drepturile și interesele legale ale orașului Năvodari și au fost obținute foloase necuvenite pentru persoanele implicate. Fapta ar fi fost disimulată prin încheierea unui contract de vânzare-cumpărare între SC Top Vision SRL (al cărei asociat unic este MATEI NICOLAE) şi fiica magistratului, prin care aceasta din urmă a dobândit terenul respectiv la prețul de 8.560 de lei, deși valoarea de circulație a acestuia era de 139.550 lei. Transferul acestei suprafeței de teren s-a realizat la scurt timp după ce inculpatul MATEI NICOLAE, a beneficiat, prin intermediul unor persoane interpuse, de efectele hotărârilor judecătorești nelegale și netemeinice pronunțate cu rea-credință de către inculpata JIANU CORINA EUGENIA.
Al treilea dosar. Cum a aranjat Nicolae Matei să fure tabăra Năvodari !!!
Acest dosar (nr. 6401/118/2017) trimis în judecată, la Tribunalul Constanța, pe 18.09.2017, in frunte cu baronul MATEI în calitate de inculpat, acompaniat de inculpatii DIMA NECULAI si CIOCĂNEL ŞTEFAN. Procurorii susțin, în rechizitoriu, că în calitate de primar al orașului Năvodari, inculpatul MATEI NICOLAE, în perioada 2008-2011, beneficiind de sprijinul celorlalți doi inculpați, a desfășurat mai multe demersuri infracționale prin care a urmărit scoaterea abuzivă a mai multor imobile din patrimoniul unei societăți comerciale ce administra „Tabăra de copii Năvodari”.
Astfel, la data de 18 noiembrie 2008, inculpatul MATEI NICOLAE, în calitate de primar al orașului Năvodari, în mod nelegal, a emis o adresă care a stat la baza eliberarii, de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a unui certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de aproximativ 6,2 ha teren, la acel moment folosită de societatea comercială menționată mai sus și care aparținea în realitate orașului Năvodari. Prin acest document, s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra terenului respectiv al unei societăți comerciale controlate de edil și administrată de inculpatul DIMA NECULAI. În realitate, această firmă era îndreptățită să-i fie retrocedată o suprafață de teren asemănătoare, dar situată într-o altă zonă, cu un potențial turistic mult mai mic.
Prin aceste demersuri infracționale, a fost creat un prejudiciu de 3.504.500 euro (reprezentând contravaloarea terenului la data săvârșirii faptei) atât în dauna orașului Năvodari cât și în dauna societății care avea drept de folosință asupra terenului respectiv pe termen nelimitat, concomitent cu obținerea unui folos necuvenit pentru firma beneficiară a terenului. În același context, în cursul anului 2011, întrucât societatea (păgubită ca urmare a retrocedării terenului) datora mai multe sume de bani Primăriei Năvodari (taxe, impozite etc.), inculpatul MATEI NICOLAE a inițiat, cu încălcarea prevederilor legale, o hotărâre de consiliu local, prin care un număr de 298 de clădiri situate în Tabăra de copii Năvodari, au fost inventariate în domeniul privat al orașului Năvodari. Hotărârea de Consiliu Local, adoptată la inițiativa inculpatului și pusă în executare de către acesta, a reprezentat o expropriere în adevăratul sens al cuvântului, clădirile societății respective fiind scoase din patrimoniul acesteia și introduse în cel al orașului Năvodari, fără ca aceasta operațiune să fie justificată de cauze de utilitate publică ori să fi fost precedată de plata unei juste și prealabile despăgubiri.
Ulterior, Primăria orașului Năvodari a vândut la licitație publică o parte din bunurile respective, în condițiile în care societatea contestase executarea silită și achitase, cel puțin parțial, datoria invocată de instituția publică.
Acționând în această manieră, a fost produs un prejudiciu firmei respective, evaluat la suma de 4.482.438 lei. În cele două situații menționate mai sus, edilul municipiului Năvodari a beneficiat de sprijinul celorlalți doi inculpați care au întocmit și semnat diverse documente, acte ce au stat la baza demersurilor infracționale menționate mai sus. De altfel, la scurt timp după comiterea faptei reținute în sarcina sa, inculpatul CIOCĂNEL ȘTEFAN a părăsit funcția publică și a devenit directorul SC Tabăra Năvodari SA, la înființarea căreia (în anul 2011, prin Hotărâre de Consiliu Local), au fost aduse drept aport la capitalul social, o parte din bunurile expropriate în condițiile de mai sus.
În sertarul procurorului mai există un dosar, mult mai stufos, în care lui Matei i s-a adus la cunoștință calitatea de învinuit, dosar în care procurorii au investigat modul în care fostul primar de Năvodari a pus mâna pe întreg patrimoniul taberei Năvodari, de peste 200 de hectare și 40 de clădiri. Surprinzător însă, acel dosar s-a blocat undeva și nu pare că va ieși prea curând la lumină.
Nota: Despre întregul jaf din Tabăra Năvodari au scris jurnaliștii Ordinea.ro și puteți citi aici: https://www.ordinea.ro/afacerea-tabara-navodari-cea-mai-mare-escrocherie-imobiliara-a-lui-nicolae-matei-cu-detalii-in-exclusivitate/

EPISODUL II

Cu un asemenea mentor ca primar, discipolul viceprimar CHELARU FLORIN, după ce el însuși a căştigat Primăria Năvodari, a pus riguros în practică învățămintele maestrului în ale fraudei și corupției.
Născut în anul 1972 în judeţul Bacău, CHELARU FLORIN, 47 de ani, căsătorit, cu doi copii, a absolvit Facultatea de Chimie a Universităţii din Iaşi. Între anii 1997 şi 2000 a fost şef Serviciu Instalaţii în cadrul Petromidia SĂ. În anii 2005-2009 a fost preşedinte al PNL Năvodari şi consilier local. A fost ales viceprimar al oraşului Năvodari în anul 2008.
„Turist politic” ca majoritatea sinecuristilor, s-a mutat cu arme și bagaje de la PNL la PSD, luând cu el metehnele abuzurilor, înșelăciunilor și corupției pe care, probabil, o are, de acum, în sânge.
În prezent deține, din iunie 2016, mandatul de primar al orașului Năvodari.
Pentru “incălzire” si introducere in temă, respectiv in tenebrele imobiliare de la Năvodari, publicăm un material preluat de la colegii nostri de la compania media/stiri ordinea.ro Constanta
De mai bine de doi ani, într-o surdină totală, la Năvodari se consumă o megafacere imobiliară cu acordul direct al Primăriei și al majorității PSD-ALDE din Consiliul Local. Detaliile au fost ferite de ochii opiniei publice. Însă mai multe elemente ale acestei golănii au lăsat dâre în documentele emise de autoritatea locală. Mergând pe aceste urme, din aproape în aproape, am reușit să reconstituim scheletul unor tunuri imobiliare aflate în plină desfășurare.


