Connect with us

Eveniment

EXCLUSIV/INTERVIU CU GABRIEL OPREA, PREȘEDINTELE UNPR/”Trebuie să ne întoarcem la valorile fundamentale, care ne definesc pe noi, ca națiune”

Publicat

acum 7 ani

pe

„Cine bate palma cu Oprea și UNPR are garanția respectării cuvântului dat”

Ziarul Incisiv de Prahova a reusit sa obtina, in exclusivitate, un interviu bomba cu presedintele UNPR, Gabriel Oprea:

C.T: Domnule general, campania electorală pentru alegerea membrilor Parlamentului European este pe ultima sută de metri. Cu ce vine UNPR, partidul pe care îl conduceți, în aceste alegeri?

G.O: UNPR deschide lista pentru europarlamentare cu doi patrioți care, de-a lungul timpului, au făcut fericiți milioane de români, prin performanțele lor profesionale: Ilie Năstase, primul număr 1 mondial din istoria AFP și Anghel Iordănescu, antrenorul secolului 20, adevărați ambasadori ai României care au urmat drapelul național pe cele mai înalte culmi.

Colegii care alcătuiesc lista partidului pentru aceste alegeri sunt oameni din toate domeniile profesionale, care, mai presus de orice, își iubesc țara vor să pună umărul pentru ca românii să trăiască mai bine să să fie respectați.

Este foarte important ca cei care vor merge la Bruxelles ca parlamentari europeni, să facă echipă, indiferent de partidul din care provin și de adversitățile politice din țară. Trebuie să aibă un scop comun: să reprezinte România și să-i apere interesele.

C.T: Cum priviți modul în care acționează unii europarlamentari români la Bruxelles, practic, împotriva României? Pentru că, din păcate, imaginea aceasta este…

G.O: Scandalurile politice din România nu trebuie exportate la Bruxelles. În toată activitatea sa, UNPR a pus pe primul plan românii, bunăstarea lor, asigurarea unui echilibru politic, social și economic. Toți colegii noștri sunt oameni de echipă pentru că importantă e România. Nu contează că în țară suntem de stânga sau de dreapta, că există simpatii sau adversități politice.  În Parlamentul European, trebuie să vorbim aceeași limbă, la propriu și la figurat, să fim o echipă. Trebuie să fim o singură voce, când vine vorba de apărarea dreptului câștigat de români de a fi cetățeni europeni, de a fi tratați egal cu toți ceilalți cetățeni ai Uniunii, respectați sub toate aspectele pe care le implică acest drept și promovați intens, ca valori naționale și individuale. Trebuie să exportăm valoare și să importăm bunăstare și evoluție.

C.T: În urmă cu trei ani demisionați de la conducerea UNPR. Cum se poziționează partidul astăzi, după o perioadă în care a trecut prin diverse transformări?

G.O: În urmă cu trei ani, am devenit țintă politică, pentru că partidul ajunsese la 12 procente, peste 500.000 de membri și ne propuneam atunci să ajungem să fim 1 milion, iar eu aveam 32 de procente încredere. Fusesem ministrul apărării, ministru de interne, vicepremier pentru securitate națională și, în 2015, premier interimar. Avântul nostru politic i-a deranjat pe mulți. Modul în care a fost stopat acest avânt a fost unul lipsit de onoare și se situează în afara oricărui joc politic permis în orice societate democratică în care statul de drept este funcțional.

Mi s-au construit dosare politice, nevinovat fiind. Am sprijinit întotdeauna justiția, din convingerea că un stat puternic nu poate exista fără o justiție puternică. Dar, pentru sănătatea sistemului democratic, pentru un stat de drept care își protejează cetățenii și le respectă drepturile instituite de Constituție și de legile țării, este obligatoriu ca justiția să fie dreaptă, nu abuzivă.

In momentul in care Victor Ponta a decis sa demisioneze din fruntea guvernului performant pe care l-a condus, am demisionat odata cu el. Desi eu il sfatuisem sa nu faca acest gest, tocmai pentru ca activitatea guvernului sau era apreciata de romani.

Dupa ce mi s-au facut dosare, am ales să plec din fruntea UNPR, pentru ca problemele de imagine care mi se creaseră să nu afecteze partidul. A fost greu să iau o astfel de decizie după ce muncisem atât, construind acest partid de la zero, dar am considerat că așa este mai bine.

C.T: Ați demisionat și din Senat, unde erați ales…

G.O: Am plecat și din Senat, deși colegii senatori au dat un vot corect pentru mine.
După mai bine de doi ani, lucrurile au început să se limpezească, pentru că adevărul învinge întotdeauna. ICCJ a stabilit, prin hotărâre definitivă, că nu există nicio legătură între accidentul rutier în care, din păcate, un polițist și-a pierdut viața și exercitarea de către mine a atribuțiilor funcției de ministru de interne.

Am decis să revin în partid, la insistențele unora dintre colegii mei. Drumul e greu, dar nu imposibil. Astăzi, reconstrucția UNPR este în plină desfășurare.

