Connect with us

Eveniment

EXCLUSIV/Terorismul intelectual este adevaratul atentat la adresa sigurantei nationale si nu Rosia Montana, eco-anarhisti sau Pungesti

Publicat

pe

“Datoram loialitate neconditionata doar Patriei noastre si nu persoanelor trecatoare la conducerea unor institutii,  si ele vremelnice, si cu care unii dintre conducatorii acesto ra nu sunt capabili sa se identifice. […]. Secretizarea                  informatiilor cu scopul de a se ascunde abuzul de putere, acte administrative ilegale ori infractiuni este interzisa”!!!

Noilor generatii de sereisti nu le va veni sa creada, luand de bune textele constitututionale, ale Legii nr. 14/1992, Legii nr. 51/1991 si ale noianului de acte (ordine) normative interne, pe care, probabil le considera „sfinte”, ca – de-a lungul vremii – activitatea unor cadre SRI (si nu putine!) a fost complet paralela si cu legalitatea si cu menirea aceastei institutii de securitate nationala.

Ne-am propus, in masura posibilitatilor noastre modeste, sa restituim tinerelor generatii mici fragmente din istoria imunda lasata de cateva personaje sinistre care au populat SRI-ul, relatandu-le intr-un stil pe cat posibil interesant, avand ferma certitudine ca trebuie stiute de toti, deoarece fac parte din memoria organizatiei, cu atat mai mult cu cat unele din acestea sunt condamnate penale la pedepse cu inchisoarea (cu sau fara executare), ori au un vraf ce sesizari penale (plangeri si denunturi la diferite unitati de parchet, indeosebi DNA), care au fost inmormantate, dar o spun cu toata sinceritatea si responsabilitatea, solutiile de clasare au fost impuse de binomul Coldea-Kovesi, iar la instantele militare la mentinerea solutiilor de clasare a intervenit direct si impostorul general de justitie izmana, Oprea Gabriel, vicepremier.

Acum, eu nu stiu ce vorbe frumos invelite in staniol le-au spus recrutorii de la serviciile de personal care merg anual prin licee si colegii pentru a convinge si indruma pe tinerii absolventi sa urmeze mai departe cursurile facultatilor Academiei Nationale de Informatii „Mihai Viteazul” (parazitata de exemplu, de un impostor ca generalul izmenar Oprea Gabriel, fost cadru universitar la aceasta institutie si coordonator de doctorat) si mi-e greu sa-mi inchipui de la cine si ce aud cei care aplica la cursurile universitare de masterat, despre munca in interiorul SRI, care ar fi un fel de nesfarsita actiune „a la James Bond”, ori consta numai in operatiuni spectaculoase gen CIA ori FBI, asa cum au vazut ei in filme. Cert este ca, dupa un timp, marea majoritate are un mare soc cand se vad inauntru in cazul in care au devenit ofiteri SRI si-si dau seama cum devine, de fapt, chestiunea. Sigur, pentru ei primeaza acel sentiment de siguranta, stabilitate in viata pe care ti-l da angajarea intr-o institutie militara, si nu oricare, ci una de elita, chipurile, desi salariile debutantilor sunt putin mai mari decat cele ale unui functionar public de la Politia Locala, si asta datorita unor sporuri mai consistente.

Multi, foarte multi s-au pacalit si, pot sa va spun, neavand desigur o statistica, ca dintr-o estimare aproximativa, bazata pe propriile constatari, rezulta ca in primii cinci ani cam 30% din ei pleaca, negasind ceea ce se asteptau, asta pe promisiunile si cuvintele frumos impachetate ale celor de la personal care, efectiv, nu au curajul sa spuna din start adevarul acestor aspiranti. Mai este categoria fiilor, nepotilor, afinilor etc. indemnati si indrumati de fostii securisti sa dea examenele corespunzatoare la SRI, mai punand si ei o vorba, mai dand o recomandare…

Am auzit, cu stupoare, ca in 2014, la 25 de ani de la Revolutie, un specimen din SRI, ramas anchilozat inainte de 1989 mai rau decat multi alti comunisti cocliti, avea in vedere ca si conditie prioritara la recrutarea candidatilor care aplicau pentru incadrarea in SRI, ca acestia sa aiba o legatura, cat de mica, prin ascendenti, rude colaterale etc., cu fosti ofiteri de securitate sau, cel putin, sa fie recomandati de un securist. Asadar, pentru acest semidoct prafuit, supremul reper valoric a ramas Securitatea! Problema este ca nu acesta este de vina, ci sistemul ca il suporta si nu-l ejecteaza. Dinozaurul se numeste col. BALAN MARCEL – sef sector in Directia Generala „Y” (Managementul Resurselor Umane, Organizare).