La început de mandat, CHELARU a făcut un regulament pentru înstrăinarea terenurilor.
La scurt timp de la suirea lui CHELARU FLORIN în scaunul de primar, Consiliul Local Năvodari a adoptat Hotărârea nr. 283/22.07.2016. Nu reproducem întocmai titlul acestei hotărâri, fiind prea lung și prea alambicat. Însă, precizăm că se referă la stabilirea unor reguli pentru înstrăinarea terenurilor din domeniului public și privat al localității. Hotărârea este ca o piatră de temelie. Și, totodată, ca o declarație de interese… imobiliare, făcută de CHELARU încă din primele zile de mandat. Un accent deosebit în regulamentul votat cade pe procedura de atribuire a unor terenuri în superficie. Aici trebuie să spunem că noul Cod Civil a făcut un fel de revoluție semantică asupra cuvântului concesiune, rezervând folosința sa doar în legătură cu terenurile din domeniul public. Desigur, terenurile din domeniul privat pot fi concesionate în continuare, pe 49 de ani, însă sub denumirea de ”constituire a dreptului de superficie” (art. 693 – 702). În esență, tot un drac, îmbrăcat în haine diferite . În orice caz, regulamentul lui CHELARU abundă în lozinci despre transparență, tratament egal și nediscriminatoriu… deși nu impune nici măcar minima obligație să se publice o amărâtă de știre în mijloacele de informare în masă la organizarea transparentelor proceduri. Iar așa, informația rămâne la discreția celor avizați.
O treabă de lăcătuș mecanic
La scurt timp de la adoptarea acestui regulament, subordonații lui CHELARU au identificat sute de terenuri libere, din domeniul privat al localității, numai bune de dat în superficie. Punându-se pe treabă, au întocmit inventare, planuri de situație, evaluări de preț, motivații, justificări și drafturi pentru proiectele de hotărâri. În bună parte, totul era făcut ca la carte. Cu toate acestea, CHELARU a ezitat să și le asume. Căci, vorba aceea, omul se leagă de semnătură, ca boul de jug. Ca să evite situațiile jenante de a fi luat vreodată la întrebări de procurorii anticorupție, care l-au împachetat chiar și pe mentorul său, MATEI, actualul primar l-a chemat să iscălească inițiativele pe lăcătușul mecanic făcut consilier tocmai pentru a se jertfi pe altarul partidului cu astfel de manevre. Vorbim aici de RADU PÎNDICI, un fel de „moș Teacă” iscălitorul, care s-a mai remarcat și cu alte ocazii. Pe baza inițiativelor asumate de PÎNDICI, numeroase terenuri au fost scoase la licitație. Este vorba, în primul rând, de terenurile din lotizarea Midia. Însă au mai fost și alte suprafețe foarte atractive, cu mare potențial imobiliar, situate în oraș sau în zona turistică.
Observând că ”treaba merge”, CHELARU și-a asumat și el o parte din proiecte. De regulă, licitațiile pentru lotizarea Midia au plecat de la 4,49 de lei pe metru pătrat pe an. În oraș, prețul inițial a fost de 8,40 de lei pe metru pătrat pe an, iar în zona turistică de 12 lei pe metru pătrat pe an. Sub orice chip ai privi problema, e clar că prețurile au fost de chilipir. În plus, putem spune că atât de transparente au fost procedurile, încât căutând pe Google nu am găsit nici măcar un anunț de participare la puzderia de licitații. Informația a rămas la discreția unor băieți deștepți. Desigur, pe Google nu sunt de găsit nici numele celor care au beneficiat de pleașca de la Primărie.
Superficiarul ADRIAN TUDORA a fost cu MATEI și CHELARU în Turcia
Cu siguranță, secretul nu va putea fi păstrat la nesfârșit. Ca dovadă, deja au început să apară numele beneficiarilor mai de ispravă, care au reușit să ridice vile și blocuri pe terenurile luate de la Primărie. Fiind ridicate în scop comercial, aceste imobile au ajuns în posesia unor cumpărători.

Noii proprietari s-au adresat Consiliului Local cu cerere de preluare a dreptului de superficie asupra terenului. În acest sens, în ședința Consiliului Local Năvodari din 31 octombrie 2017 au fost introduse la vot patru proiecte referitoare la constituirea unui drept de superficie, pe cote indivize, către cumpărătorii apartamentelor (5 la număr) din imobilul ridicat pe strada Prelungirea Corbului nr. 4 (aproape de Biserica Lipovenească). Așa cum aflăm din această documentație, superficiarul anterior al terenului a fost persoana fizică TUDORA ADRIAN. Aceasta încheiase un act pentru constituirea dreptului de superficie cu primarul orașului Năvodari, autentificat sub nr. 2467/18.10.2016 de notarul public Săcăleanu Mariea, la valoarea de 8,89 de lei pe metru pătrat pe an. Într-un alt proiect de hotărâre supus atenției comisiilor de specialite ale Consiliului Local Năvodari, se lămurește faptul că terenul din strada Prelungirea Corbului nr. 4 are suprafața de 218 mp. La bază, acesta a fost acordat în folosință gratuită către CORUTI CIPRIAN-IONEL și soția sa. Aceștia s-au apucat de construit un imobil P+1 în baza autorizației de construire 553/25.09.2015. După o lună și câteva zile, au vândut construcția către ADRIAN TUDORA, prin contractul 1697/10.11.2015, autentificat la Biroul Notarului Public Toncu Mihaela, notărița care a autentificat mai toate contractele analizate în dosarul retrocedărilor, în care sunt coinculpați fostul primar MATEI și fosta judecătoare JIANU. Pe 2 iunie 2016, Primăria Năvodari a emis o nouă autorizație de construire, iar pe 4 august 2016 a recepționat întreaga lucrare de construire. Însă ADRIAN TUDORA a obținut superficia asupra terenului abia în 18 octombrie 2016!!!
În aceste condiții, TUDORA nu avea un drept asupra terenului la data de 2 iunie 2016, astfel încât rămâne un mister cum de a putut obține o nouă autorizație de construire.