Mulți dintre membrii UNPR care renunțaseră la politică au revenit în partid. De asemenea, au venit și vin în continuare alături de noi rezerviști militari și polițiști care s-au integrat deja în structurile partidului și sunt foarte implicați în activitatea sa. Vom reface cifra de 500.000 de membri și după alegerile de anul viitor vom avea primari, consilieri locali și județeni, deputați și senatori. Aceasta este ținta cea mai importantă pentru noi. Și îi invităm pe toți românii patrioți să ni se alăture. Îi așteptăm pe toți reverviștii, oameni patrioți, să ni se alăture. Noi am dat pentru ei Legea 223/2015, pe care alții au modificat-o ulterior, în detrimentul lor. Vrem să se revină la forma inițială a legii și ne vom lupta pentru asta. Ne-am bătut pentru drepturile lor, și pentru cei aproximativ 200.000 de rezerviști, dar și pentru cei aproximativ 300.000 de activi. O vom face în continuare! Îi așteptăm alături de noi.

C.T: Ați avut o activitate intensă la Ministerul Apărării, dar și la Ministerul de Interne. Legea 223/2015 este un act normativ forte important pentru toți rezerviștii, dar au fost și alte măsuri importante, inclusiv pentru activii din aceste instituții.

G.O.: Am schimbat statutul soldaților și gradaților voluntari, care acum se numesc profesioniști și am crescut la 55 de ani vârsta până la care ei pot rămâne în armată. Pe vechea lege, erau obligați să plece la 40 de ani și rămâneau, astfel, cu rate la bănci, cu copii mici, fără un loc de muncă.

M-am bătut și pentru polițiști, pompieri, jandarmi, să-și primească drepturile, am crescut norma de hrană, am asigurat plata orelor suplimentare, inclusiv a celor restante, i-am dotat cu mașini noi și cu alte mijloace tehnice. Am sprijinit și polițiștii locali, care și ei asigură ordinea publică. Pentru aceștia, noi am introdus norma de hrană.

Există mai mulți politicieni sau formațiuni politice care au adus sau doresc să aducă modificări de legislația și domeniul apărare, ordine publică și siguranță națională, modificări care îi afectează pe militari. Niciunul dintre acești politicieni nu înțelege ce fel de viață au acești oameni înrolați în slujba țării. Niciunul nu a trăit la fel ca ei, cu restricționarea unor drepturi și libertăți, de multe ori departe de familie, de copiii lor, cu multe ore suplimentare, participare la misiuni internaționale în care își riscă viața și din care, așa cum stim, unii nu se mai intorc!

Noi nu vom fi niciodată de acord cu modificările care se referă la creșterea limitei de vârsta la care se pot pensiona angajații din sistemul de securitate si mai ales cu eliminarea totală a pensiilor speciale.

Cei care provin din această zonă de activitate știu foarte bine că nivelul de solicitare psihică și fizică până la vârsta de pensionare este mult mai mare decât la alte categorii. Dar politicienii care nu cunosc din interior domeniul și provocările pe care le presupune, nu au cum să înțeleagă! De aceea, este nevoie de UNPR.

C.T: UNPR a făcut parte din două guverne, unul de dreapta și altul de stânga. Cum s-au descurcat parlamentarii partidului în aceste două ipostaze?

G.O.: S-au descurcat foarte bine și și-au făcut datoria. Noi nu am trădat niciodată pe nimeni. Întotdeauna ne-am respectat cuvântul. Cine bate palma cu Oprea și UNPR are garanția respectării cuvântului dat. Am făcut parte din două guverne și cred că ne-am făcut datoria cu onoare în fiecare dintre ele. În primul guvern, care a fost de dreapta, am pus umărul pentru ca România să nu se prăbușească din punct de vedere economic, într-o perioadă de criză mondială. Cel de-al doilea guvern din care am făcut parte a fost cel condus de Victor Ponta. A fost o guvernare apreciată de români ca fiind foarte bună. Am sprijinit această guvernare cu 65 de parlamentari și am avut miniștri în guvern.

Din păcate, în ultimii ani, România nu a mai avut parte de astfel de guvernări și cred că țara este pe un drum greșit. România are nevoie de patriotism, de dragoste de țară, de seriozitate. Are nevoie de solidaritate și de unitate. Românii trebuie să fie uniți pentru ca România să fie puternică. Trebuie să trimitem în Parlamentul European oameni care să nu denigreze imaginea țării, ci să o promoveze, să o ajute să crească.

E prea multă ură, prea multă patimă în politică.

De aceea spun că este nevoie de UNPR, care a menținut întotdeauna un echilibru în politică și a contribuit la stabilitatea economică. Imnul partidului este „Noi suntem români!” Noi credem cu tărie în simbolistica acestui imn și îl considerăm cel mai potrivit pentru partidul nostru.

De asemenea, pe sigla partidului nostru este scris: Dumnezeu, Onoare, Patrie. Credem în Dumnezeu, suntem oameni de Onoare și ne iubim Patria.

C.T: Care sunt țintele UNPR pentru alegeri?

G.O: La alegerile europarlamentare, ne propunem să ne comportăm onorabil. Pentru noi, cele mai importante ținte sunt alegerile locale și cele parlamentare, unde ne propunem să obținem 10%, la fiecare din cele două tipuri de alegeri.

C.T: Ce proiecte are UNPR pentru România?

G.O: Vrem să revenim la forma inițială a legii 223/2015 și să redăm militarilor demnitatea. UNPR a pregătit un Program Politic Național – Siguranță, demnitate și prosperitate pentru România, care urmărește soluționarea pe cale politică a unor teme fundamentale pentru societatea românească.