Generatiilor care nu au prins perioada romantica a SRI, cu directoratul lui Magureanu, cu Gioni Popescu adjunct, cu Paltanea, Bucur si Dumitrache sefi la Prahova etc., cu Malureanu, Badescu, Apolzan, Olaru, Candea, Tonescu sau Ciceo pe la Bucuresti, cu Costin Georgescu si Alexandru Radu Timofte directori, nu le ramane decat sa citeasca cate un articol din presa vremii ori unul ca acesta, in care incerc sa adun momente de „glorie” din istoria SRI.

Inca din introducere se cere semnalat, din onestitate, pentru respectarea adevarului, ca, de altfel, la testul psihologic prealabil si la interviu, desi declarativ SRI clameaza ca vizeaza oameni inteligenti si de o anumita tinuta intelectuala, in realitate tocmai astia sunt respinsi (mai sunt si exceptii care nu stiu cum se strecoara), deoarece viitorul ofiter nu trebuie sa aiba initiativa, inventivitatea sa fie cat mai mica, nu trebuie sa fie mai destept decat viitorul sef si, nu in ultimul rand, trebuie sa fie supus, bun executant, adica sa prezinte un perfect profil de sluga. O personalitate puternica, dominanta, stapana pe propriile fapte si vorbe, cu o atitudine ferma, coerenta si bine argumentata, deranjeaza la maxim. SRI are nevoie, jos, la baza, de albinute lucratoare, de niste robotei nu prea bine dotati la mansarda, care sa adune tot felul de date si informatii de pe teren (desigur, dupa un plan de cautare, de regula greu de respectat), si, intr-un final, cu chinurile groaznice ale ofiterilor de la analiza-sinteza, sa se incerce zilnic sa se incropeasca ceva bun de raportat din „balariile” si „varza” culeasa de acestia. Avantajul este ca, fiind multi, SRI este perceput ca omniprezent, lumea se simte controlata, monitorizata, aceasta legenda falsa convenindu-i de minune SRI.

Sincer, ma asteptam ca, pe partea de prostie, SRI sa se dezminta. Dumneavoastra cunoasteti ca este si mai dezarmant cand gasesti multa prostie intr-o entitate care se doreste a fi de elita, cum clameaza a fi SRI-ul (cand ii aud ca bat moneda pe intelligence, ma topesc de ras!).

Prioritizarea prostiei este politica de stat in Romania. Terorismul intelectual este adevaratul atentat la adresa sigurantei nationale si nu Rosia Montana, eco-anarhisti sau Pungesti. Prioritizarea prostiei acopera toate sferele socialului – de la politica la nivel inalt si pana la cea mai mica companie, dar in primul rand institutiile militare. ‘Tara te vrea prost’ – suna cantecul baietilor de la Sarmalele Reci. Mai tineti minte? Prost si usor alienat, as completa. Care e scopul? Manipularea! Cu cat esti mai prost, cu atat esti mai usor de manipulat! E simplu! Ba, unde e prostie, e si multa rautate. Prostia si rautatea sunt surori gemene. Rautatea foloseste intotdeauna conducatorilor atunci cand cativa obedienti sunt asmutiti asupra unui coleg devenit incomod, pentru a-l face praf!

Una dintre cele mai teribile arme de distrugere a unui popor.
Îndobitocirea populaţiei, prin slăbirea sistemului naţional de educaţie, trecerea în umbră a valorilor umane şi mediatizarea unor nonvalori umane ca modele de viaţă pentru toate segmentele de vârstă, ingaduita mediocrilor de genul „lasa ca e cuminte, e baiat bun”, in conditiile in care ala, saracul, este o catastrofa vizibila….

Dupa ce, la cea de-a cincea aniversare a infiinţării Serviciului Roman de Informaţii, a declarat public reformarea şi punerea pe baze noi a activităţii, VIRGIL MĂGUREANU a tras reforma “pe dreapta”.