ADRIAN TUDORA este un personaj cunoscut în Năvodari. Pe vremuri a fost consilier local, însă de câțiva ani s-a retras în plan secund, beneficiind, iată, de tunurile imobiliare puse la cale de camarila care conduce orașul. În octombrie 2016, TUDORA a făcut parte din acea delegație a Primăriei Năvodari care s-a deplasat în Turcia, în … „vizită de lucru” la un oraș înfrățit, Gemlik din regiunea Bursa, deși nu deținea nicio funcție oficială în cadrul administrației publice locale. Din aceeași delegație a făcut parte și fostul primar condamnat penal NICOLAE MATEI, despre care se spune că ar conduce în continuare Primăria prin interpuși. Nici el nu mai deținea vreo funcție în cadrul autorității locale.

O agenție imobiliară cu profit de 3.500 de euro a ajuns campioană la superficii
Numele altor beneficiari au ieșit la iveală ulterior, când comisiile de specialitate ale Consiliului Local au primit spre avizare alte proiecte similare. De data aceasta vorbim de imobile construite pe str. Stadionului nr. 2 Bis, loturile 3 și 8. Cumpărătorii construcțiilor vor prelua și terenul în superficie, datorând localității 8,40 de lei pe metru pătrat pe an. În acest caz, superficiarii inițiali au fost DAMIAN ADRIAN și ELENA, DINU ELENA și firma AQUA FORCE SRL Năvodari, iar terenul obținut de la Primărie pentru suma de 8,40 lei pe metru pătrat pe an a fost de 1203 mp.
Societatea din urmă a fost înființată în anul 2009 de GABRIEL BUCUR, domiciliat în Năvodari. Inițial, firma s-a numit CATE-E GREY IMOBILIARE SRL și era o agenție imobiliară. În anul 2011, societatea a intrat în posesia lui ADRIAN DAMIAN, care i-a schimbat numele, în AQUA FORCE SRL, păstrând însă domeniul principal de activitate. În anul 2016, AQUA FORCE SRL a derulat afaceri de 95.000 de lei (aproximativ 21.000 de euro), realizând un profit de 15.668 lei (aproximativ 3.500 de euro). Potrivit unui extras informativ de Carte Funciară, firma lui Adrian Damian mai deține un drept de superficie asupra unui teren din domeniul privat al orașului Năvodari, în suprafață de 700 mp. Acesta este situat pe str. Pescărușului lot 3. Contractul de constituire a dreptului de superficie a fost încheiat pe 2 noiembrie 2017, la notarul public PARIS LUCIA.
O afacere un potențial de 5 milioane de euro
Pe de altă parte, DAMIAN ELENA trebuia să fie beneficiara unei investiții imobiliare pe un teren de 1698 de metri pătrați. Vorbim de o afacere eșuată, în condițiile, cu totul ieșit din comun, pe care le vom explica în paragraful următor. În mod cert, însă, în anul 2016, investitoarea a depus la Agenția pentru Protecția Mediului din Constanța un memoriu de investiție, pentru un bloc de patru etaje, cu 39 de apartamente, ce urma să fie construit pe terenul de 1698 mp, aflat la sud de Tabăra de Copii, pe str. M3 f.n.. Memoriul a fost întocmit de firma UCSERTIMUD SRL, aparținând familiei lui DUMITRESCU PETRE. Aceasta din urmă a făcut parte, în anul 2002, din Consiliul de Administrație al TSP ECOTERM SA Năvodari, societate a Consiliului Local Năvodari, actualmente în faliment. În perioada 2008-2009, societatea a fost folosită la prăduirea a 11 hectare din Tabăra de Copii Năvodari, la inițiativa fostului primar NICOLAE MATEI.

În mod bizar, proiectantul a uitat să menționeze în memoriul său titlul sub care deținea DAMIAN ELENA terenul. Blocul de patru etaje urma să ocupe doar 470 mp, de unde rezultă că terenul în suprafață totală se putea preta la trei construcții de același fel. Pe fondul acestor lămuriri, e clar că potențialul afacerii bătea spre cinci milioane de euro.
DAMIAN ELENA a primit de la CHELARU o concesiune peste proprietatea unei persoane din Buzău
Despre terenul situat în strada M3 f.n. se face vorbire în mai multe litigii înregistrate pe rolul Judecătoriei și Tribunalului Constanța. Din informațiile publicate pe protalul instanțelor de judecată, aflăm că terenul a făcut obiectul contractului de concesiune nr. 31.632/18.05.2016, încheiat de Orașul Năvodari cu ELENA DAMIAN. Nu știm dacă s-a organizat o licitație pentru concesionara terenului, însă în mod cert în memoria Internetului nu s-a păstrat vreun anunț de participare. Dreptul de concesiune a fost înscris în cartea funciară la OCPI Constanța. Pe 25 octombrie 2016, ELENA DAMIAN a primit autorizația de construire de la Primăria Năvodari și a demarat construcția unui imobil. În timp ce muncitorii tocmiți cu lucrarea trudeau pe șantier, la fața locului s-a prezentat CRISTINA MARIA VARGA, din Buzău, care a demonstrat cu acte autentice că era proprietara de drept a terenului, pe care îl cumpărase cu ani în urmă. Pe 16 ianuarie 2017, CRISTINA MARIA VARGA a deschis un proces civil (dosar 670/212/2017) la Judecătoria Constanța împotriva soților DAMIAN și a Primăriei din Năvodari, cerând anularea contractului de concesiune care îi încalcă dreptul de proprietate.
Sotii DAMIAN au castigat procesul!!!
Nr. unic (nr. format vechi) : 670/212/2017
Data inregistrarii 16.01.2017
Data ultimei modificari: 12.05.2018
Sectie: Secţia civilă
Materie: Civil
Obiect: anulare act anulare contract
Stadiu procesual: Fond