Principalele teme ale programului sunt: restabilirea ierarhiei morale a valorilor – prin sprijinirea credinței, a valorii strǎmoşeşti susținute de biserica noastrǎ; responsabilizarea clasei politice – aleşii partidelor sǎ fie chemați periodic ȋn fața alegătorilor şi să-şi asume pierderea funcțiilor dacǎ aceştia constatǎ cǎ au greşit; asigurarea supremației legitimității – trebuie sǎ avem o legislație simplǎ şi clarǎ, care sǎ nu fie schimbatǎ mereu, ȋn funcție de interesele de moment ale unei grupǎri de presiune sau a alteia; modernizarea statului – se va realiza prin alinierea la valoriile europene cu care România e solidarǎ. În acest sens, UNPR va milita pentru: asigurarea securității societății și asigurarea dezvoltării individului, familiei, comunității și întregii societăți; respect și recunoștință – rǎsplǎtirea publicǎ a celor care s-au sacrificat pentru neamul românesc, pentru loialitatea, devotamentul lor şi pentru privațiunile pe care le-au suportat de-a lungul timpului: veteranii de război, militarii, polițiștii, pompierii, jandarmii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației şi penitenciarelor; persoane sau instituții care servesc Interesului National din diferite domenii: știință, cultură, sport, acțiuni militare, acțiuni de ordine publică, acțiuni care servesc sau vizează apărarea libertății, securității și demnității individului sau statului român.

În același timp, UNPR a stabilit zece obiective de țară pentru îndeplinirea cărora ne angajăm:

  • Standard de viaţă european în România;
  • Statut efectiv de cetățean european demn pentru cetățenii României;
  • Integrare europeană prin competitivitate;
  • Guvernare prin responsabilitate, morală și lege;
  • Modernizare instituțională prin descentralizare, eficacitate și responsabilizare;
  • Asigurarea unui nivel ridicat de educație și cultură pentru toți românii și asigurarea unor servicii de sănătate la standarde europene;
  • Modernizare economică prin reindustrializare și reprofesionalizare;
  • Securitate alimentară prin modernizarea agriculturii și a spațiului rural;
  • Unitate și securitate națională în contextul european și internațional;
  • Libertate, demnitate și respect pentru fiecare cetățean.

Avem o problemă și cu Schengen. UNPR va susține, prin măsuri concrete, aderarea urgentă la spațiul Schengen, unde România ar trebui să fie de mult. Este de neacceptat faptul că țara noastră încă așteaptă să facă parte din spațiul de liberă circulație, deși îndeplinește de multă vreme criteriile tehnice necesare. Nu cerșim nimic, cerem să ne fie respectate drepturile câștigate. România merită să fie parte a statelor din zona fără frontiere. Românii trebuie să fie tratați ca cetățeni egali, nu ca cetățeni de rangul doi. Și tocmai pentru că îndeplinim toate criteriile, nu ar trebui să fim tratați diferit.

Atitudinea celor care se opun și care tratează astfel România, este strict politică, dar politica statelor nu trebuie aplicată subiectiv, nu trebuie să ducă la nerespectarea regulilor și cu siguranță nu trebuie să afecteze în niciun fel alte țări.

Și cred că acest mod de a trata state care și-au făcut temele cu seriozitate, afectează și imaginea Uniunii Europene. Uniunea Europeană nu trebuie să funcționeze cu două viteze și nu trebuie să existe standarde duble pentru niciunul dintre cetățenii săi.

C.T: Aveți în vedere și unele propuneri legislative?

G.O: Avem în vedere și inițierea unor propuneri legislative. Specialiștii noștri au analizat principalele probleme cu care se confruntă românii și am lucrăm la câteva proiecte care vor viza: mǎrirea salariului minim net garantat cu cel puțin 200 lei lunar, prin eliminarea impozitului pe salarii şi reducerea CASS de la 10% la 5%; favorizarea creşterii numărului de tineri care studiază, printr-o deducere suplimentarǎ a 300 lei din venitul impozabil al familiei, astfel încât tot mai mulți tineri – viitorul României – sǎ poată obține specializǎri profesionale; creşterea pensiei sociale minim garantate de la 640 lei la cel puțin 200 euro, prin care se asigurǎ coşul minim de consum, astfel ȋncât orice pensionar, cetǎțean al României, sǎ se bucure de o viață decentǎ.

C.T: Ce mesaj au Gabriel Oprea și UNPR pentru alegători?

G.O: Societatea românească de azi are nevoie de un partid ca UNPR, trebuie să ne întoarcem la valorile fundamentale, care ne definesc pe noi, ca națiune, trebuie să ne amintim cine suntem, trebuie să fim uniți și să nu ne sfiim să arătăm tuturor că România este nu doar o țară frumoasă, ci și un stat puternic, o voce care trebuie să fie respectată în Europa. Avem drepturi care trebuie să fie respectate, avem valori și ele trebuie să fie promovate, putem mult și trebuie să arătăm lumii asta, excelăm în foarte multe domenii și trebuie să fim apreciați asa cum meritam. Avem toate motivele să fim mândri de țara noastră, dar avem nevoie să reconstruim societatea. Să fim uniți, să construim împreună, să facem cinste eroilor noștri, care s-au sacrificat de-a lungul istoriei pentru ca neamul românesc să dăinuie peste timp și care au făcut posibilă sărbătorirea Centenarului. Noi nu vorbim despre “dreapta” sau “stânga”, noi vorbim întotdeauna despre România.

UNPR va face tot ce-i stă în putere pentru ca toate acestea să devină realitate.

