Connect with us

Eveniment

Un procuror este filmat cum primește bani fără factură de la doua persoane incriminate intr-un dosar de evaziune fiscală instrumentat chiar de el

Publicat

acum 7 ani

pe

Cum in zonele Dolj, Gorj si Mehedinti avem trei echipe de investigatii, satui de mizeria din MAI –Gorj (“Seful IPJ Gorj- sex in masina cu amanta”) va dezvaluim in acest numar “afacerile murdare, înălbite de justiția oarbă a României din judetul Mehedinti. Promitem sa revenim cu subiecte din Dolj si mai ales, de la amorezul nostru, comisarul șef Decebal Dumitru Drăghiea-seful IPJ Gorj, fiul prefectului de Mehedinți Nicolae Drăghiea,  sau cum i se mai spune, comisarul 3D.

MAI “crapa” de deontologie profesionala/Seful IPJ Gorj- sex in masina cu amanta/Inregistrari audio si stenograme incendiare (I)

Culmea flagrantului este finalul anchetei și soluția dată de judecători. 

Procurorul Iulian Odina din cadrul DIICOT Mehedinti este filmat de reporterul televiziuni Antena 1 și 3, în momentul în  care primește banii și nu pare deloc stânjenit că nu eliberează factură și chitanță unor personaje cercetate într-un  dosar de evaziune fiscală. Omul legii nu se mulțumește că a primit 1100 de lei pentru un cățel supraevaluat și mai vinde câțiva, acelorași personaje, iar a doua zi se întoarce să-și ia cușca celor doi cățeluși din biroul avocatului unde în urmă cu câteva luni fusese la percheziții.

Procurorul a fost suprins de ziarist în timp ce efectua cea de-a două tranzacție cu căței și initial pare să nu aiba nicio problemă, spunând că este hobby-ul lui, dar cand este întrebat de ce nu a eliberat factură și chitanță pentru prima tranzacție, acesta începe să-l amenințe pe ziarist, spunându-i că aderă la un grup infractional și îl invita în biroul DIICOT pentru audieri. Scena i-a fost pusă la cale chiar de infractori, de avocatul Sorin Crudiu și de partenerul acestuia de afaceri Alin Cismaru, un vechi client al DIICOT Mehedinți, pe motiv că ajunseseră la saturație de abuzurile facute de procuror. 

„Mi se pare o scenă tragic-comică și după cum v-am pus la dispoziție și înscrisurile, eu am depus la CSM și la DNA despre faptul că în urmă cu circa două săptămâni s-a prezentat acest procuror la unul dintre asociații mei și i-a solicitat să-i întocmească  o pagină web pentru a putea vinde câini rasa Labrador. A venit, a discutat, i-a adus la cunoștință că nu vrea factură, iar atunci eu am anunțat  două persoane care sunt cercetate în același dosar cu mine, au luat legatura cu acest domn procuror Odina, au plătit suma de 1100 de lei pentru fiecare câine în parte. Banii i-a primit domnul procuror Odina, fără factură , fără chitanță . Mi se pare ca ne aflam într-o situație în care organele abilitate trebuie să ia măsuri. Nu este normal ca tu sa cercetezi evaziuni fiscale, dar sa iei parte la asa ceva. Un magistrat nu are dreptul să desfășoare  nicio altfel de activitate.”, a declarat Sorin Crudiu, avocatul în biroul căruia  are loc tranzacția. 

Procurorul sa prevalat de faptul că vinde căței pentru a-și suplimenta veniturile cu toate că are interzis prin lege acest lucru și se roagă de un specialist in IT sa-i realizeze un site pe care să-și expună cățeii la vânzare, dar o face pe numele soției, falsificandu-i acesteia semnatura pe o factură fictivă, dar lasa ca si date de contact numarul sau de mobil personal. „Dumnealui a semnat pentru 100 de lei, dar a plătit 500, inițial mi-a spus că nu îi trebuie factură fiscală, eu i-am spus că nu pot să îi fac site fără să îi tai factură , mai ales știind că este procuror DIICOT, mi-a spus că nu poate sa apară pe factura respectivă, mi-a dat datele soției dânsului și  ulterior a semnat în locul soției pe factură. Pagina web este făcută pe numele soției, dar procurorul a stat lângă mine, am creat-o și a plătit pentru ea și el a vândut câinii încasând și banii. La mine în birou a vândut doi căței la două persoane, cu cate 1100 de lei fiecare.”, a declarat Alin Cismaru, specialistul IT care i-a facut pagina web procurorului. 

Procurorul a fost  luat în vizorul DNA București însă corb la corb nu își scoate ochii, acesta fiind protejat și ajutat de colegii procurorii și judecători, ba mai mult cei din CSM i-au apărat onoare. 

 

Inspecţia Judiciară nu i-a reţinut nicio abatere disciplinară procurorului Iulian Odină

Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma  verificărilor efectuate, a concluzionat că procurorul Iulian Odină de la DIICOT Mehedinţi nu a săvârşit nicio abatere disciplinară atunci când a  vândut doi câini din rasa Labrador Retriever.

Avocatul Sorin Crudiu a formulat la data de 18 februarie a.c. la DNA o plângere împotriva procurorului Iulian Odină, în care îl acuza de evaziune fiscală, fals material în înscrisuri oficiale şi efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia de procuror. Totul s-a întâmplat după ce Odină a vrut să-şi vândă doi câini, apelând, fără să ştie, chiar la serviciile unui asociat de-al avocatului. În spatele plângerilor se află, însă, un scenariu bine pus la punct şi filmat de avocatul Crudiu, anchetat într-un dosar de evaziune fiscală, deschis în noiembrie anul trecut de procurorul Odină. În replică, procurorul a susţinut că „totul e o intimidare, dorindu-se îndepărtarea mea din acest megadosar, în care sunt cercetaţi oameni de afaceri, avocaţi, funcţionari ANAF”, şi că ce a făcut el este doar un „act civil”.