Părţi
Nume Calitate parte
VARGA CRISTINA MARIA,CU DOM.PROC.ALES Reclamant
DAMIAN ADRIAN Pârât
DAMIAN ELENA Pârât
ORASUL NAVODARI PRIN PRIMAR Pârât

Şedinţe
07.03.2018

Ora estimata: 08:30 Complet: amânări/incidente 30
Tip solutie: Respinge cererea
Solutia pe scurt: Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Damian Adrian. Respinge actiunea formulata in contradictoriu cu paratul Damian Adrian ca fiind introdusa împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva. Respinge actiunea ca rămasa fara obiect. Cu apel in 30 de zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica azi 07.03.2018. Document: Hotarâre 2478/2018 07.03.2018

Stofă de politruc: a dat vina pe Oficiul de Cadastru
La rândul ei, DAMIAN ELENA, titulara contractului de concesiune, a deschis pe 21 februarie 2017 un proces împotriva Primăriei Năvodari (ds. nr. 991/118/2017), cerând asigurarea dovezilor. Instanța a numit un expert tehnic judiciar cu misiunea de a constata existența lucrărilor de construire pe terenul situat în Năvodari, str. M3 f. n. și de a evalua contravaloarea materialelor și a manoperei. Pe 12 mai 2017, prin Sentința civilă nr. 996/2017, Tribunalul a constatat administrată proba constând în expertiza judiciară. Hotărârea a fost dată fără cale de atac. Peste câteva luni, conștientizând riscurile, CHELARU a deschis la rândul său un proces civil împotriva ELENEI DAMIAN și a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară din Constanța, introdus în cauză pe ideea de a se disipa răspunderea. Procesul a fost înregistrat la Tribunalul Constanța, pe 10 august 2017, ds. nr. 5461/118/2017 care avea ca obiect anularea Autorizației de Construire 700/25.10.2016. Atât de bine a fost intocmita acțiunea, încât, prin Încheierea nr. 209/07.09.2017, aceasta a fost anulată de Tribunalul Constanța. CHELARU a insistat cu o cerere de reexaminare, însă și aceasta a fost respinsă definitiv pe 17 noiembrie. Pe 20 decembrie 2017, CHELARU a inițiat o nouă acțiune de anulare a autorizației de construire (dosar 8615/118/2017), de data aceasta doar împotriva ELENEI DAMIAN.
Primăria orașului Năvodari a pierdut și de această dată!

Complet: CA8
Tip solutie: Respinge cererea.
Solutia pe scurt: Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului Orasul Năvodari şi respinge cererea formulată de această parte ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală. Admite excepţia tardivităţii. Respinge cererea ca tardiv formulată. Cu recurs în termen e 15 zile de la comunicare Pronunţată în şedinţa publică din 12.12.2018 Document: Hotarâre 1947/12.12.2018.

Primăria Năvodari, obligată la despăgubi de 350.000 de lei.
La data la care Primăria făcea acest joc de glezne cu anularea autorizației de construire, ELENA DAMIAN obținuse deja, încă din 27 septembrie 2017, o sentință civilă pe fond, prin care este îndreptățită să primească din bugetul localității suma de 341.893,56 de lei și cheltuieli de judecată în valoare de 16.023,36 de lei. Soluția a fost dată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr. 8735/118/2016*. Ca o coincidență de zile mari, 8735 este vechiul cod poștal al Năvodariului. În cadrul procesului, Chelaru a încercat să arunce pisica în curtea Oficiului de Cadastru, pe care l-a chemat în garanție. Cu toate acestea, instanța a respins cererea de chemare în garanție, stabilind că singurul responsabil pentru crearea acestui prejudiciu este Primăria Năvodari.

Și lucrurile nu se opresc aici, deoarece proprietara terenului ar putea la rândul ei să ceară despăgubiri cel puțin echivalente cu efortul de a demola construcția începută de soții DAMIAN. Cel mai probabil, situația se va lăsa cu un dosar penal. La fel, credem că modalitatea total netransparentă prin care terenurile orașului au fost acordate în superficie ar trebui să stârnească cel puțin interesul Consiliului Concurenței, având în vedere distorsiunea pe care a produs-o pe piața imobiliară. Deși, la fel de întemeiat ar fi și interesul organelor judiciare.

In EPISODUL III va vom surprinde cu un nou caz de coruptie de la Năvodari. Damian Adrian si CHELARU FLORIN in atentia DNA Central! (Gabriela Muntean)

(Va urma)

Eveniment

Manifestul 2035 – Viitorul muncii prin ochii tinerilor din județul Iași

Publicat

pe

În anul 2026, tinerii din județul Iași, cu vârste între 15 și 19 ani, sunt invitați să contribuie activ la conturarea unei viziuni despre cum va arăta piața muncii în anul 2035.

Evenimentul principal va avea loc în perioada 27–28 martie 2026 și va reuni zeci de tineri din județul Iași interesați de viitorul lor profesional, de competențele care vor conta în următorii 10 ani și de schimbările necesare în educație pentru a răspunde realităților economice și tehnologice.

Un proiect construit de tineri, pentru viitorul lor

Manifestul 2035 nu este doar un eveniment, ci un proces de co-creare. Participanții vor lucra în echipe, vor analiza tendințe și vor formula o declarație a tinerilor din județul Iași despre viitorul muncii.

Documentul final va reflecta perspectiva lor asupra competențelor esențiale în 2035, asupra relației dintre școală și piața muncii și asupra rolului pe care instituțiile și companiile ar trebui să îl joace în sprijinirea noii generații.

20 de tineri vor ajunge la Bruxelles

Un element important al proiectului este oportunitatea oferită unui grup de 20 de participanți care, în perioada 26–30 iulie 2026, vor merge la Bruxelles pentru a prezenta concluziile și mesajele rezultate în cadrul Manifestului 2035.

Aceștia vor reprezenta vocea tinerilor din județul Iași într-un context european și vor contribui la dialogul despre transformările pieței muncii la nivelul Uniunii Europene.