Îi îndemn pe românii patrioți să voteze poziția 12 pe buletinul de vot. Votați UNPR pentru a schimba, împreună, România în bine! (Incisiv de Prahova).

 

Articole pe aceiasi tema:
Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Eveniment

Manifestul 2035 – Viitorul muncii prin ochii tinerilor din județul Iași

Publicat

acum 3 luni

pe

februarie 13, 2026

De

În anul 2026, tinerii din județul Iași, cu vârste între 15 și 19 ani, sunt invitați să contribuie activ la conturarea unei viziuni despre cum va arăta piața muncii în anul 2035.

Evenimentul principal va avea loc în perioada 27–28 martie 2026 și va reuni zeci de tineri din județul Iași interesați de viitorul lor profesional, de competențele care vor conta în următorii 10 ani și de schimbările necesare în educație pentru a răspunde realităților economice și tehnologice.

Un proiect construit de tineri, pentru viitorul lor

Manifestul 2035 nu este doar un eveniment, ci un proces de co-creare. Participanții vor lucra în echipe, vor analiza tendințe și vor formula o declarație a tinerilor din județul Iași despre viitorul muncii.

Documentul final va reflecta perspectiva lor asupra competențelor esențiale în 2035, asupra relației dintre școală și piața muncii și asupra rolului pe care instituțiile și companiile ar trebui să îl joace în sprijinirea noii generații.

20 de tineri vor ajunge la Bruxelles

Un element important al proiectului este oportunitatea oferită unui grup de 20 de participanți care, în perioada 26–30 iulie 2026, vor merge la Bruxelles pentru a prezenta concluziile și mesajele rezultate în cadrul Manifestului 2035.

Aceștia vor reprezenta vocea tinerilor din județul Iași într-un context european și vor contribui la dialogul despre transformările pieței muncii la nivelul Uniunii Europene.

De ce este relevant Manifestul 2035

Tinerii care astăzi au între 15 și 19 ani vor fi profesioniștii și antreprenorii anului 2035. Implicarea lor în discuțiile despre viitorul muncii este esențială pentru a construi un sistem educațional și profesional adaptat provocărilor următorului deceniu.

Manifestul 2035 oferă:
– un cadru structurat de dezbatere despre viitorul muncii
– oportunitatea de a contribui la o declarație oficială a tinerilor
– șansa de a reprezenta județul Iași la Bruxelles
– experiență practică de lucru în echipă și argumentare

Înscrieri deschise

Tinerii din județul Iași, cu vârste între 15 și 19 ani, se pot înscrie pe site-ul oficial al proiectului:
https://manifest.hessa-ngo.eu

Manifestul 2035 este o invitație directă către noua generație de a nu aștepta ca viitorul să fie decis pentru ea, ci de a participa activ la construirea lui.

Manifestul 2035 – Viitorul muncii prin ochii tinerilor este un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, Cod proiect: 2025-3-RO01-KA154-YOU-000373433, acesta creează un cadru de dialog și implicare pentru liceenii care doresc să își facă vocea auzită.

Citeste in continuare

Eveniment

Peste 1400 de spectatori entuziaști la premiera de gală a comediei ÎN PIELEA MEA, cu: George Tănase, Ioana State, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Ioana Ginghină, Daria Jane, Mihai Găinușă

Publicat

acum 3 luni

pe

februarie 11, 2026

De

Premiera de gală a comediei „În pielea mea” de la Cinema City AFI Cotroceni București a fost primită pe 9 februarie de peste 1400 de spectatori cu aplauze, râsete și bucurie.
Numeroase vedete și influenceri au fost alături de actorii George Tănase, Ioana State, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Ioana Ginghină, Mihai Găinușă, Daria Jane, Cătălin Coșarcă și Toto Dumitrescu.

„Este o comedie care nu urmărește tiparele ultimelor comedii lansate în ultimul timp la noi. Filmul are o narațiune jucăușă cu personaje construite în jurul unei tematici aprins dezbătută în societatea de astăzi. Filmul nu conține înjurături și este bazat pe situații inspirate din viața reală.”, spune regizorul Paul Decu.

Echipa filmului „În pielea mea”, scris și regizat de Paul Decu, propune spectatorilor o abordare amuzantă a unei situații des întâlnite în micile certuri dintr-un cuplu: pentru cine e mai greu/ mai ușor. În urma unei provocări pe care patru cupluri de prieteni o duc la bun sfârșit, după multe peripeții, într-un weekend, personajele ajung să câștige o altă viziune despre relațiile lor, lăsând deoparte presupunerile, orgoliile și preconcepțiile, pentru a încerca să comunice mai bine între ei. 


Cu râs pe săturate, surprize și personaje pline de viață, comedia independentă „În pielea mea” intră în cinematografele din toată țara din 10 februarie.

Spectatorilor li s-a pregătit o surpriză pentru data de 12 februarie: o seară specială  „Date Night” organizată în mai multe cinematografe din rețeaua Cinema City unde toți cei care cumpără un bilet la comedia „În pielea mea” vor primi un premiu garantat din partea Avon.


Până pe 23 februarie, toți spectatorii din țară care și-au cumpărat bilet la filmul „În pielea mea” se pot înscrie în cursa pentru un iPhone 17 Pro Max, încărcând dovada achiziției biletului la cinema în formularul dedicat concursului, premiul fiind oferit prin tragere la sorți pe 24 februarie.