Totodată, avocatul Sorin Crudiu a solicitat şi Inspecţiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii efectuarea unor verificări privind săvârşirea unor abateri disciplinare.

Astfel, în urma  verificărilor efectuate, Inspecţia Judiciară a concluzionat că s-a urmărit “compromiterea” procurorului şi că “nu se conturează indiciile săvârşirii vreunei abateri disciplinare prevăzute de art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, de natură să atragă răspunderea disciplinară a procurorului Odină Iulian din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Mehedinţi, ori de încălcare a normelor Codului Deontologic al judecătorilor şi procurorilor”.

De asemenea, procurorul Iulian Odină, în baza Legii 317 din 2004 a formulat o cerere de apărare a reputaţiei profesionale şi a imaginii publice la Consiliul Superior al Magistraturii, iar prin raportul nr. 1135/IJ/301/DIP/2014 s-a stabilit că „articolele de presă au prezentat fapte nereale, sădind în conştiinţa cititorilor ideea că un procuror din cadrul DIICOT încalcă legea, iar aceste afirmaţii au fost de natură să creeze o imagine defavorabilă procurorului”.

În urma sesizării avocatului Sorin Crudiu, la Serviciul Teritorial Craiova al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a fost înregistrat dosarul nr. 60/P/2014, în cauză începându-se urmărirea penală pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art 12 lit. a din Legea nr. 78/2000.

Într-un dosar penal în care sunt suspecţi de evaziune fiscală mai mulţi oameni de afaceri din Mehedinţi, dar şi din alte judeţe din ţară, procurorul Iulian Odină a dispus urmărirea penală atât faţă de Sorin Crudiu, ca persoană fizică, cât şi faţă de persoana juridică „Cabinet de Avocatură Crudiu Petru Sorin”.

Iulian Odină după acest flagrant a fost avansat, chiar dacă avea doar 5 ani de vechime a fost numit procuror șef al DIICOT Mehedinți

După avansare procurorul și-a adus aminte de ziaristul Ghiciulescu și s-a răzbunat atât pentru dezvăluirile făcute în 2008-2010 în Gazeta de Sud cât și pentru faptul că și-a făcut datoria de ziarist independent și a prezentat flagrantul cu câinii la Antena 1 și 3.

În 2008

Doi hoţi de combustibil din Mehedinţi, care au fost prinşi în flagrant de poliţişti în timp ce goleau rezervorul unui tir, au reuşit să convingă un procuror din Drobeta Turnu Severin că ei sunt nevinovaţi, iar de vină sunt poliţiştii care nu i-au lăsat să-şi termine treaba.

MEHEDINŢI. Şase poliţişti din cadrul IPJ Mehedinţi sunt anchetaţi pentru abuz în serviciu şi folosirea forţei împotriva a două persoane care au fost prinse la furat de motorină. Hoţii au reuşit să fure în două nopţi aproape o tonă de motorină din rezervoarele a două tiruri.

În noaptea de joi spre vineri, în urma unui flagrant organizat, poliţiştii au surprins două persoane în timp ce au rupt capacul de la rezervorul unui autotren parcat şi au furat 150 de litri de motorină, cu ajutorul unei instalaţii artizanale.

Poliţiştii i-au încercuit pe cei doi – Giurcă Aurică, de 36 de ani, şi Ionică Adrian, de 43 de ani, ambii din comuna Şimian. Hoţii au încercat să fugă, însă în apropierea Staţiei CFR Gârniţa, din judeţul Mehedinţi, maşinile de poliţie au încercuit autoturismul în care se aflau cei doi, un Opel Record cu numere de Franţa.

Unul dintre cei care sustrăseseră motorină din rezervorul tirului, Aurică Giurcă, a opus rezistenţă şi l-a lovit cu pumnul în faţă pe agentul de poliţie Ionel Iacobescu. Poliţiştii i-au imobilizat pe cei doi şi în autoturismul acestora au fost găsite două bidoane pline cu motorină.

Iniţial, în faţa oamenilor legii, hoţii nu numai că şi-au recunoscut fapta, dar au spus că sunt şi autorii unui furt de motorină petrecut pe raza aceleiaşi comune, Prunişor, cu 24 de ore înainte, când din rezervorul unui tir înmatriculat în Bulgaria au fost sustraşi 600 de litri de combustibil.

Hoţii ne-au spus că nu este prima dată când fură motorină. Şi cu o seară înainte sustrăseseră 600 de litri de combustibil din alt tir, motorină care o au depozitată la ei acasă“, a spus şeful echipei operative, Robert Ţogoie.

În baza declaraţiilor celor doi, o echipă operativă de la IPJ Mehedinţi s-a deplasat la domiciliul lor din Şimian, unde au fost găsiţi cei 600 de litri de motorină.

Declaraţii contradictorii

Surprinzător, ajunşi în faţa procurorului, hoţii şi-au schimbat declaraţiile şi au spus că sunt nevinovaţi. Mai mult decât atât, ei îi acuză acum pe oamenii legii că i-au bătut şi i-au oprit în trafic fără nici un motiv, iar bidoanele de motorină găsite la ei în maşină au fost puse, în portbagaj, de unul dintre poliţiştii prezenţi la faţa locului.