Un pas timid, care a dat unele sperante noilor ofiteri SRI, s-a incercat in 2006, cand unii securistii au fost dati afara din SRI tot de … securisti. A fost halimaiul dracu! S-au injurat si scuipat unul pe celalalt, ordinele pentru ca unul sau altul sa-si dea demisia au fost transmise verbal, telefonic (nimeni neluandu-si responsabilitatea deciziei). O linie directoare tot s-a intrevazut in operatiunea asta de epurare: securistii vroiai sa scape de colegii lor care activasera pe liniile de munca ale fostelor Directii I, V si VI, care au si fost trecuti in rezerva pur si simplu, la gramada, fara nicio justificare. Acuzatia: au facut politie politica! Stiti care este culmea? Multi dintre cei ramasi, facusera mai multa politie politica si incalcasera si mai grosolan drepturile si libertatile fundamentale ale omului, decat ceilalti trecuti „ergo subit” in rezerva de pe o zi pe alta!

O mare gafa pe linie de personal a lui MAGUREANU a fost numirea unei caricaturi intr-una din functiile de adjunct al sau: Dumitru Cristea. Psiholog de formaţie, una dintre cele mai păguboase achiziţii pe care Virgil Măgureanu le-a operat din viaţa civilă. Ca adjunct al directorului SRI şi rector al Institutului Naţional de Informaţii, a fost rapid avansat la gradul de general, însă nişte relaţii suspecte cu studente din subordinea sa l-au descalificat moral şi a fost nevoit să renunţe la funcţie.

Dar, si mai veros si periculos  a fost generalul Victor Marcu. Cadru activ al fostei Securităţi, şef de sector în cadrul fostului Centru de Informaţii Externe, responsabil cu problemele emigraţiei române, transferat apoi în Serviciul Român de Informaţii. O scurtă perioadă de timp a fost prim adjunct al directorului VIRGIL MĂGUREANU. Intrând în conflict cu acesta, VICTOR MARCU a fost îndepărtat din funcţie şi din SRI, în 1995, pentru legături de afaceri cu mafia arabă. În palmaresul său se înscrie coordonarea ocultă a afacerilor dubioase ale firmei SC Macons & Co SA, înregistrată în Belgia, al cărei principal acţionar era fiica sa, Anca Steliana Marcu. Totuşi, a rămas om de casă al Palatului Cotroceni. La un moment dat, sprijinit de forţe obscure, a reuşit să înfiinţeze un punct de vamă în zona centrală a Bucureştilor, urmând să-l administreze împreună cu acoliţii lui. Când presa a semnalat malversaţiunea, punctul de vamă a dispărut, pur şi simplu, ca şi cu nu ar fi fost.

De fapt, asa cum vom vedea, MAGUREANU avea cu Paltanea Corneliu de la Prahova – pe unele segmente, altele decat cele profesioanale – multe alte treburi si afaceri care nu aveau absolut nicio tangenta cu Serviciul Roman de Informatii.

A urmat COSTIN GEORGESCU (1997-decembrie 2000), de departe cel mai slab si tembel director al SRI-ului. Ramai siderat cum isi da el cu parerea, acum, despre toti si toate: „Eu am fost la SRI si stiu aia si aia…”. Costin Georgescu nu a facut nimic constructiv si folositor la nivelul SRI-ului, astfel incat aceasta sa-i justifice ca tot timpul sa apara acum la televizor si sa isi faca publicitate pe spatele a mii de ofiteri. E de o nesimtire maxima! De altfel, daca urmariti emisiunile in care este invitat, spune ori platitudini, ori enormitati. El nu sufla nici in fata lui Paltanea, nici a prim-adjunctului VASILE LUPU, nici a consilierului prezidential Dorin Marian si nici a secretarului general Remus Opris al PNT-cd din CDR ori a lui Vlad Rosca de la PNTCD! De altfel, ca o picanterie, consilierul juridic al SRI Prahova, Andronache Cristina, una din amantele lui Păltânea Cornel din unitatea SRI Prahova, cu care are chiar un copil (desi e recunoscut in cunostinta de cauza ca nu este al lui de fostul sot, faimosul ofiter SRI Andronache Florian Teodor, fost consilier pe problematica informatiilor clasificate al ministrului justitiei Cazanciuc Robert, nasul sau din a doua casatorie si coleg de liceu), a fost ajutată să dezvolte o carieră spectaculoasă incepand cu 1997. Atât de mare a fost influenţa lui Păltânea, încât a reuşit, la un moment dat, să o plaseze pe Cristina noastră în postura de consilier al Directorului Serviciului Român de Informaţii Bucureşti, Costin Georgescu, in al carui pat a si intrat curand (prietenii de la Directia Juridica stiu de ce!).