După proiecțiile speciale din Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea, cu săli pline, multe aplauze, râsete și discuții îndelungate cu spectatorii curioși și încântați de poveste și de prestațiile actorilor, caravana „În pielea mea” continuă în mai multe orașe.

Pe 11 februarie va avea loc proiecția specială „În pielea mea” de la Cinema City din City Park Constanța, de la 18:30, unde regizorul Paul Decu și actrița Azaleea Necula, originari din Constanța și împrejurimi, vor prezenta filmul alături de colegii lor Ioana State, Alexandra Răduță și Gabriel Vatavu.

Cinema City Shopping City Galați invită spectatorii pe 12 februarie de la 18:30 la întâlnirea cu actrițele Ioana State și Azaleea Necula și regizorul Paul Decu.

Pe 13 februarie la ora 18:30, spectatorii din Iași sunt invitați la proiecția specială din Cinema City Iulius Mall, alături de regizorul Paul Decu și de actorii Gabriel Vatavu, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță.

De „Ziua Îndrăgostiților”, pe 14 februarie, în Cinema City Iulius Mall  Suceava, de la 18:30, spectatorii sunt invitați la film alături de regizorul Paul Decu și de actorii Sergiu Costache, Vlad si Oana Gherman, Alexandra Răduță.

Cineplexx Băneasa Shopping City București găzduiește o proiecție specială în prezența întregii echipe pe 15 februarie, de la 17:30.

În Craiova, regizorul Paul Decu și actorii Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman vor ajunge la cinematograful Inspire VIP Electroputere Mall pe 16 februarie de la ora 18:00.

Actorii Vlad Gherman, Oana Gherman și Ioana Ginghină vin la întâlnirea cu publicul din Cinema City Vivo! Pitești pe 17 februarie, de la 18:30 și vor participa la o discuție după proiecție, alături de regizorul Paul Decu.

Caravana „În pielea mea” ajunge la Cinema City Shopping City Ploiești, pe 18 februarie, de la 18:30, la proiecția specială introdusă de regizorul Paul Decu, alături de actorii Ioana State, Vlad și Oana Gherman, Azaleea Necula și Gabriel Vatavu.

O comedie actuală și spumoasă, filmul „În pielea mea” este distribuit de T.R.I.B.E. Films.

TRAILER: https://bit.ly/InPieleaMea
Site oficial: inpieleamea.ro

Mai multe detalii, imagini de la filmări, fragmente din film, declarații din partea actorilor și informații despre concursuri sunt disponibile pe paginile social media ale filmului de Facebook, Instagram, TikTok.

Adrian Pădurețu semnează imaginea filmului. De sunet s-a ocupat Bogdan Ivanovici, de scenografie Anca Miron, iar de costume Francisca Vass.

 „În Pielea Mea” este un film produs de: CB MOTION PICTURES. 

Producător asociat: MAGNETIC MEDIA PRODUCTIONS 

Producător: Claudiu Boboc

Producător  executiv: Adela Mara

Manager producție: Iulia Cezara Roșu

Casting: ELEPHANT MEDIA  

Realizat cu sprijinul: 

Co-finanțatori: C&C HOUSE RESIDENCE, S&I BEST CORPORATION WEB DESIGN, CLIMA FREON

Sponsori: CLINICA RMN TINERETULUI; CLINICA IMAMED; OMV PETROM; MIKO BEAUTY PALACE; ȘERBAN & ASOCIAȚII; ESTEEM BODY SCULPT & SPA; PIZZERIA VOLARE; MERLIN’S; DOWNTOWN FITNESS MATEI BASARAB; THE COFFEE HOUSE; CLAUMAR PESCAR; UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI

Parteneri: AUTO ITALIA IMPEX SRL; KGM BUCUREȘTI – SMT PALLADY; RAZELM LUXURY RESORT – JURILOVCA; SCEMTOVICI & BENOWITZ GALLERY; CREATIVE AVOCADOS; ALCHEMICO.

Partener social: Asociația „România Zâmbește”.

Distribuitor: T.R.I.B.E. Films.
www.facebook.com/TribeFilms.ro – www.instagram.com/tribefilms.ro/

Partener media principal: VIRGIN RADIO ROMANIA

Parteneri media: CineFan, News.ro, Zile și Nopți, Cinemap, Revista FILM, Playtech, Happ.ro, Cinefilia, Daily Magazine, Filme-carti, MovieNews, The Movienator, Munteanu.

Citeste in continuare

Eveniment

Ce spațiu minim ai nevoie pentru un pavilion cu masă de 8 persoane?

Publicat

acum 3 luni

pe

februarie 10, 2026

De

Ce spațiu minim ai nevoie pentru un pavilion cu masă de 8 persoane?

Un pavilion bine ales nu se simte ca un cort pus peste o masă, ci ca o cameră temporară în aer liber. Diferența dintre cele două se vede imediat în gesturi: cât de natural te ridici de pe scaun, dacă poți trece pe lângă cineva fără să îl obligi să se tragă, dacă farfuria se așază fără să atingi cotul vecinului și, poate cel mai important, dacă oamenii stau relaxați sau cu umerii strânși, ca într-un compartiment de tren.

Când pui o masă pentru opt persoane sub pavilion, nu cumperi doar un acoperiș, ci un anumit grad de confort, de circulație și de libertate.