De ce este relevant Manifestul 2035

Tinerii care astăzi au între 15 și 19 ani vor fi profesioniștii și antreprenorii anului 2035. Implicarea lor în discuțiile despre viitorul muncii este esențială pentru a construi un sistem educațional și profesional adaptat provocărilor următorului deceniu.

Manifestul 2035 oferă:
– un cadru structurat de dezbatere despre viitorul muncii
– oportunitatea de a contribui la o declarație oficială a tinerilor
– șansa de a reprezenta județul Iași la Bruxelles
– experiență practică de lucru în echipă și argumentare

Înscrieri deschise

Tinerii din județul Iași, cu vârste între 15 și 19 ani, se pot înscrie pe site-ul oficial al proiectului:
https://manifest.hessa-ngo.eu

Manifestul 2035 este o invitație directă către noua generație de a nu aștepta ca viitorul să fie decis pentru ea, ci de a participa activ la construirea lui.

Manifestul 2035 – Viitorul muncii prin ochii tinerilor este un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, Cod proiect: 2025-3-RO01-KA154-YOU-000373433, acesta creează un cadru de dialog și implicare pentru liceenii care doresc să își facă vocea auzită.

Citeste in continuare

Eveniment

Peste 1400 de spectatori entuziaști la premiera de gală a comediei ÎN PIELEA MEA, cu: George Tănase, Ioana State, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Ioana Ginghină, Daria Jane, Mihai Găinușă

Publicat

pe

De

Premiera de gală a comediei „În pielea mea” de la Cinema City AFI Cotroceni București a fost primită pe 9 februarie de peste 1400 de spectatori cu aplauze, râsete și bucurie.
Numeroase vedete și influenceri au fost alături de actorii George Tănase, Ioana State, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Ioana Ginghină, Mihai Găinușă, Daria Jane, Cătălin Coșarcă și Toto Dumitrescu.

„Este o comedie care nu urmărește tiparele ultimelor comedii lansate în ultimul timp la noi. Filmul are o narațiune jucăușă cu personaje construite în jurul unei tematici aprins dezbătută în societatea de astăzi. Filmul nu conține înjurături și este bazat pe situații inspirate din viața reală.”, spune regizorul Paul Decu.

Echipa filmului „În pielea mea”, scris și regizat de Paul Decu, propune spectatorilor o abordare amuzantă a unei situații des întâlnite în micile certuri dintr-un cuplu: pentru cine e mai greu/ mai ușor. În urma unei provocări pe care patru cupluri de prieteni o duc la bun sfârșit, după multe peripeții, într-un weekend, personajele ajung să câștige o altă viziune despre relațiile lor, lăsând deoparte presupunerile, orgoliile și preconcepțiile, pentru a încerca să comunice mai bine între ei. 


Cu râs pe săturate, surprize și personaje pline de viață, comedia independentă „În pielea mea” intră în cinematografele din toată țara din 10 februarie.

Spectatorilor li s-a pregătit o surpriză pentru data de 12 februarie: o seară specială  „Date Night” organizată în mai multe cinematografe din rețeaua Cinema City unde toți cei care cumpără un bilet la comedia „În pielea mea” vor primi un premiu garantat din partea Avon.


Până pe 23 februarie, toți spectatorii din țară care și-au cumpărat bilet la filmul „În pielea mea” se pot înscrie în cursa pentru un iPhone 17 Pro Max, încărcând dovada achiziției biletului la cinema în formularul dedicat concursului, premiul fiind oferit prin tragere la sorți pe 24 februarie.

După proiecțiile speciale din Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea, cu săli pline, multe aplauze, râsete și discuții îndelungate cu spectatorii curioși și încântați de poveste și de prestațiile actorilor, caravana „În pielea mea” continuă în mai multe orașe.

Pe 11 februarie va avea loc proiecția specială „În pielea mea” de la Cinema City din City Park Constanțade la 18:30, unde regizorul Paul Decu și actrița Azaleea Necula, originari din Constanța și împrejurimi, vor prezenta filmul alături de colegii lor Ioana State, Alexandra Răduță și Gabriel Vatavu.

Cinema City Shopping City Galați invită spectatorii pe 12 februarie de la 18:30 la întâlnirea cu actrițele Ioana State și Azaleea Necula și regizorul Paul Decu.

Pe 13 februarie la ora 18:30, spectatorii din Iași sunt invitați la proiecția specială din Cinema City Iulius Mall, alături de regizorul Paul Decu și de actorii Gabriel Vatavu, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță.

De „Ziua Îndrăgostiților”, pe 14 februarie, în Cinema City Iulius Mall  Suceava, de la 18:30, spectatorii sunt invitați la film alături de regizorul Paul Decu și de actorii Sergiu Costache, Vlad si Oana Gherman, Alexandra Răduță.

Cineplexx Băneasa Shopping City București găzduiește o proiecție specială în prezența întregii echipe pe 15 februarie, de la 17:30.

În Craiova, regizorul Paul Decu și actorii Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman vor ajunge la cinematograful Inspire VIP Electroputere Mall pe 16 februarie de la ora 18:00.

Actorii Vlad Gherman, Oana Gherman și Ioana Ginghină vin la întâlnirea cu publicul din Cinema City Vivo! Pitești pe 17 februarie, de la 18:30 și vor participa la o discuție după proiecție, alături de regizorul Paul Decu.

Caravana „În pielea mea” ajunge la Cinema City Shopping City Ploiești, pe 18 februarie, de la 18:30, la proiecția specială introdusă de regizorul Paul Decu, alături de actorii Ioana State, Vlad și Oana Gherman, Azaleea Necula și Gabriel Vatavu.

O comedie actuală și spumoasă, filmul „În pielea mea” este distribuit de T.R.I.B.E. Films.

TRAILER: https://bit.ly/InPieleaMea
Site oficial: inpieleamea.ro

Mai multe detalii, imagini de la filmări, fragmente din film, declarații din partea actorilor și informații despre concursuri sunt disponibile pe paginile social media ale filmului de FacebookInstagramTikTok.

Adrian Pădurețu semnează imaginea filmului. De sunet s-a ocupat Bogdan Ivanovici, de scenografie Anca Miron, iar de costume Francisca Vass.

 „În Pielea Mea” este un film produs de: CB MOTION PICTURES. 