După ce s-a declanşat scandalul SRI Prahova, Cristina Andronache a fost dată afară din Serviciu, cu jartieră şi cu portjartieră cu tot.

Castigandu-si, deja, o pozitie buna in lumea mondena si de afaceri a Bucurestiului, a fost numita de tribunal, pe 07.12.2012, administrator judiciar si lichidator, fiind practician in insolventa, al Clubului de Fotbal Rapid Bucuresti detinut de cetateanul moldovean VALERII MORARU, aici contribuind si nasul ei din prima casatorie, Doru Viorel Ursu. In 26.09.2014, a fost nevoita sa demisioneze, filiera moldoveneasca nefiindu-i atat de familiara si prietenoasa pe cat ii era lui Paltanea, asa cum vom vedea.

Paltanea a reusit sa-l corupa pana si pe prim-adjunctul directorului SRI, generalul VASILE LUPU. Paltanea i-a dat un autoturism BMW din alea furate si-i procura droguri fiului acestuia, dependent de stupefiante. Cauza prim adjunctului directorului SRI, generalul Vasile Lupu, s-a disjuns din dosarul lui Paltanea si a fost declinata sub aspectul competentei in favoarea Sectiei Parchetelor Militare, pentru continuarea cercetarilor.

Cred ca aici ar fi momentul sa punctam o concluzie intermediara, dramatic: sub ochii lui Păltânea au dispărut – prin falimentare sau preluare ostilă – o serie de coloşi din industria energetică şi petrochimică. După 2005, procurorii au scos la iveală că în perioada în care a condus SRI Prahova, Păltânea a fost implicat în numeroase afaceri ilegale de la organizarea furturilor de combustibili până la folosirea unor ofiţeri acoperiţi pentru crearea unor firme cu scopul devalizării rafinăriilor prahovene.

Lui COSTIN GEORGESCU i-a urmat ALEXANDRU RADU TIMOFTE, al carui merit (altele nu stiu, dar si acesta ar fi fost suficient), este ca a inteles exact ce se intampla in SRI, indeosebi la SJI Prahova si, intr-o sedinta fulger prin primavara anului 2001 tinuta intempestiv la Ploiesti, l-a eliberat din functie pe Paltanea si l-a trecut in rezerva, acestuia urmandu-i, la scurt timp, alti securisti de marca precum col. Bucur Daniel, prim loctiitorul lui Paltanea, col. Nita Grigoras, seful Sectorului Contraspionaj, col. Dumitrache Gheorghe, seful Sectorului Apararea Constitutiei etc.

Nu stim cat de real este, dar avand in vedere adversitatea fatisa a lui Paltanea fata de Talpes, inclin sa cred ca asa a fost. Talpes, fost director SIE, consilier al Presedintelui pe problem de securitate nationala, când a fost întrebat despre directorul Centrului de Afaceri Romano-Rus, Corneliu Păltănea (fost şef al SRI Prahova), şi despre relaţiile acestuia cu foşti ofiţeri KGB care operează în economia românească,  Talpeş  a fost extrem de precis.  „La ei, ca şi la noi, sunt ofiţeri sau foşti ofiţeri de informaţii care operează în economie, inclusiv în economia subterană. La noi,  fostul ofiţer Corneliu Păltânea, implicat atât în economia legală, cât şi în cea  subterană,  a slujit doar propriile interese sau interese de grup, nu a slujit ţara, de aceea eu i-am şi cerut lui Radu Timofte să-l dea afară şi el l-a dat afară. Era evident că Păltânea era în relaţii cu firme din Rusia  şi cu foşti ofiţeri corupţi de acolo. Diferenţa dintre România şi Rusia în materie de servicii este că la ei serviciile îi controlează pe ofiţerii care au  ieşit din sistem, incluviv pe cei trecuţi în rezervă şi care acţionează în economia subterană, dar la noi  ofiţerii care au plecat aproape că au reuşit să controleze  nu numai economia, ci şi serviciile , ceea ce este mult mai grav. Ei n-au slujit statul român, ei s-au slujit pe ei şi la ora actuală fac tot posibilul să distrugă statul” spunea Talpeş. Relevant este urmatorul exemplu dat de Talpes: „Blocarea finanţării Oltchim s-a făcut cu concursul unor personaje dintr-o reţea transnaţională, de care PĂLTÂNEA nu este străin”.

