Cât de legală mai este procedura de a confisca sumele ce nu sunt declarate la vamă | IasiAZI.ro

În România, această obligaţie de declarare se regăseşte mai precis în art. 653 al H.G. nr. 707/2006 ce reglementează Codul Vamal al României.

Atenţie – Numerarul nedeclarat în scris care depăşeşte limita stabilită de regulament se confiscă.

Legea română reprezintă practic o transpunere a Regulamentului CE 1889/2005, art. 3: 1)   Orice persoană fizică ce întră sau iese din Comunitate şi transportă numerar în valoare de 10.000 euro sau mai mult declară această sumă autorităţilor competente din statul membru prin care intră sau iese din Comunitate, în conformitate cu prezentul regulament. Obligaţia de declarare nu este îndeplinită în cazul în care informaţiile furnizate sunt incorecte sau incomplete.

Analizând de esenţă această chestiune, observăm că legislaţia europeană nu face nicio referire, precum legislaţia Română (ce este o transpunere a legislaţiei europene), cu privire la confiscarea sumelor de bani nedeclarate, ori acest lucru presupune o contradicţie între cele două legi sau mai bine spus, o eronată şi abuzivă transpunere în legislaţia din România a acestei prevederi ce la bază nu avea în vedere şi confiscarea sumelor nedeclarate.

Astfel, existând situaţii multiple de reţinere a sumelor de bani nedeclarate şi fiind vorba despre o disproporţionalitate între fapta de nedeclarare şi pedeapsa stabilită, CJUE a dat o nouă interpretare prin ordonanţă din cauza C707/17 prin care se opune unei reglementări naţionale care sancţionează încălcarea obligaţiei declarative prevăzută de art. 3 cu măsura confiscării sumei nedeclarate în beneficiul statului, mai pe scurt, simpla nedeclarare a sumelor de bani nu poate atrage şi rechiziţia acelor sume.

Practica CJUE de a critica măsura statelor membre şi, astfel, şi a României de a rechiziţiona sumele de bani nedeclarate la frontieră a fost de a sancţiona acele state ce aveau o asemenea dispoziţie. În trecut, în Cauza C 255/14 Chmielewski vs. Nemzeti privind interpretarea articolului 65 din TFUE şi a articolul 9 din Regulamentul indicat mai sus, CJUE a stabilit că : „Articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1889/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 octombrie 2005 privind controlul numerarului la intrarea sau ieşirea din Comunitate trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naţionale precum cea în discuţie în litigiul principal, care, pentru a sancţiona o încălcare a obligaţiei de declarare prevăzute la articolul 3 din acest Regulament, impune plata unei amenzi administrative al cărei cuantum echivalează cu 60% din suma în numerar nedeclarată, atunci când această sumă este mai mare de 50.000 de euro.”

De fapt şi fără a se încuraja o asemenea practică de nedeclarare a sumelor de bani la intrarea sau ieşirea din UE, CJUE sancţionează şi limitează puterile administrative ale statelor membre prin care simplele nedeclarări ale sumelor de bani duc la confiscarea lor. Măsura este una benefică şi poate fi pusă în aplicare şi fără confiscarea sumelor de bani, prin simpla creştere a amenzii contravenţionale, fără a există o dublă pedepsire a aceleiaşi fapte.

Adrian Cuculis, 

avocat