Producător asociat: MAGNETIC MEDIA PRODUCTIONS 

Producător: Claudiu Boboc

Producător  executiv: Adela Mara

Manager producție: Iulia Cezara Roșu

Casting: ELEPHANT MEDIA  

Realizat cu sprijinul: 

Co-finanțatori: C&C HOUSE RESIDENCE, S&I BEST CORPORATION WEB DESIGN, CLIMA FREON

Sponsori: CLINICA RMN TINERETULUI; CLINICA IMAMED; OMV PETROM; MIKO BEAUTY PALACE; ȘERBAN & ASOCIAȚII; ESTEEM BODY SCULPT & SPA; PIZZERIA VOLARE; MERLIN’S; DOWNTOWN FITNESS MATEI BASARAB; THE COFFEE HOUSE; CLAUMAR PESCAR; UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI

Parteneri: AUTO ITALIA IMPEX SRL; KGM BUCUREȘTI – SMT PALLADY; RAZELM LUXURY RESORT – JURILOVCA; SCEMTOVICI & BENOWITZ GALLERY; CREATIVE AVOCADOS; ALCHEMICO.

Partener social: Asociația „România Zâmbește”.

Distribuitor: T.R.I.B.E. Films.
www.facebook.com/TribeFilms.ro – www.instagram.com/tribefilms.ro/

Partener media principalVIRGIN RADIO ROMANIA

Parteneri mediaCineFanNews.roZile și NopțiCinemapRevista FILMPlaytechHapp.roCinefiliaDaily MagazineFilme-cartiMovieNewsThe MovienatorMunteanu.

Citeste in continuare

Eveniment

Ce spațiu minim ai nevoie pentru un pavilion cu masă de 8 persoane?

Publicat

pe

Ce spațiu minim ai nevoie pentru un pavilion cu masă de 8 persoane?

Un pavilion bine ales nu se simte ca un cort pus peste o masă, ci ca o cameră temporară în aer liber. Diferența dintre cele două se vede imediat în gesturi: cât de natural te ridici de pe scaun, dacă poți trece pe lângă cineva fără să îl obligi să se tragă, dacă farfuria se așază fără să atingi cotul vecinului și, poate cel mai important, dacă oamenii stau relaxați sau cu umerii strânși, ca într-un compartiment de tren.

Când pui o masă pentru opt persoane sub pavilion, nu cumperi doar un acoperiș, ci un anumit grad de confort, de circulație și de libertate.

Întrebarea despre spațiul minim pare simplă, dar răspunsul are două fețe. Una este strict geometrică: câți metri pătrați încape să „închidă” o masă cu opt scaune. Cealaltă ține de felul în care oamenii folosesc spațiul: cât loc au să se ridice, unde se pune o tavă, dacă intrarea rămâne liberă, dacă mai rămâne un colț pentru un cooler, o veioză sau pentru cineva care se retrage un minut de la masă.

Un spațiu minim adevărat nu este cel în care încape, la limită, mobilierul, ci cel în care se poate trăi o masă întreagă fără ca spațiul să te certe la fiecare mișcare.

De ce spațiul „minim” nu e o cifră fixă

Când vorbim despre opt persoane, există cel puțin trei variabile care mută serios ecuația. Prima este forma mesei: dreptunghiul consumă altfel spațiul decât o masă rotundă. A doua este tipul de scaune: un scaun lat, cu brațe, cere altă respirație decât un scaun subțire, de terasă. A treia variabilă este intenția.

O masă pentru o cină liniștită are nevoie de altă margine de siguranță decât o masă pentru o petrecere în care oamenii se ridică des, se salută, aduc farfurii, se apleacă după tacâmuri, trec cu tăvi.

În practică, „minimul” se calculează pornind de la două zone diferite. Prima zonă este zona de ședere, adică masa plus spațiul necesar scaunelor. A doua zonă este zona de circulație, adică spațiul în care te poți strecura în spatele cuiva care stă jos sau în care poți deschide o intrare fără să lovești marginea mesei.

Un reper simplu pentru confort

Pentru o ședere normală, un adult are nevoie de aproximativ 55–60 cm de lățime la masă. Asta înseamnă că o masă pentru opt persoane, dacă este dreptunghiulară, va ajunge frecvent în zona de 180–220 cm lungime, cu 85–100 cm lățime. Dacă este rotundă, diametrul tipic pentru opt persoane se duce în zona de 150–180 cm, în funcție de cât de lejer vrei să fie.

Scaunul, la rândul lui, are o adâncime de aproximativ 45–50 cm. Când cineva stă, scaunul nu rămâne lipit de masă, iar când se ridică, scaunul se trage înapoi. Aici se pierde, de obicei, spațiul care îi prinde pe oameni în pavilion: scaunele au nevoie de loc să se miște, iar pavilionul are nevoie de margine ca să nu te trezești cu pânza la spate sau cu un picior de structură exact în zona în care ar trebui să treacă un om.

Pentru un minim realist, merită să gândești așa: la dimensiunea mesei adaugi, pe fiecare latură pe care stau oameni, un spațiu de aproximativ 75–90 cm. În zona aceasta intră scaunul, mișcarea de a te așeza și un culoar îngust care permite trecerea atunci când e nevoie. Dacă vrei un confort bun, adaugi mai degrabă 100–110 cm pe laturi.

Calculul minim pentru o masă dreptunghiulară de 8 persoane

O configurație clasică pentru opt persoane este cu trei persoane pe fiecare latură lungă și câte una la capete. În această variantă, masa are adesea 200 cm lungime și 90 cm lățime, valori foarte comune în mobilierul de grădină. Dacă luăm această dimensiune ca reper, spațiul de ședere se calculează adăugând marginile de utilizare.

Pe laturile lungi, unde stau câte trei persoane, scaunele trebuie să aibă loc să fie trase și să rămână o minimă „fâșie” de trecere. Dacă adaugi aproximativ 85 cm pe fiecare parte, lățimea totală ocupată de masă cu zona de utilizare ajunge la 90 cm plus 85 cm plus 85 cm, adică aproximativ 260 cm.

Pe lungime, unde ai capete și laturi, tot trebuie să lași loc pentru scaun și un minim de acces. Dacă adaugi câte 85 cm la capete, lungimea totală devine aproximativ 200 cm plus 85 cm plus 85 cm, adică 370 cm.