Întrebarea despre spațiul minim pare simplă, dar răspunsul are două fețe. Una este strict geometrică: câți metri pătrați încape să „închidă” o masă cu opt scaune. Cealaltă ține de felul în care oamenii folosesc spațiul: cât loc au să se ridice, unde se pune o tavă, dacă intrarea rămâne liberă, dacă mai rămâne un colț pentru un cooler, o veioză sau pentru cineva care se retrage un minut de la masă.

Un spațiu minim adevărat nu este cel în care încape, la limită, mobilierul, ci cel în care se poate trăi o masă întreagă fără ca spațiul să te certe la fiecare mișcare.

De ce spațiul „minim” nu e o cifră fixă

Când vorbim despre opt persoane, există cel puțin trei variabile care mută serios ecuația. Prima este forma mesei: dreptunghiul consumă altfel spațiul decât o masă rotundă. A doua este tipul de scaune: un scaun lat, cu brațe, cere altă respirație decât un scaun subțire, de terasă. A treia variabilă este intenția.

O masă pentru o cină liniștită are nevoie de altă margine de siguranță decât o masă pentru o petrecere în care oamenii se ridică des, se salută, aduc farfurii, se apleacă după tacâmuri, trec cu tăvi.

În practică, „minimul” se calculează pornind de la două zone diferite. Prima zonă este zona de ședere, adică masa plus spațiul necesar scaunelor. A doua zonă este zona de circulație, adică spațiul în care te poți strecura în spatele cuiva care stă jos sau în care poți deschide o intrare fără să lovești marginea mesei.

Un reper simplu pentru confort

Pentru o ședere normală, un adult are nevoie de aproximativ 55–60 cm de lățime la masă. Asta înseamnă că o masă pentru opt persoane, dacă este dreptunghiulară, va ajunge frecvent în zona de 180–220 cm lungime, cu 85–100 cm lățime. Dacă este rotundă, diametrul tipic pentru opt persoane se duce în zona de 150–180 cm, în funcție de cât de lejer vrei să fie.

Scaunul, la rândul lui, are o adâncime de aproximativ 45–50 cm. Când cineva stă, scaunul nu rămâne lipit de masă, iar când se ridică, scaunul se trage înapoi. Aici se pierde, de obicei, spațiul care îi prinde pe oameni în pavilion: scaunele au nevoie de loc să se miște, iar pavilionul are nevoie de margine ca să nu te trezești cu pânza la spate sau cu un picior de structură exact în zona în care ar trebui să treacă un om.

Pentru un minim realist, merită să gândești așa: la dimensiunea mesei adaugi, pe fiecare latură pe care stau oameni, un spațiu de aproximativ 75–90 cm. În zona aceasta intră scaunul, mișcarea de a te așeza și un culoar îngust care permite trecerea atunci când e nevoie. Dacă vrei un confort bun, adaugi mai degrabă 100–110 cm pe laturi.

Calculul minim pentru o masă dreptunghiulară de 8 persoane

O configurație clasică pentru opt persoane este cu trei persoane pe fiecare latură lungă și câte una la capete. În această variantă, masa are adesea 200 cm lungime și 90 cm lățime, valori foarte comune în mobilierul de grădină. Dacă luăm această dimensiune ca reper, spațiul de ședere se calculează adăugând marginile de utilizare.

Pe laturile lungi, unde stau câte trei persoane, scaunele trebuie să aibă loc să fie trase și să rămână o minimă „fâșie” de trecere. Dacă adaugi aproximativ 85 cm pe fiecare parte, lățimea totală ocupată de masă cu zona de utilizare ajunge la 90 cm plus 85 cm plus 85 cm, adică aproximativ 260 cm.

Pe lungime, unde ai capete și laturi, tot trebuie să lași loc pentru scaun și un minim de acces. Dacă adaugi câte 85 cm la capete, lungimea totală devine aproximativ 200 cm plus 85 cm plus 85 cm, adică 370 cm.

Asta înseamnă că o amprentă de aproximativ 2,6 m pe 3,7 m poate fi considerată un minim funcțional pentru o masă de 8 persoane, în sensul că oamenii se pot așeza și se pot ridica fără să fie mereu la limită. În metri pătrați, vorbim de circa 9,6 m².

În realitate, pavilionul nu este o „cutie” perfectă, iar picioarele structurii, în special la modelele cu cadru, intră în colțuri și pot reduce unghiurile utile. De aceea, o amprentă calculată la milimetru devine frustrantă. Un pavilion cu dimensiuni standard apropiate de această amprentă este, de obicei, unul de 3 x 4,5 m. În el, masa dreptunghiulară de 200 x 90 încape cu un culoar acceptabil și cu posibilitatea de a orienta masa astfel încât intrarea să rămână logică.

De ce 3 x 3 m este, de regulă, prea strâmt pentru opt

Un pavilion de 3 x 3 m are o suprafață de 9 m². Pe hârtie pare aproape de cei 9,6 m² calculați mai sus. În practică, diferența dintre 3,0 m și 3,7 m pe direcția lungă este exact diferența dintre o masă care se folosește firesc și o masă în care oamenii se lovesc de margini.

Dacă pui o masă de 200 cm într-un spațiu de 300 cm, îți rămân 100 cm pentru ambele capete, adică 50 cm pe fiecare parte. În 50 cm nu intră un scaun normal tras înapoi. Intră, cel mult, un scaun împins aproape complet sub masă, iar persoana de la capăt va trebui să iasă „în diagonală”, cu scaunul ridicat sau cu masa împinsă.