Lui Timofte i-a fost bagat in coasta generalul IANCU VASILE din 2001.  Iancu il inlocuia, ca prim-adjunct SRI, pe generalul Vasile Lupu, care a fost trecut in rezerva de CSAT la cererea sa, dupa ce a fost acuzat de implicare in scandalul „Timofte-KGB”, Lupu fiind fost sef al faimoasei UM 0110, despre care unii colegi de dinainte de 1989 aveau demult banuieli ca a tradat (ex. col. Minoiu Nicolae si col. Stanciu Eugen).

Despre el se cunoaste ca a fost colonel de Securitate, lucrand in cadrul unitatii de contrainformatii externe UM 0195, unitate infiintata dupa fuga generalului Pacepa, precum si in UM 0544, de informatii externe. Lucru pe care oficialii NATO nu prea il agreeaza. Dupa Revolutie, Iancu a devenit primul sef al Diviziunii de contrainformatii din SRI, seful Centrului Operativ Zonal Muntenia, sef al Corpului de control al SRI si, in final, prim-adjunct de director, din care a demisionat pe 01.09.2003.

 

 

Unitatea SRI Prahova reprezinta, dupa Bucuresti, cea mai mediatizata directie din tara. A fost condusa din 1990 pana in 2001, pana cand fostul director ALEXANDRU RADU TIMOFTE a rupt pisica in doua, de o gasca de infractori securisti: Paltanea, Bucur, Dumitrache, cu acoliti recrutati din sectie, care – prin mai multe metode si mijloace, inclusiv ofiteri acoperiti (cititi articolele cu Marian Breajen!) au preluat sub control tot judetul si au cumparat tot ce se putea cumpara din conducerea SRI, pe directori, prim-adjuncti, Directia „E”, Corpul de Control, conducerile unitatilor centrale, iar in mediul politic: prim-ministri, secretari generali de partide, consilieri prezidentiali pe probleme de securitate nationala, prefecti de Prahova, presedintii Consiliului Judetean Prahova…. etc.

Ar fi redundant sa reluam, in prezentul material, toate povestile cu:

  • Vilele „Caprioara” si „Vanatoru” de la Cheia, cearta dintre Breajen si Ninel Popescu, doi ofiteri acoperiti facuti de Paltanea si chiolhanurile de acolo;
  • Incendierea „Vanatorului” pentru a se incasa polita de asigurare;
  • Vila de la Cheia cu materialele şi forţa de muncă necesare ridicării construcţiei suportate financiar de către APASCO Măneciu, fără care Păltânea să achite contravaloarea lucrărilor. Din dosarul procurorului militar rezultă că Păltânea i-a asigurat lui Sterian „protecţia” prin neîntocmirea şi nedifuzarea pe cale legală a unor informaţii pe care colonelul Păltânea, şeful SRI Prahova, le deţinea despre anumite activităţi ilegale sau deficitare în raport cu legea ale SC APASCO SA Măneciu;
  • Incalcarea embargoului ONU asupra fostei Iugoslavii sub aspectul aprovizionarii cu titei si produse petroliere, incalcat fluierand de Paltanea cu Astra, Teleajen si Vega (povestea cu Solventul, cu garniturile de tren, cu fratii Gardean etc.).;
  • Chiolhanurile cu italieni in Muntii Buzaului, la cabane de vanatoare, cu bautura, mancare, femei etc., prostilor din unitate soptindu-li-se complice la ureche, de raspandaci atoatestiutori: „Domnul comandant este in misiune. Stie si domnul Magureanu!”;
  • Blind Romana, Salub, Hipodromul, mascarada lui Paltanea cu cipriotii la cumpararea si reabilitarea Hotelului „New Montana” din Sinaia;
  • Centru de Afaceri Romano-Rus, lansat cu surle si trambite in vara lui 2003, la pachet cu Nova Bank, constituita pe scheletul defunctei Banci Unirea (preluata cu scandal de aceiasi rusi). Pretextul suna pompos: echilibrarea schimburilor comerciale romano-ruse. CARR are rol de firma de lobby, consultanta si intermediere. Sistemul integrat gandit de rusi era simplu, iar infrastructura, deja creata. Sa mai spunem doar ca Potrivit lui Constantin Samson, discuţiile despre înfiinţarea Centrului de Afaceri Româno-Rus ca loc  pentru intermedieri în comerţul cu combustibili, minerale şi produse chimice pentru industrie, au început în toamna anului 2002 , la Restaurantul „La Fitze” din Herăstrău, exact în perioada în care integrarea României în NATO devenise previzibilă (după atentatele teroriste din SUA din 11 septembrie 2001). La acest restaurant s-au întâlnit Constantin Samson, Iurie Cecan (cetăţean moldovean) şi Liviu Niţă (implicat în scandalul SUNOIL,  atunci abia ieşit din închisoare). Iniţiativa înfiinţării centrului i-ar fi aparţinut lui Iurie Cecan, la solicitarea şefului său Anatoli Patron , preşedintele Nova Bank (fosta Bancă Unirea). La rândul său, Patron ar fi fost executantul ordinelor lui Arkadie Volski, pe atunci consilierul preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin. Samson ne-a spus că a fost  ales de ruşi pentru înfiinţarea „Centrului” deoarece ” avea susţinere la autorităţi”. Surse autorizate susţin că Anatoli Patron  şi Arkadie Volski ar fi fost înalţi ofiţeri KGB.