Asta înseamnă că o amprentă de aproximativ 2,6 m pe 3,7 m poate fi considerată un minim funcțional pentru o masă de 8 persoane, în sensul că oamenii se pot așeza și se pot ridica fără să fie mereu la limită. În metri pătrați, vorbim de circa 9,6 m².

În realitate, pavilionul nu este o „cutie” perfectă, iar picioarele structurii, în special la modelele cu cadru, intră în colțuri și pot reduce unghiurile utile. De aceea, o amprentă calculată la milimetru devine frustrantă. Un pavilion cu dimensiuni standard apropiate de această amprentă este, de obicei, unul de 3 x 4,5 m. În el, masa dreptunghiulară de 200 x 90 încape cu un culoar acceptabil și cu posibilitatea de a orienta masa astfel încât intrarea să rămână logică.

De ce 3 x 3 m este, de regulă, prea strâmt pentru opt

Un pavilion de 3 x 3 m are o suprafață de 9 m². Pe hârtie pare aproape de cei 9,6 m² calculați mai sus. În practică, diferența dintre 3,0 m și 3,7 m pe direcția lungă este exact diferența dintre o masă care se folosește firesc și o masă în care oamenii se lovesc de margini.

Dacă pui o masă de 200 cm într-un spațiu de 300 cm, îți rămân 100 cm pentru ambele capete, adică 50 cm pe fiecare parte. În 50 cm nu intră un scaun normal tras înapoi. Intră, cel mult, un scaun împins aproape complet sub masă, iar persoana de la capăt va trebui să iasă „în diagonală”, cu scaunul ridicat sau cu masa împinsă.

Pe lățime, o masă de 90 cm într-un spațiu de 300 cm îți lasă 210 cm, adică 105 cm pe fiecare parte. Pare acceptabil, dar aici apare problema picioarelor pavilionului și a faptului că 3 x 3 m este adesea folosit cu intrări pe două laturi. Când deschizi un perete lateral sau ridici o ușă, fix în acel spațiu ar trebui să circule oamenii.

Se poate folosi 3 x 3 m pentru opt persoane, dar numai cu compromisuri clare. Masa trebuie să fie mai scurtă, în jur de 160–180 cm, scaunele trebuie să fie înguste, iar capetele mesei fie se evită, fie se rezolvă cu bănci, care împing zona de mișcare mai mult spre interior. Funcționează, dar nu este varianta pe care o alegi dacă vrei o masă care să dureze ore fără să simți că spațiul te împinge înapoi.

Calculul minim pentru o masă rotundă de 8 persoane

Masa rotundă are un avantaj social: oamenii se văd mai bine, conversația curge altfel, iar nimeni nu stă la „capăt” ca într-o masă de protocol. Din punct de vedere al spațiului, însă, un disc are nevoie de o „coroană” egală de jur împrejur. Dacă masa are 160 cm diametru, iar tu adaugi o margine de utilizare de 85–90 cm, ajungi la un diametru total de aproximativ 160 cm plus 180 cm, adică 340 cm.

Asta înseamnă că un pavilion pătrat de 3 x 3 m este, matematic, sub necesar, iar unul de 3,5 x 3,5 m ar fi mai aproape de un minim funcțional. În dimensiunile standard, un pavilion de 3 x 4,5 m permite o masă rotundă de 150–160 cm plasată astfel încât să rămână un culoar mai generos pe o parte, lucru foarte util pentru servire.

Aici mai apare o subtilitate: masa rotundă îți cere scaune distribuite uniform. Dacă pavilionul are picioare în colțuri, scaunele din diagonale ajung mai aproape de structură, iar oamenii simt, în spate, acea senzație că stau „lipiți” de marginea pavilionului. De aceea, pentru o masă rotundă de opt persoane, o amprentă de 3 x 4,5 m este, din nou, o alegere mai sigură decât 3 x 3 m.

Spațiul minim recomandat în funcție de scenariu

Dincolo de calcule, merită să alegi un răspuns care poate fi aplicat rapid în viața reală. Dacă obiectivul este să ai o masă de opt persoane cu scaune normale, care să permită intrare, ieșire și un minim de trecere, dimensiunea minimă utilă se învârte în jurul unei amprente de aproximativ 3 x 4,5 m. Aceasta nu este o cifră arbitrară, ci un fel de prag sub care apar fricțiuni repetate, iar peste care lucrurile devin firești.

Dacă vrei să păstrezi în pavilion și un spațiu pentru servire, un colț de depozitare temporară sau o mică zonă de relaxare, atunci dimensiunea se duce natural spre 3 x 6 m. Nu pentru că masa ar crește, ci pentru că evenimentul crește. O masă pentru opt oameni rareori înseamnă doar opt scaune și o masă. Înseamnă sticle, platouri, o persoană care se ridică des, un copil care se strecoară, o tavă care vine din bucătărie, o umbrelă de lumină seara. Spațiul suplimentar nu e lux, e fluiditate.

Când devine relevant un pavilion pliabil

Când spațiul este limitat sau când vrei flexibilitate, apare tentația de a alege un pavilion pliabil. Avantajul este clar: montaj rapid, transport ușor, posibilitatea de a-l muta în curte după soare și vânt.

Din perspectiva spațiului minim, însă, trebuie privit cu atenție un detaliu: pereții și cadrul unui pavilion pliabil au adesea puncte de întărire, îmbinări și picioare care intră în zona utilă. Asta nu înseamnă că este mai prost, ci că, la dimensiuni mici, fiecare centimetru contează.

Pentru o masă de opt persoane, un pavilion pliabil de 3 x 3 m rămâne, în majoritatea cazurilor, o soluție de compromis, bună pentru mese scurte, pentru o pauză de prânz sau pentru situații în care circulația în jurul mesei nu este esențială. Dacă vrei să stea opt persoane două, trei ore fără stres, un pliabil de 3 x 4,5 m sau de 3 x 6 m se potrivește mult mai bine cu realitatea corpului uman și a mișcărilor de la masă.

Detaliile care schimbă, pe tăcute, spațiul necesar

Nu doar dimensiunile de pe etichetă contează. Sunt câteva situații în care un pavilion aparent suficient devine insuficient.