„Mergeam la Craiova şi ne-am dat jos din maşină, moment în care am fost luaţi pe sus de mai mulţi bărbaţi, dintre care doi erau îmbrăcaţi în uniformă de poliţist, şi ne-au lovit spunând că noi am furat motorină“, au declarat în faţa procurorului, Aurică Giurcă şi Ionică Adrian.

În baza declaraţiilor acestora, procurorul Iulian Odină a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva cetăţenilor din Şimian şi a înaintat un dosar cu plângerile depuse de cei doi către Parchetul din Craiova, unde de data asta vor fi anchetaţi poliţiştii care i-au surprins pe hoţi în timp ce furau combustibil.

„La sosirea echipajului de poliţie, cei doi indivizi reuşiseră să umple mai multe bidoane de motorină, în cantitate de 150 de litri, pe care urma să le pună în portbagajul unui autoturism marca Opel Record, înmatriculat în Franţa. Ei au abandonat bidoanele cu motorină şi au încercat să fugă, dar nu au reuşit, fiind imobilizaţi de poliţie. Odată capturaţi, cei doi nu au vrut să coboare din maşină, iar şoferul autoturismului înmatriculat în Franţa, Giurcă Aurică, l-a lovit pe agentul de poliţie Ionel Iacobescu cu pumnul în faţă. Cei doi au fost imobilizaţi şi încătuşaţi, iar la percheziţionarea maşinii au fost găsite alte bidoane cu 25 de litri de motorină. Celor doi li s-a întocmit dosar penal pentru săvârşirea de tâlhărie şi ultraj, dosar care a fost trimis la Parchetul de pe lângă Tribunalul Drobeta Turnu Severin“, a declarat subinspector al IPJ Mehedinţi, Karin Sică.

Același procuror salvează un polițist pentru un accident mortal la o trecere de pietoni cu semafor!

Ziaristul Ghiciulescu scrie, practic singurul din Mehedinți care a investigat cazul! (Felicitari din partea redactiei Incisiv de Prahova).
Procurorii din Mehedinţi au început urmărirea penală împotriva agentului-şef Vasile Traşcă, poliţistul care se afla la volanul maşinii de intervenţie ce l-a accidentat mortal pe adolescentul de 17 ani, în apropierea unei treceri de pietoni din Drobeta Turnu Severin. Procurorul a declarat că a acceptat propunerea de începere a urmăririi penale în cazul poliţistului, venită de la ofiţerii Inspectoratului Judeţean de Poliţie Mehedinţi, considerând că probele administrate până acum sunt elocvente.

„Pe 16 noiembrie, s-a început urmărirea penală pe numele agentului de poliţie pentru ucidere din culpă, care pe 11 noiembrie a accidentat mortal un tânăr în apropierea unei treceri de pietoni. În acest caz, agentul are calitatea de învinuit“, a declarat procurorul Iulian Odină, purtătorul de cuvânt Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin.

Agentul-şef Vasile Traşcă, din cadrul Serviciului de Ordine Publică al Poliţiei Municipiului Drobeta Turnu Severin, a condus maşina de poliţie care l-a accidentat mortal pe Adrian Avrămescu, de 17 ani, în noaptea de 10 spre 11 noiembrie, măsurătorile poliţiştilor de la Serviciul Rutier stabilind că accidentul s-a produs în apropierea unei treceri de pietoni.

Expertiza Registrului Auto Român Mehedinţi, efectuată în cazul autospecialei care se afla în misiune în momentul producerii accidentului, a arătat că sistemul de semnalizare acustică nu era funcţional şi chiar dacă poliţiştii de la IPJ Mehedinţi susţin că tânărul de 17 ani nu a traversat pe trecere, martorii accidentului spun că adolescentul ar fi fost lovit de maşina poliţiei chiar pe trecerea de pietoni şi ar fi încercat ascunderea urmelor lăsate în urma accidentului.

Agentul-şef Vasile Traşcă lucrează în continuare în cadrul IPJ Mehedinţi, însă a fost mutat la alt compartiment.

,, “ȘI cu toate acestea Iulian Odina mă dă în judecată pe mine în calitate de ziarist și îmi cere 10 miliarde daune morale, fiindcă s-a îmbolnăvit în clipa în care s-a văzut la televizor că numără bani de la evazioniști. Este o pată pe obrazul oricărui procuror din România și o palmă obraznică dată tuturor judecătorilor din această țară liberă, ca un coleg de al lor să fie ajutat împotriva prevederilor Constituției Românie, că un magistrat are interzis să facă acte de comerț, și vinovat să fiu găsit eu, ziaristul care a făcut știrea. Și am obținut punct de vedere oficial de la procurorul Iulia Odină, cel care nu a negat nicio clipă afacerea cu labradori. Însă mi-au pus poprire pe salariu și sunt obligat să plătesc 11 ani rate domnului procuror șef al DIICOT Mehedinți, probabil să își crească labradorii pe care îi vinde evazionistilor, fiindcă nici după 5 ani de la data când eu am reclamat o înțelegere între DIICOT și oamenii de afaceri reținuți, nu a mai avut loc nicio audiere. Practic afaceriști sunt ținuți de mușterii să fie mulși de procuror. Chiar și asfalt la poartă de 4 miliarde a primit fără autorizație, și fără să plătească un leu măcar. Ori când o să fiți curioși vă prezint culmea anchetei, procurorul Iulian Odina îl anchetează pe juristul Iulian Odina!”, a declarat ziarului nostru Alin Ghiciulescu, singurul ziarist independent din Mehedinti.

