Vor avea un efect devastator asupra anchetelor penale | IasiAZI.ro

Potrivit unui comunicat al DNA transmis AGERPRES, în şedinţa de joi a Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei au loc dezbateri privind propunerile de modificare şi completare a dispoziţiilor Codului de procedură penală şi Codului penal prin raportare la transpunerea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.

“Aceste modificări vor avea un efect devastator asupra anchetelor penale, deoarece elimină instrumentele legale indispensabile prin care organele de anchetă pot investiga infracţiunile. În realitate toate garanţiile pe care le implică Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 09.03.2016 sunt deja prevăzute în legislaţia internă”, precizează DNA.

Aşadar, arată sursa citată, directiva este folosită doar ca un pretext pentru a elimina capacitatea organelor de urmărire penală de a descoperi şi de a dovedi infracţiuni, iar scopul acestor modificări nu are nicio legătură cu prezumţia de nevinovăţie.

Astfel, procurorii anticorupţie susţin că modificarea articolului 307 alineatul 2 Cod procedură penală va obliga procurorii ca imediat după înregistrarea unei sesizări care priveşte o persoană determinată să o anunţe pe aceasta şi să îi permită să asiste la actele efectuate. În acest mod, nu vor mai putea fi administrate mijloace de probă care presupun confidenţialitate, precum înregistrările telefonice sau ambientale, percheziţii domiciliare sau informatice ori prinderi în flagrant.

De asemenea, DNA precizează că modificarea articolului 83 Cod procedură penală, prin care se dă dreptul suspectului şi inculpatului să asiste la audierile martorilor, va îngreuna efectuarea urmăririi penale, având în vedere că în numeroase situaţii martorii vor fi intimidaţi de prezenţa autorului infracţiunii, mai ales în situaţiile în care se află în relaţie de subordonare faţă de acesta, cum se întâmplă în situaţia infracţiunilor de abuz în serviciu şi corupţie. În prezent, legea dă dreptul avocatului să asiste la aceste audieri, garanţie absolut suficientă pentru a dreptul la apărare al persoanei cercetate.

Mai mult, Direcţia precizează că, prin modificarea articolului 267 alineatul 2 Cod procedură penală, procurorii vor fi privaţi de un instrument indispensabil în investigarea infracţiunilor, şi anume accesul rapid la informaţii pentru a putea acţiona eficient pentru descoperirea faptelor.

“Trebuie menţionat că orice instituţie este obligată să comunice organelor de urmărire penală orice informaţii necesare în cadrul unei anchete, iar prin accesul la bazele de date creşte doar viteza de reacţie pentru identificarea rapidă a autorilor unei infracţiuni. Nu poate fi condiţionat accesul procurorului şi al poliţistului la instrumente investigative de acordarea aceluiaşi drept şi autorilor infracţiunilor. Dreptul la apărare presupune garanţii pentru persoana cercetată, nu tăierea instrumentelor la care are acces organul de urmărire penală, pentru a-l împiedica să descopere infracţiunile săvârşite”, se arată în comunicat.

DNA mai susţine şi faptul că, prin modificarea articolului 223 alineatul 2 Cod procedură penală, nu vor mai putea fi arestaţi preventiv autorii infracţiunilor de corupţie, evaziune fiscală, spălare de bani, chiar dacă lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică.

Instituţia anticorupţie mai spune că modificarea articolului 273 Cod procedură penală dezincriminează practic infracţiunea de mărturie mincinoasă, cu efect inclusiv asupra tuturor cauzelor aflate pe rol având ca obiect această infracţiune, prin aplicarea principiului legii penale mai favorabile, fiind extrem de dificilă, chiar imposibilă aflarea adevărului, în condiţiile în care martorii vor şti că pot minţi fără să aibă nicio consecinţă, având impunitate.

Totodată, adaugă DNA, modificarea articolului 542 Cod procedură penală introduce o răspundere obiectivă a magistratului, în toate situaţiile, pentru că acţiunea în regres nu mai este condiţionată de dovedirea relei credinţe sau a gravei neglijenţe, aşa cum este în reglementarea actuală.