Cert este ca, de altfel, la Prahova a existat, cel putin pana la 01.07.2014, „cea mai nocivă filiala a SRI[1]”, fie si numai pentru simplul motiv ca, timp de 25 ani, a fost condusa numai de ofiteri de securitate.

Penultimul tinde a-i intrece pe toti: col. MARIN CONSTANTIN (un demn urmas al lui Paltanea in activitatea infractionala, un epigon al acestuia din punct de vedere al inteligentei si profesionalismului), culmea, mutat la DJI Dambovita, fara a fi indepartat din sistem, ulterior pensionat chiar daca facuse politie politica!!!

Dar saga nu s-a oprit in 2001. Scandalurile au continuat pana in 2014, momentul mutarii discipolului lui Paltanea la DJJI Dambovita. Deoarece la comanda SRI Prahova au fost numai securisti, era inevitabil conflictul de mentalitati si generatii si avalansa de scandaluri, in conditiile in care nimeni nu avea habar de ceea ce cu pompa directori SRI numeau „management” (vax!).

Sa revenim, insa, in epoca Paltanea! Ca sa nu aveti impresia ca presa centrala sau locala delireaza colac peste pupaza aflam de la colegii de la Catavencii ca un fost membru al CSM, care i-a fost si sef ,care ar trebui sa vegheze la mersul normal si fara derapaje a justitiei din Romania ….dl Adrian Bordea este un fost judecator de Tribunal, corupt pana in maduva oaselor…

Bordea provine dintr-o familie de securist !

El  este fiul lui generalului-maior Aron Bordea, fostul șef al Direcției I a DSS, adică al poliției politice,  Aron Bordea a fost șeful Direcției I a DSS între 1980-1986. Între 1986-1989 a fost șeful Direcției pentru pașapoarte, evidența străinilor și controlul trecerii frontierei a Ministerului Afacerilor Interne. Adrian Bordea a fost desemnat să judece un dosar extrem de sensibil, în care a dat o soluție de eliberare din arest a generalului SRI Ovidiu Soare și a colonelului Gheorghe Dumitrache, anchetați pentru o mulțime de fapte de corupție și de legături cu mafia italiană, căreia i-au protejat afacerile din Prahova. În acest dosar au mai fost cercetați colonelul Corneliu Păltânea, fostul șef al SRI Prahova, și adjunctul acestuia, colonelul Daniel Bucur. Vina coloneilor Păltânea și Dumitrache este aceea că ar fi intervenit la Președintele Tribunalului Dâmbovița pentru ca acesta să dea câștig de cauză unor mafioți italieni, aparținând organizației “Cosa Nostra”, urmăriți penal pentru o serie de infracțiuni grave. Mafioții i-au dat șpagă colonelului Păltânea:  -2 autoturisme Alfa Romeo,    -2 BMW,  -2 Mercedes,    -1 rulotă Fiat Ducato, -1 jeep Mitsubishi Pajero, +1 jeep Mitsubishi Sport +1 Mitsubishi Eclipse, -1  jeep Toyota Land Cruiser +1 jeep Toyota +1 Toyota Corola și o Toyota Carina.