Pe lățime, o masă de 90 cm într-un spațiu de 300 cm îți lasă 210 cm, adică 105 cm pe fiecare parte. Pare acceptabil, dar aici apare problema picioarelor pavilionului și a faptului că 3 x 3 m este adesea folosit cu intrări pe două laturi. Când deschizi un perete lateral sau ridici o ușă, fix în acel spațiu ar trebui să circule oamenii.

Se poate folosi 3 x 3 m pentru opt persoane, dar numai cu compromisuri clare. Masa trebuie să fie mai scurtă, în jur de 160–180 cm, scaunele trebuie să fie înguste, iar capetele mesei fie se evită, fie se rezolvă cu bănci, care împing zona de mișcare mai mult spre interior. Funcționează, dar nu este varianta pe care o alegi dacă vrei o masă care să dureze ore fără să simți că spațiul te împinge înapoi.

Calculul minim pentru o masă rotundă de 8 persoane

Masa rotundă are un avantaj social: oamenii se văd mai bine, conversația curge altfel, iar nimeni nu stă la „capăt” ca într-o masă de protocol. Din punct de vedere al spațiului, însă, un disc are nevoie de o „coroană” egală de jur împrejur. Dacă masa are 160 cm diametru, iar tu adaugi o margine de utilizare de 85–90 cm, ajungi la un diametru total de aproximativ 160 cm plus 180 cm, adică 340 cm.

Asta înseamnă că un pavilion pătrat de 3 x 3 m este, matematic, sub necesar, iar unul de 3,5 x 3,5 m ar fi mai aproape de un minim funcțional. În dimensiunile standard, un pavilion de 3 x 4,5 m permite o masă rotundă de 150–160 cm plasată astfel încât să rămână un culoar mai generos pe o parte, lucru foarte util pentru servire.

Aici mai apare o subtilitate: masa rotundă îți cere scaune distribuite uniform. Dacă pavilionul are picioare în colțuri, scaunele din diagonale ajung mai aproape de structură, iar oamenii simt, în spate, acea senzație că stau „lipiți” de marginea pavilionului. De aceea, pentru o masă rotundă de opt persoane, o amprentă de 3 x 4,5 m este, din nou, o alegere mai sigură decât 3 x 3 m.

Spațiul minim recomandat în funcție de scenariu

Dincolo de calcule, merită să alegi un răspuns care poate fi aplicat rapid în viața reală. Dacă obiectivul este să ai o masă de opt persoane cu scaune normale, care să permită intrare, ieșire și un minim de trecere, dimensiunea minimă utilă se învârte în jurul unei amprente de aproximativ 3 x 4,5 m. Aceasta nu este o cifră arbitrară, ci un fel de prag sub care apar fricțiuni repetate, iar peste care lucrurile devin firești.

Dacă vrei să păstrezi în pavilion și un spațiu pentru servire, un colț de depozitare temporară sau o mică zonă de relaxare, atunci dimensiunea se duce natural spre 3 x 6 m. Nu pentru că masa ar crește, ci pentru că evenimentul crește. O masă pentru opt oameni rareori înseamnă doar opt scaune și o masă. Înseamnă sticle, platouri, o persoană care se ridică des, un copil care se strecoară, o tavă care vine din bucătărie, o umbrelă de lumină seara. Spațiul suplimentar nu e lux, e fluiditate.

Când devine relevant un pavilion pliabil

Când spațiul este limitat sau când vrei flexibilitate, apare tentația de a alege un pavilion pliabil. Avantajul este clar: montaj rapid, transport ușor, posibilitatea de a-l muta în curte după soare și vânt.

Din perspectiva spațiului minim, însă, trebuie privit cu atenție un detaliu: pereții și cadrul unui pavilion pliabil au adesea puncte de întărire, îmbinări și picioare care intră în zona utilă. Asta nu înseamnă că este mai prost, ci că, la dimensiuni mici, fiecare centimetru contează.

Pentru o masă de opt persoane, un pavilion pliabil de 3 x 3 m rămâne, în majoritatea cazurilor, o soluție de compromis, bună pentru mese scurte, pentru o pauză de prânz sau pentru situații în care circulația în jurul mesei nu este esențială. Dacă vrei să stea opt persoane două, trei ore fără stres, un pliabil de 3 x 4,5 m sau de 3 x 6 m se potrivește mult mai bine cu realitatea corpului uman și a mișcărilor de la masă.

Detaliile care schimbă, pe tăcute, spațiul necesar

Nu doar dimensiunile de pe etichetă contează. Sunt câteva situații în care un pavilion aparent suficient devine insuficient.

Intrarea și axa de circulație

Oamenii intră, ies, trec cu farfurii. Dacă intrarea este pe latura scurtă a pavilionului și masa este așezată pe lungime, capătul mesei poate bloca intrarea sau o poate face incomodă. În mod practic, merită să ai o „axă” de circulație, o zonă care rămâne liberă. Într-un pavilion de 3 x 4,5 m, această axă se poate obține ușor prin plasarea mesei ușor decalat, astfel încât să ai pe o parte un culoar mai lat.

Într-un pavilion de 3 x 3 m, orice decalăre înseamnă că pe cealaltă parte nu mai rămâne loc nici pentru scaune, nici pentru mișcare. De aceea, 3 x 3 m forțează simetria, iar simetria, de multe ori, strică circulația.