Admite cererea de încuviinţare a executării silite formulată de Biroul executorului judecătoresc. Încuviinţează executarea silită a titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 88/2017 din data de 08.03.2017 pronunţată de Tribunalul Argeş – Secţia Civilă în dosarul nr. 6892/101/2014, definitivă prin decizia nr. 2800 din data de 11.10.2017 prin respingerea apelului ca nefundat, pentru recuperarea sumei de 100.000 lei reprezentând daune morale şi pentru obligaţia debitorilor de a publica pe cheltuiala lor dispozitivul sentinţei mai sus menţionate. Fără cale de atac. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 07.02.2018.

Incheiere de executare silita 800/2018 din 07.02.2018

 

Procurorul Iulian Odină nu a putut fi contactat pentru a-şi expune punctul de vedere şi pentru a ne lămuri cum a judecat acest caz. Va urma. (Cerasela N.).

 

Articole pe aceiasi tema:
Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Eveniment

Manifestul 2035 – Viitorul muncii prin ochii tinerilor din județul Iași

Publicat

acum 3 luni

pe

februarie 13, 2026

De

În anul 2026, tinerii din județul Iași, cu vârste între 15 și 19 ani, sunt invitați să contribuie activ la conturarea unei viziuni despre cum va arăta piața muncii în anul 2035.

Evenimentul principal va avea loc în perioada 27–28 martie 2026 și va reuni zeci de tineri din județul Iași interesați de viitorul lor profesional, de competențele care vor conta în următorii 10 ani și de schimbările necesare în educație pentru a răspunde realităților economice și tehnologice.

Un proiect construit de tineri, pentru viitorul lor

Manifestul 2035 nu este doar un eveniment, ci un proces de co-creare. Participanții vor lucra în echipe, vor analiza tendințe și vor formula o declarație a tinerilor din județul Iași despre viitorul muncii.

Documentul final va reflecta perspectiva lor asupra competențelor esențiale în 2035, asupra relației dintre școală și piața muncii și asupra rolului pe care instituțiile și companiile ar trebui să îl joace în sprijinirea noii generații.

20 de tineri vor ajunge la Bruxelles

Un element important al proiectului este oportunitatea oferită unui grup de 20 de participanți care, în perioada 26–30 iulie 2026, vor merge la Bruxelles pentru a prezenta concluziile și mesajele rezultate în cadrul Manifestului 2035.

Aceștia vor reprezenta vocea tinerilor din județul Iași într-un context european și vor contribui la dialogul despre transformările pieței muncii la nivelul Uniunii Europene.

De ce este relevant Manifestul 2035

Tinerii care astăzi au între 15 și 19 ani vor fi profesioniștii și antreprenorii anului 2035. Implicarea lor în discuțiile despre viitorul muncii este esențială pentru a construi un sistem educațional și profesional adaptat provocărilor următorului deceniu.

Manifestul 2035 oferă:
– un cadru structurat de dezbatere despre viitorul muncii
– oportunitatea de a contribui la o declarație oficială a tinerilor
– șansa de a reprezenta județul Iași la Bruxelles
– experiență practică de lucru în echipă și argumentare

Înscrieri deschise

Tinerii din județul Iași, cu vârste între 15 și 19 ani, se pot înscrie pe site-ul oficial al proiectului:
https://manifest.hessa-ngo.eu

Manifestul 2035 este o invitație directă către noua generație de a nu aștepta ca viitorul să fie decis pentru ea, ci de a participa activ la construirea lui.

Manifestul 2035 – Viitorul muncii prin ochii tinerilor este un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, Cod proiect: 2025-3-RO01-KA154-YOU-000373433, acesta creează un cadru de dialog și implicare pentru liceenii care doresc să își facă vocea auzită.

Citeste in continuare

Eveniment

Peste 1400 de spectatori entuziaști la premiera de gală a comediei ÎN PIELEA MEA, cu: George Tănase, Ioana State, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Ioana Ginghină, Daria Jane, Mihai Găinușă

Publicat

acum 3 luni

pe

februarie 11, 2026

De

Premiera de gală a comediei „În pielea mea” de la Cinema City AFI Cotroceni București a fost primită pe 9 februarie de peste 1400 de spectatori cu aplauze, râsete și bucurie.
Numeroase vedete și influenceri au fost alături de actorii George Tănase, Ioana State, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Ioana Ginghină, Mihai Găinușă, Daria Jane, Cătălin Coșarcă și Toto Dumitrescu.

„Este o comedie care nu urmărește tiparele ultimelor comedii lansate în ultimul timp la noi. Filmul are o narațiune jucăușă cu personaje construite în jurul unei tematici aprins dezbătută în societatea de astăzi. Filmul nu conține înjurături și este bazat pe situații inspirate din viața reală.”, spune regizorul Paul Decu.

Echipa filmului „În pielea mea”, scris și regizat de Paul Decu, propune spectatorilor o abordare amuzantă a unei situații des întâlnite în micile certuri dintr-un cuplu: pentru cine e mai greu/ mai ușor. În urma unei provocări pe care patru cupluri de prieteni o duc la bun sfârșit, după multe peripeții, într-un weekend, personajele ajung să câștige o altă viziune despre relațiile lor, lăsând deoparte presupunerile, orgoliile și preconcepțiile, pentru a încerca să comunice mai bine între ei. 


Cu râs pe săturate, surprize și personaje pline de viață, comedia independentă „În pielea mea” intră în cinematografele din toată țara din 10 februarie.