E greu sa le si numeri nu-I asa, deci total  14 autoturisme, un adevarat show-room…

Partea proastă este că președintele Tribunalului Dâmbovița din acea perioadă a fost Adrian Bordea, ulterior președinte al CSM. Partea nasoală, este că Bordea i-a eliberat din arest pe generalul Ovidiu Soare și pe colonelul Gheorghe Dumitrache, în calitate de magistrat la ÎCCJ. Partea sinistră a problemei este că, pentru faptade trafic de influență în favoarea mafiei italiene (frații Pilleri și Pizzatto), magistratul Adrian Bordea a fost anchetat de procurorul Vasile Doană de la DNA și de inspecția judiciară a CSM. Apoi, Bordea nu putea să semneze un act de eliberare din arest a unor învinuiți, în dosarul în care el însuși apare ca făptuitor, chiar dacă a semnat respectivul document ca judecător la ÎCCJ, calitate în care a fost avansat prin semnătura șefului statului de atunci, Ion Iliescu. Situația catastrofală în care a ajuns Justiția română este că CSM, instituție care se ocupă de apărarea demnității magistraților, ca și de nelegiuirile înfăptuite de magistrați, a ajuns să fie condus de un giga-nelegiuit, controlat de serviciile de informații. Majoritatea sefilor din justitia post decembrista sunt scule șantajate și ținute sub un permant control de noua Securitate. În altă ordine de idei, coloneii SRI Corneliu Păltânea, Gheorghe Dumitrache și Daniel Bucur, ajutați prin traficul de influență al judecătorului Adrian Bordea, au fost subalternii generalului-maior Aron Bordea, tatăl magistratului, în cadrul Securității Judetului Dâmbovița. În calitate de șef al poliției politice, generalul Bordea s-a ocupat de disidenții Paul Goma, Doinea Cornea și Andrei Pleșu. CNSAS a decis că generalul Aron Bordea a comis acte de poliție politică. Decizia a fost publicată în MO nr. 924, partea a III-a, din 28 decembrie 2005. O morisca de relatii de afaceri ametitoare ce pornesc de la Cluj si se inchid in poarta rafinariei Astra Ploiesti. Politisti, fosti ofiteri SRI si oameni de afaceri sifonati in scandaluri sunt legati cu fire nevazute, la un loc, sub semnul banilor negri. Specialitatea casei sunt operatiunile cu produse petroliere, splarea de bani si complicate scheme financiare ce au ca punct final societati din paradisuri fiscale.

In legatura cu CENTRUL ROMAN PENTRU EXPANSIUNE ECONOMICA RAPIDA SRL J40/5294/1993  BDUL. MAGHERU 7 C, CUI 3683293 DIZOLVATA CU LICHIDARE / RADIERE IN 14.04.2006, desi nu reprezenta la vedere interesele vreunui oligarh, cativa afaceristi rusi proveniti din serviciile sovietice de spionaj militar au infiintat in Romania un organism hibrid, cu rol de ONG, dar si de societatate comerciala. Se numeste Centrul de Afaceri Romano-Rus (CARR) si a atras in randurile sale ofiteri de informatii controversati, precum si personaje care au avut probleme cu legea.