Tipul de scaune

Scaunele cu brațe sunt comode, dar cer lățime. Un scaun de 60–65 cm lățime „mănâncă” spațiu la masă și la mișcare. Dacă pui opt astfel de scaune, masa trebuie să fie mai lungă sau oamenii se vor înghesui. În plus, când scaunul se trage înapoi, brațele se lovesc mai ușor de picioarele pavilionului sau de pereții laterali.

Scaunele înguste, de 45–50 cm, îți permit să reduci lățimea efectivă a zonei de ședere. Dacă urmărești un minim strict, scaunul este, uneori, mai important decât masa.

Băncile și soluțiile mixte

Băncile reduc un tip de spațiu și cresc altul. Reduc spațiul pentru tragerea individuală a scaunului, fiindcă banca se mișcă mai rar și, în general, se împinge sub masă. În schimb, banca cere loc pe lungime, iar oamenii se ridică mai greu din mijloc, dacă banca este plină. Pentru opt persoane, băncile pe laturile lungi și scaune la capete pot face posibil un pavilion mai mic, dar schimbă dinamica mesei. Este o alegere bună pentru familii, mai puțin bună pentru o masă formală.

Un exemplu concret de dimensionare, fără teorie inutilă

Să presupunem că ai o masă dreptunghiulară de 200 x 90 cm și scaune standard de terasă. Vrei ca oamenii să poată sta, iar cineva să poată trece măcar pe o parte cu o tavă. Alegi să lași, în jurul mesei, o margine de utilizare de aproximativ 90 cm pe laturi și 85 cm la capete. Spațiul ocupat devine, aproximativ, 370 x 270 cm.

Dacă pavilionul este de 3 x 4,5 m, ai 450 cm pe lungime. După ce pui cei 370 cm, îți rămân 80 cm. Poți distribui această diferență ca să creezi intrarea și un mic spațiu liber la celălalt capăt. Pe lățime, ai 300 cm.

După ce pui cei 270 cm, îți rămân 30 cm. Asta pare puțin, dar aici se vede de ce calculele trebuie citite cu realism. Cele 270 cm sunt o medie. Într-o seară obișnuită, scaunele nu sunt toate trase la maximum simultan. În plus, poți crea un culoar mai lat pe o parte și mai strâns pe cealaltă, iar oamenii vor folosi instinctiv partea mai lată.

Într-un pavilion de 3 x 3 m, aceeași masă îți lasă pe lungime doar 30 cm diferență, ceea ce înseamnă că, practic, capetele vor fi în tensiune permanentă. O masă se poate pune, dar evenimentul nu se așază.

Spațiul minim pe care îl simți ca minim, nu ca pedeapsă

Dacă ar fi să răspund cu o singură propoziție, fără să te oblig la calcule, aș spune așa: pentru o masă de 8 persoane, cu scaune normale și cu un minim de circulație, ai nevoie de un pavilion de cel puțin 3 x 4,5 m, adică de aproximativ 13,5 m², ca să poți folosi masa firesc. Sub acest prag, intri în zona în care fiecare detaliu trebuie micșorat, iar confortul devine un joc de compromisuri.

Apoi, dincolo de minim, apar situațiile în care spațiul suplimentar schimbă atmosfera. La 3 x 6 m, masa de opt devine doar o parte a scenei. Rămâne loc pentru servire, pentru o persoană care se plimbă, pentru o mică zonă de depozitare, pentru un colț de lumină. Oameni care, altfel, s-ar ridica și ar pleca după o oră, rămân, pentru că spațiul nu îi obosește.

Observații practice despre amplasare, care influențează spațiul util

Un pavilion montat pe iarbă moale se simte mai mic decât același pavilion montat pe o terasă dreaptă, fiindcă scaunele „intră” în sol, se mișcă greu și oamenii își adaptează poziția. În plus, dacă pavilionul este prins cu corzi sau greutăți, aceste ancoraje pot ocupa exact zonele pe unde vrei să treci. La dimensiuni minime, ancorarea devine, paradoxal, o problemă de spațiu, nu doar de siguranță.

De asemenea, trebuie luată în calcul și înălțimea laterală. Unele pavilioane au pereți care coboară în pantă sau au elemente textile care reduc, aproape psihologic, spațiul. O masă poate să încapă, dar dacă pânza atinge spatele cuiva, senzația de înghesuială apare imediat. Un pavilion cu pereți verticali sau cu margini ridicate păstrează zona de ședere mai liberă.

Un răspuns clar, adaptat realității

Când pui în balanță toate aceste elemente, spațiul minim util pentru un pavilion cu masă de 8 persoane se așază în jurul dimensiunii 3 x 4,5 m, cu mici variații în funcție de forma mesei și de tipul scaunelor. Dacă masa este rotundă și are diametru mare, ai nevoie de mai mult pe lățime. Dacă masa este dreptunghiulară și scaunele sunt înguste, poți coborî ușor, dar vei simți imediat limita.

Masa de opt oameni este o mică comunitate, chiar și pentru o seară. Spațiul în care o așezi decide dacă se simte ca o întâlnire caldă sau ca o negociere de coate. Un pavilion ales cu un minim realist nu îți promite perfecțiune, dar îți dă un lucru foarte prețios: gesturi care curg fără să fie corectate de fiecare dată de lipsa de loc.

Citeste in continuare

Un ziar dedicat orașului tau

memorial Pet Constanta

Știrile Săptămânii