Spectatorilor li s-a pregătit o surpriză pentru data de 12 februarie: o seară specială  „Date Night” organizată în mai multe cinematografe din rețeaua Cinema City unde toți cei care cumpără un bilet la comedia „În pielea mea” vor primi un premiu garantat din partea Avon.


Până pe 23 februarie, toți spectatorii din țară care și-au cumpărat bilet la filmul „În pielea mea” se pot înscrie în cursa pentru un iPhone 17 Pro Max, încărcând dovada achiziției biletului la cinema în formularul dedicat concursului, premiul fiind oferit prin tragere la sorți pe 24 februarie.

După proiecțiile speciale din Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea, cu săli pline, multe aplauze, râsete și discuții îndelungate cu spectatorii curioși și încântați de poveste și de prestațiile actorilor, caravana „În pielea mea” continuă în mai multe orașe.

Pe 11 februarie va avea loc proiecția specială „În pielea mea” de la Cinema City din City Park Constanța, de la 18:30, unde regizorul Paul Decu și actrița Azaleea Necula, originari din Constanța și împrejurimi, vor prezenta filmul alături de colegii lor Ioana State, Alexandra Răduță și Gabriel Vatavu.

Cinema City Shopping City Galați invită spectatorii pe 12 februarie de la 18:30 la întâlnirea cu actrițele Ioana State și Azaleea Necula și regizorul Paul Decu.

Pe 13 februarie la ora 18:30, spectatorii din Iași sunt invitați la proiecția specială din Cinema City Iulius Mall, alături de regizorul Paul Decu și de actorii Gabriel Vatavu, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță.

De „Ziua Îndrăgostiților”, pe 14 februarie, în Cinema City Iulius Mall  Suceava, de la 18:30, spectatorii sunt invitați la film alături de regizorul Paul Decu și de actorii Sergiu Costache, Vlad si Oana Gherman, Alexandra Răduță.

Cineplexx Băneasa Shopping City București găzduiește o proiecție specială în prezența întregii echipe pe 15 februarie, de la 17:30.

În Craiova, regizorul Paul Decu și actorii Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman vor ajunge la cinematograful Inspire VIP Electroputere Mall pe 16 februarie de la ora 18:00.

Actorii Vlad Gherman, Oana Gherman și Ioana Ginghină vin la întâlnirea cu publicul din Cinema City Vivo! Pitești pe 17 februarie, de la 18:30 și vor participa la o discuție după proiecție, alături de regizorul Paul Decu.

Caravana „În pielea mea” ajunge la Cinema City Shopping City Ploiești, pe 18 februarie, de la 18:30, la proiecția specială introdusă de regizorul Paul Decu, alături de actorii Ioana State, Vlad și Oana Gherman, Azaleea Necula și Gabriel Vatavu.

O comedie actuală și spumoasă, filmul „În pielea mea” este distribuit de T.R.I.B.E. Films.

TRAILER: https://bit.ly/InPieleaMea
Site oficial: inpieleamea.ro

Mai multe detalii, imagini de la filmări, fragmente din film, declarații din partea actorilor și informații despre concursuri sunt disponibile pe paginile social media ale filmului de Facebook, Instagram, TikTok.

Adrian Pădurețu semnează imaginea filmului. De sunet s-a ocupat Bogdan Ivanovici, de scenografie Anca Miron, iar de costume Francisca Vass.

 „În Pielea Mea” este un film produs de: CB MOTION PICTURES. 

Producător asociat: MAGNETIC MEDIA PRODUCTIONS 

Producător: Claudiu Boboc

Producător  executiv: Adela Mara

Manager producție: Iulia Cezara Roșu

Casting: ELEPHANT MEDIA  

Realizat cu sprijinul: 

Co-finanțatori: C&C HOUSE RESIDENCE, S&I BEST CORPORATION WEB DESIGN, CLIMA FREON

Sponsori: CLINICA RMN TINERETULUI; CLINICA IMAMED; OMV PETROM; MIKO BEAUTY PALACE; ȘERBAN & ASOCIAȚII; ESTEEM BODY SCULPT & SPA; PIZZERIA VOLARE; MERLIN’S; DOWNTOWN FITNESS MATEI BASARAB; THE COFFEE HOUSE; CLAUMAR PESCAR; UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI

Parteneri: AUTO ITALIA IMPEX SRL; KGM BUCUREȘTI – SMT PALLADY; RAZELM LUXURY RESORT – JURILOVCA; SCEMTOVICI & BENOWITZ GALLERY; CREATIVE AVOCADOS; ALCHEMICO.

Partener social: Asociația „România Zâmbește”.

Distribuitor: T.R.I.B.E. Films.
www.facebook.com/TribeFilms.ro – www.instagram.com/tribefilms.ro/

Partener media principal: VIRGIN RADIO ROMANIA

Parteneri media: CineFan, News.ro, Zile și Nopți, Cinemap, Revista FILM, Playtech, Happ.ro, Cinefilia, Daily Magazine, Filme-carti, MovieNews, The Movienator, Munteanu.

Citeste in continuare

Eveniment

Ce spațiu minim ai nevoie pentru un pavilion cu masă de 8 persoane?

Publicat

acum 3 luni

pe

februarie 10, 2026

De

Ce spațiu minim ai nevoie pentru un pavilion cu masă de 8 persoane?

Un pavilion bine ales nu se simte ca un cort pus peste o masă, ci ca o cameră temporară în aer liber. Diferența dintre cele două se vede imediat în gesturi: cât de natural te ridici de pe scaun, dacă poți trece pe lângă cineva fără să îl obligi să se tragă, dacă farfuria se așază fără să atingi cotul vecinului și, poate cel mai important, dacă oamenii stau relaxați sau cu umerii strânși, ca într-un compartiment de tren.