Intrarea și axa de circulație

Oamenii intră, ies, trec cu farfurii. Dacă intrarea este pe latura scurtă a pavilionului și masa este așezată pe lungime, capătul mesei poate bloca intrarea sau o poate face incomodă. În mod practic, merită să ai o „axă” de circulație, o zonă care rămâne liberă. Într-un pavilion de 3 x 4,5 m, această axă se poate obține ușor prin plasarea mesei ușor decalat, astfel încât să ai pe o parte un culoar mai lat.

Într-un pavilion de 3 x 3 m, orice decalăre înseamnă că pe cealaltă parte nu mai rămâne loc nici pentru scaune, nici pentru mișcare. De aceea, 3 x 3 m forțează simetria, iar simetria, de multe ori, strică circulația.

Tipul de scaune

Scaunele cu brațe sunt comode, dar cer lățime. Un scaun de 60–65 cm lățime „mănâncă” spațiu la masă și la mișcare. Dacă pui opt astfel de scaune, masa trebuie să fie mai lungă sau oamenii se vor înghesui. În plus, când scaunul se trage înapoi, brațele se lovesc mai ușor de picioarele pavilionului sau de pereții laterali.

Scaunele înguste, de 45–50 cm, îți permit să reduci lățimea efectivă a zonei de ședere. Dacă urmărești un minim strict, scaunul este, uneori, mai important decât masa.

Băncile și soluțiile mixte

Băncile reduc un tip de spațiu și cresc altul. Reduc spațiul pentru tragerea individuală a scaunului, fiindcă banca se mișcă mai rar și, în general, se împinge sub masă. În schimb, banca cere loc pe lungime, iar oamenii se ridică mai greu din mijloc, dacă banca este plină. Pentru opt persoane, băncile pe laturile lungi și scaune la capete pot face posibil un pavilion mai mic, dar schimbă dinamica mesei. Este o alegere bună pentru familii, mai puțin bună pentru o masă formală.

Un exemplu concret de dimensionare, fără teorie inutilă

Să presupunem că ai o masă dreptunghiulară de 200 x 90 cm și scaune standard de terasă. Vrei ca oamenii să poată sta, iar cineva să poată trece măcar pe o parte cu o tavă. Alegi să lași, în jurul mesei, o margine de utilizare de aproximativ 90 cm pe laturi și 85 cm la capete. Spațiul ocupat devine, aproximativ, 370 x 270 cm.

Dacă pavilionul este de 3 x 4,5 m, ai 450 cm pe lungime. După ce pui cei 370 cm, îți rămân 80 cm. Poți distribui această diferență ca să creezi intrarea și un mic spațiu liber la celălalt capăt. Pe lățime, ai 300 cm.

După ce pui cei 270 cm, îți rămân 30 cm. Asta pare puțin, dar aici se vede de ce calculele trebuie citite cu realism. Cele 270 cm sunt o medie. Într-o seară obișnuită, scaunele nu sunt toate trase la maximum simultan. În plus, poți crea un culoar mai lat pe o parte și mai strâns pe cealaltă, iar oamenii vor folosi instinctiv partea mai lată.

Într-un pavilion de 3 x 3 m, aceeași masă îți lasă pe lungime doar 30 cm diferență, ceea ce înseamnă că, practic, capetele vor fi în tensiune permanentă. O masă se poate pune, dar evenimentul nu se așază.

Spațiul minim pe care îl simți ca minim, nu ca pedeapsă

Dacă ar fi să răspund cu o singură propoziție, fără să te oblig la calcule, aș spune așa: pentru o masă de 8 persoane, cu scaune normale și cu un minim de circulație, ai nevoie de un pavilion de cel puțin 3 x 4,5 m, adică de aproximativ 13,5 m², ca să poți folosi masa firesc. Sub acest prag, intri în zona în care fiecare detaliu trebuie micșorat, iar confortul devine un joc de compromisuri.

Apoi, dincolo de minim, apar situațiile în care spațiul suplimentar schimbă atmosfera. La 3 x 6 m, masa de opt devine doar o parte a scenei. Rămâne loc pentru servire, pentru o persoană care se plimbă, pentru o mică zonă de depozitare, pentru un colț de lumină. Oameni care, altfel, s-ar ridica și ar pleca după o oră, rămân, pentru că spațiul nu îi obosește.

Observații practice despre amplasare, care influențează spațiul util

Un pavilion montat pe iarbă moale se simte mai mic decât același pavilion montat pe o terasă dreaptă, fiindcă scaunele „intră” în sol, se mișcă greu și oamenii își adaptează poziția. În plus, dacă pavilionul este prins cu corzi sau greutăți, aceste ancoraje pot ocupa exact zonele pe unde vrei să treci. La dimensiuni minime, ancorarea devine, paradoxal, o problemă de spațiu, nu doar de siguranță.

De asemenea, trebuie luată în calcul și înălțimea laterală. Unele pavilioane au pereți care coboară în pantă sau au elemente textile care reduc, aproape psihologic, spațiul. O masă poate să încapă, dar dacă pânza atinge spatele cuiva, senzația de înghesuială apare imediat. Un pavilion cu pereți verticali sau cu margini ridicate păstrează zona de ședere mai liberă.

Un răspuns clar, adaptat realității

Când pui în balanță toate aceste elemente, spațiul minim util pentru un pavilion cu masă de 8 persoane se așază în jurul dimensiunii 3 x 4,5 m, cu mici variații în funcție de forma mesei și de tipul scaunelor. Dacă masa este rotundă și are diametru mare, ai nevoie de mai mult pe lățime. Dacă masa este dreptunghiulară și scaunele sunt înguste, poți coborî ușor, dar vei simți imediat limita.

Masa de opt oameni este o mică comunitate, chiar și pentru o seară. Spațiul în care o așezi decide dacă se simte ca o întâlnire caldă sau ca o negociere de coate. Un pavilion ales cu un minim realist nu îți promite perfecțiune, dar îți dă un lucru foarte prețios: gesturi care curg fără să fie corectate de fiecare dată de lipsa de loc.

Citeste in continuare

Un ziar dedicat orașului tau

Știrile Săptămânii