Când pui o masă pentru opt persoane sub pavilion, nu cumperi doar un acoperiș, ci un anumit grad de confort, de circulație și de libertate.

Întrebarea despre spațiul minim pare simplă, dar răspunsul are două fețe. Una este strict geometrică: câți metri pătrați încape să „închidă” o masă cu opt scaune. Cealaltă ține de felul în care oamenii folosesc spațiul: cât loc au să se ridice, unde se pune o tavă, dacă intrarea rămâne liberă, dacă mai rămâne un colț pentru un cooler, o veioză sau pentru cineva care se retrage un minut de la masă.

Un spațiu minim adevărat nu este cel în care încape, la limită, mobilierul, ci cel în care se poate trăi o masă întreagă fără ca spațiul să te certe la fiecare mișcare.

De ce spațiul „minim” nu e o cifră fixă

Când vorbim despre opt persoane, există cel puțin trei variabile care mută serios ecuația. Prima este forma mesei: dreptunghiul consumă altfel spațiul decât o masă rotundă. A doua este tipul de scaune: un scaun lat, cu brațe, cere altă respirație decât un scaun subțire, de terasă. A treia variabilă este intenția.

O masă pentru o cină liniștită are nevoie de altă margine de siguranță decât o masă pentru o petrecere în care oamenii se ridică des, se salută, aduc farfurii, se apleacă după tacâmuri, trec cu tăvi.

În practică, „minimul” se calculează pornind de la două zone diferite. Prima zonă este zona de ședere, adică masa plus spațiul necesar scaunelor. A doua zonă este zona de circulație, adică spațiul în care te poți strecura în spatele cuiva care stă jos sau în care poți deschide o intrare fără să lovești marginea mesei.

Un reper simplu pentru confort

Pentru o ședere normală, un adult are nevoie de aproximativ 55–60 cm de lățime la masă. Asta înseamnă că o masă pentru opt persoane, dacă este dreptunghiulară, va ajunge frecvent în zona de 180–220 cm lungime, cu 85–100 cm lățime. Dacă este rotundă, diametrul tipic pentru opt persoane se duce în zona de 150–180 cm, în funcție de cât de lejer vrei să fie.

Scaunul, la rândul lui, are o adâncime de aproximativ 45–50 cm. Când cineva stă, scaunul nu rămâne lipit de masă, iar când se ridică, scaunul se trage înapoi. Aici se pierde, de obicei, spațiul care îi prinde pe oameni în pavilion: scaunele au nevoie de loc să se miște, iar pavilionul are nevoie de margine ca să nu te trezești cu pânza la spate sau cu un picior de structură exact în zona în care ar trebui să treacă un om.

Pentru un minim realist, merită să gândești așa: la dimensiunea mesei adaugi, pe fiecare latură pe care stau oameni, un spațiu de aproximativ 75–90 cm. În zona aceasta intră scaunul, mișcarea de a te așeza și un culoar îngust care permite trecerea atunci când e nevoie. Dacă vrei un confort bun, adaugi mai degrabă 100–110 cm pe laturi.

Calculul minim pentru o masă dreptunghiulară de 8 persoane

O configurație clasică pentru opt persoane este cu trei persoane pe fiecare latură lungă și câte una la capete. În această variantă, masa are adesea 200 cm lungime și 90 cm lățime, valori foarte comune în mobilierul de grădină. Dacă luăm această dimensiune ca reper, spațiul de ședere se calculează adăugând marginile de utilizare.

Pe laturile lungi, unde stau câte trei persoane, scaunele trebuie să aibă loc să fie trase și să rămână o minimă „fâșie” de trecere. Dacă adaugi aproximativ 85 cm pe fiecare parte, lățimea totală ocupată de masă cu zona de utilizare ajunge la 90 cm plus 85 cm plus 85 cm, adică aproximativ 260 cm.

Pe lungime, unde ai capete și laturi, tot trebuie să lași loc pentru scaun și un minim de acces. Dacă adaugi câte 85 cm la capete, lungimea totală devine aproximativ 200 cm plus 85 cm plus 85 cm, adică 370 cm.

Asta înseamnă că o amprentă de aproximativ 2,6 m pe 3,7 m poate fi considerată un minim funcțional pentru o masă de 8 persoane, în sensul că oamenii se pot așeza și se pot ridica fără să fie mereu la limită. În metri pătrați, vorbim de circa 9,6 m².

În realitate, pavilionul nu este o „cutie” perfectă, iar picioarele structurii, în special la modelele cu cadru, intră în colțuri și pot reduce unghiurile utile. De aceea, o amprentă calculată la milimetru devine frustrantă. Un pavilion cu dimensiuni standard apropiate de această amprentă este, de obicei, unul de 3 x 4,5 m. În el, masa dreptunghiulară de 200 x 90 încape cu un culoar acceptabil și cu posibilitatea de a orienta masa astfel încât intrarea să rămână logică.

De ce 3 x 3 m este, de regulă, prea strâmt pentru opt

Un pavilion de 3 x 3 m are o suprafață de 9 m². Pe hârtie pare aproape de cei 9,6 m² calculați mai sus. În practică, diferența dintre 3,0 m și 3,7 m pe direcția lungă este exact diferența dintre o masă care se folosește firesc și o masă în care oamenii se lovesc de margini.

Dacă pui o masă de 200 cm într-un spațiu de 300 cm, îți rămân 100 cm pentru ambele capete, adică 50 cm pe fiecare parte. În 50 cm nu intră un scaun normal tras înapoi. Intră, cel mult, un scaun împins aproape complet sub masă, iar persoana de la capăt va trebui să iasă „în diagonală”, cu scaunul ridicat sau cu masa împinsă.

Pe lățime, o masă de 90 cm într-un spațiu de 300 cm îți lasă 210 cm, adică 105 cm pe fiecare parte. Pare acceptabil, dar aici apare problema picioarelor pavilionului și a faptului că 3 x 3 m este adesea folosit cu intrări pe două laturi. Când deschizi un perete lateral sau ridici o ușă, fix în acel spațiu ar trebui să circule oamenii.

Se poate folosi 3 x 3 m pentru opt persoane, dar numai cu compromisuri clare. Masa trebuie să fie mai scurtă, în jur de 160–180 cm, scaunele trebuie să fie înguste, iar capetele mesei fie se evită, fie se rezolvă cu bănci, care împing zona de mișcare mai mult spre interior. Funcționează, dar nu este varianta pe care o alegi dacă vrei o masă care să dureze ore fără să simți că spațiul te împinge înapoi.

Calculul minim pentru o masă rotundă de 8 persoane

Masa rotundă are un avantaj social: oamenii se văd mai bine, conversația curge altfel, iar nimeni nu stă la „capăt” ca într-o masă de protocol. Din punct de vedere al spațiului, însă, un disc are nevoie de o „coroană” egală de jur împrejur. Dacă masa are 160 cm diametru, iar tu adaugi o margine de utilizare de 85–90 cm, ajungi la un diametru total de aproximativ 160 cm plus 180 cm, adică 340 cm.

Asta înseamnă că un pavilion pătrat de 3 x 3 m este, matematic, sub necesar, iar unul de 3,5 x 3,5 m ar fi mai aproape de un minim funcțional. În dimensiunile standard, un pavilion de 3 x 4,5 m permite o masă rotundă de 150–160 cm plasată astfel încât să rămână un culoar mai generos pe o parte, lucru foarte util pentru servire.

Aici mai apare o subtilitate: masa rotundă îți cere scaune distribuite uniform. Dacă pavilionul are picioare în colțuri, scaunele din diagonale ajung mai aproape de structură, iar oamenii simt, în spate, acea senzație că stau „lipiți” de marginea pavilionului. De aceea, pentru o masă rotundă de opt persoane, o amprentă de 3 x 4,5 m este, din nou, o alegere mai sigură decât 3 x 3 m.

Spațiul minim recomandat în funcție de scenariu

Dincolo de calcule, merită să alegi un răspuns care poate fi aplicat rapid în viața reală. Dacă obiectivul este să ai o masă de opt persoane cu scaune normale, care să permită intrare, ieșire și un minim de trecere, dimensiunea minimă utilă se învârte în jurul unei amprente de aproximativ 3 x 4,5 m. Aceasta nu este o cifră arbitrară, ci un fel de prag sub care apar fricțiuni repetate, iar peste care lucrurile devin firești.

Dacă vrei să păstrezi în pavilion și un spațiu pentru servire, un colț de depozitare temporară sau o mică zonă de relaxare, atunci dimensiunea se duce natural spre 3 x 6 m. Nu pentru că masa ar crește, ci pentru că evenimentul crește. O masă pentru opt oameni rareori înseamnă doar opt scaune și o masă. Înseamnă sticle, platouri, o persoană care se ridică des, un copil care se strecoară, o tavă care vine din bucătărie, o umbrelă de lumină seara. Spațiul suplimentar nu e lux, e fluiditate.

Când devine relevant un pavilion pliabil

Când spațiul este limitat sau când vrei flexibilitate, apare tentația de a alege un pavilion pliabil. Avantajul este clar: montaj rapid, transport ușor, posibilitatea de a-l muta în curte după soare și vânt.

Din perspectiva spațiului minim, însă, trebuie privit cu atenție un detaliu: pereții și cadrul unui pavilion pliabil au adesea puncte de întărire, îmbinări și picioare care intră în zona utilă. Asta nu înseamnă că este mai prost, ci că, la dimensiuni mici, fiecare centimetru contează.

Pentru o masă de opt persoane, un pavilion pliabil de 3 x 3 m rămâne, în majoritatea cazurilor, o soluție de compromis, bună pentru mese scurte, pentru o pauză de prânz sau pentru situații în care circulația în jurul mesei nu este esențială. Dacă vrei să stea opt persoane două, trei ore fără stres, un pliabil de 3 x 4,5 m sau de 3 x 6 m se potrivește mult mai bine cu realitatea corpului uman și a mișcărilor de la masă.

Detaliile care schimbă, pe tăcute, spațiul necesar

Nu doar dimensiunile de pe etichetă contează. Sunt câteva situații în care un pavilion aparent suficient devine insuficient.

Intrarea și axa de circulație

Oamenii intră, ies, trec cu farfurii. Dacă intrarea este pe latura scurtă a pavilionului și masa este așezată pe lungime, capătul mesei poate bloca intrarea sau o poate face incomodă. În mod practic, merită să ai o „axă” de circulație, o zonă care rămâne liberă. Într-un pavilion de 3 x 4,5 m, această axă se poate obține ușor prin plasarea mesei ușor decalat, astfel încât să ai pe o parte un culoar mai lat.

Într-un pavilion de 3 x 3 m, orice decalăre înseamnă că pe cealaltă parte nu mai rămâne loc nici pentru scaune, nici pentru mișcare. De aceea, 3 x 3 m forțează simetria, iar simetria, de multe ori, strică circulația.

Tipul de scaune

Scaunele cu brațe sunt comode, dar cer lățime. Un scaun de 60–65 cm lățime „mănâncă” spațiu la masă și la mișcare. Dacă pui opt astfel de scaune, masa trebuie să fie mai lungă sau oamenii se vor înghesui. În plus, când scaunul se trage înapoi, brațele se lovesc mai ușor de picioarele pavilionului sau de pereții laterali.

Scaunele înguste, de 45–50 cm, îți permit să reduci lățimea efectivă a zonei de ședere. Dacă urmărești un minim strict, scaunul este, uneori, mai important decât masa.

Băncile și soluțiile mixte

Băncile reduc un tip de spațiu și cresc altul. Reduc spațiul pentru tragerea individuală a scaunului, fiindcă banca se mișcă mai rar și, în general, se împinge sub masă. În schimb, banca cere loc pe lungime, iar oamenii se ridică mai greu din mijloc, dacă banca este plină. Pentru opt persoane, băncile pe laturile lungi și scaune la capete pot face posibil un pavilion mai mic, dar schimbă dinamica mesei. Este o alegere bună pentru familii, mai puțin bună pentru o masă formală.

Un exemplu concret de dimensionare, fără teorie inutilă

Să presupunem că ai o masă dreptunghiulară de 200 x 90 cm și scaune standard de terasă. Vrei ca oamenii să poată sta, iar cineva să poată trece măcar pe o parte cu o tavă. Alegi să lași, în jurul mesei, o margine de utilizare de aproximativ 90 cm pe laturi și 85 cm la capete. Spațiul ocupat devine, aproximativ, 370 x 270 cm.

Dacă pavilionul este de 3 x 4,5 m, ai 450 cm pe lungime. După ce pui cei 370 cm, îți rămân 80 cm. Poți distribui această diferență ca să creezi intrarea și un mic spațiu liber la celălalt capăt. Pe lățime, ai 300 cm.

După ce pui cei 270 cm, îți rămân 30 cm. Asta pare puțin, dar aici se vede de ce calculele trebuie citite cu realism. Cele 270 cm sunt o medie. Într-o seară obișnuită, scaunele nu sunt toate trase la maximum simultan. În plus, poți crea un culoar mai lat pe o parte și mai strâns pe cealaltă, iar oamenii vor folosi instinctiv partea mai lată.

Într-un pavilion de 3 x 3 m, aceeași masă îți lasă pe lungime doar 30 cm diferență, ceea ce înseamnă că, practic, capetele vor fi în tensiune permanentă. O masă se poate pune, dar evenimentul nu se așază.

Spațiul minim pe care îl simți ca minim, nu ca pedeapsă

Dacă ar fi să răspund cu o singură propoziție, fără să te oblig la calcule, aș spune așa: pentru o masă de 8 persoane, cu scaune normale și cu un minim de circulație, ai nevoie de un pavilion de cel puțin 3 x 4,5 m, adică de aproximativ 13,5 m², ca să poți folosi masa firesc. Sub acest prag, intri în zona în care fiecare detaliu trebuie micșorat, iar confortul devine un joc de compromisuri.

Apoi, dincolo de minim, apar situațiile în care spațiul suplimentar schimbă atmosfera. La 3 x 6 m, masa de opt devine doar o parte a scenei. Rămâne loc pentru servire, pentru o persoană care se plimbă, pentru o mică zonă de depozitare, pentru un colț de lumină. Oameni care, altfel, s-ar ridica și ar pleca după o oră, rămân, pentru că spațiul nu îi obosește.

Observații practice despre amplasare, care influențează spațiul util

Un pavilion montat pe iarbă moale se simte mai mic decât același pavilion montat pe o terasă dreaptă, fiindcă scaunele „intră” în sol, se mișcă greu și oamenii își adaptează poziția. În plus, dacă pavilionul este prins cu corzi sau greutăți, aceste ancoraje pot ocupa exact zonele pe unde vrei să treci. La dimensiuni minime, ancorarea devine, paradoxal, o problemă de spațiu, nu doar de siguranță.

De asemenea, trebuie luată în calcul și înălțimea laterală. Unele pavilioane au pereți care coboară în pantă sau au elemente textile care reduc, aproape psihologic, spațiul. O masă poate să încapă, dar dacă pânza atinge spatele cuiva, senzația de înghesuială apare imediat. Un pavilion cu pereți verticali sau cu margini ridicate păstrează zona de ședere mai liberă.

Un răspuns clar, adaptat realității

Când pui în balanță toate aceste elemente, spațiul minim util pentru un pavilion cu masă de 8 persoane se așază în jurul dimensiunii 3 x 4,5 m, cu mici variații în funcție de forma mesei și de tipul scaunelor. Dacă masa este rotundă și are diametru mare, ai nevoie de mai mult pe lățime. Dacă masa este dreptunghiulară și scaunele sunt înguste, poți coborî ușor, dar vei simți imediat limita.

Masa de opt oameni este o mică comunitate, chiar și pentru o seară. Spațiul în care o așezi decide dacă se simte ca o întâlnire caldă sau ca o negociere de coate. Un pavilion ales cu un minim realist nu îți promite perfecțiune, dar îți dă un lucru foarte prețios: gesturi care curg fără să fie corectate de fiecare dată de lipsa de loc.

Citeste in continuare

Un ziar dedicat orașului tau

memorial Pet Constanta

Știrile Săptămânii