Revenim la vila de nebunii din Cheia. În data de 16 mai 1997, între Nicolae Popescu şi Corneliu Păltânea (adică între doi prieteni buni) a fost încheiat contractul privind execuţia lucrării structură de rezistenţă locuinţă Cheia, în baza căruia executantul se obliga să construiască imobilul situat în Cheia, comuna Măneciu, fiind menţionat în contact numai avansul pentru lucrare, în cuantum de 17 milioane de lei vechi (an 1997). Verificările financiar-contabile efectuate de către specialistul financiar al DNA au concluzionat că  obiectivul casă de vacanţă Valea Neagră Cheia, beneficiari Păltânea şi Popescu, a fost executat de firma NICONS SRL, efectuându-se cheltuieli şi de către celebra APASCO SA Măneciu care nu au putut fi cuantificate cu exactitate. Lucrările executate de NICONS au fost cuantificate la suma de 117 milioane lei vechi, din care 17 milioane au fost încasaţi în avans, cu sprijinul SC APASCO SA Măneciu, contravaloarea materialelor de construcţie cumpărate de APASCO fiind compensată cu lucrări executate de NICONS, existând la APSCO procese verbale de compensare.
Achitarea banilor de către beneficiarii Păltânea şi Popescu a fost argumentată de către aceştia prin prezentarea unor facturi fiscale emise de NICONS către SC MESTEACĂNUL SRL Bucureşti, dar şi facturi emise de către NICONS către HOLDING CREER INVESTIŢII SA Bucureşti, dar şi de chitanţe emise de către NICONS pe numele lui Păltânea Corneliu. Referitor la sumele înscrise în cele două facturi fiscale menţionate, despre care procurorii DNA Bucureşti susţin că ar reprezenta obiectul infracţiunii de mită pretinsă de către Corneliu Păltânea de la Giosu Ion, administrator al SC HOLDING CREER INVESTIŢII SA şi Creştin Vasile, prin intermediarul Iordănescu Toma Lucian, în scopul neîndeplinirii obligaţiilor de serviciu, cercetările efectuate au confirmat remiterea acestor sume în virtutea unor relaţii personale între cei arătaţi (ultima parte, după cum bănuiţi, reprezintă argumentarea procurorului de caz de la DNA PLOIEŞTI). Giosu Ion a menţionat că în cursul lui 1997 s-a întâlnit cu Corneliu Păltânea, la solicitarea şefului SRI Prahova, chiar la sediul instituţiei, împrejurare în care Giosu a aflat că Păltânea îşi cosntruieşte o vilă la Cheia cu ajutorul unei firme din Lipăneşti, respectiv NICONS SRL. Giosu spune că „i-a dat o mână de ajutor să achite 50 de milioane de lei societăţii NICONS”. Îl invidiem pe Păltânea pentru relaţiile sale de prietenie, mai ales când aflăm că Giosu recunoaşte că a fost de acord să achite aceşti bani, fără să stabilească la momentul respectiv vreun termen de contraserviciu sau restituire a banilor. Cităm o propoziţie din declaraţia lui Giosu: „Am acceptat să fac această plată de bunăvoie, întrucât Păltânea Corneliu mi-a spus să o fac”. Amuzant, nu?

Printre altele, procurorul militar a reţinut că fostul şef al secţiei de informaţii Prahova, Corneliu Păltânea, a primit un „sprijin” material din partea lui Marian Sterian, învinuit în dosar, ce ocupa funcţia de administrator al celebrei APASCO SA Măneciu.
Mica atenţie a lui Sterian faţă de prietenul său Păltânea a constat în construcţia de către societatea acestuia a unei vile în Cheia, acolo unde aerul curat şi privighetorile îi asigură lui Păltânea pensia asta liniştită, după o viaţă de trudit la stat.
Procurorul a concluzionat în dosar că materialele şi forţa de muncă necesare ridicării construcţiei au fost suportate financiar de către APASCO Măneciu, fără care Păltânea să achite contravaloarea lucrărilor. Din dosarul procurorului militar rezultă că Păltânea i-a asigurat lui Sterian „protecţia” prin neîntocmirea şi nedifuzarea pe cale legală a unor informaţii pe care colonelul Păltânea, şeful SRI Prahova, le deţinea despre anumite activităţi ilegale sau deficitare în raport cu legea ale SC APASCO SA Măneciu. Despre „deficitarele” amintite în dosarul procurorului militar în ceea ce priveşte APASCO Măneciu ar fi multe de povestit, ne vom rezuma la câteva aspecte la finalului prezentului material. Deocamdată să continuăm cu faptele sesizate de procurorul militar bucureştean, în urma cărora DNA Ploieşti consideră că NUP-ul este binemeritat în cazul Păltânea Corneliu. Suveica evazionistă Una dintre activităţile pentru care Marian Sterian era ţinut sub papuc de către Păltânea, care stăpânea informaţii compromiţătoare despre acesta, era un sistem de evaziune fiscală care este amintit în dosarul procurorului de caz: Sterian, împreună cu alte persoane din conducerea APASCO, au conturat o metodă de păcălire a statului, prin înfiinţarea unui grup de firme de plimbat banii, pentru a eluda taxele şi impozitele datorate către bugetul de stat. Aşa au apărut la registrul ccomerţului SC SIBET SRL, SC ARAGEX SRL, SC CERNADIAN SRL şi SC DAP SRL, în care s-au „vărsat” banii datoraţi la buget, pentru degrevarea firmei – mamă de la obligaţiile de plată privind impozitele şi taxele bugetare. Firmele respective încărcate cu datoriile APASCO au fost vândute unor persoane inexistente, a căror acte de identitate specificate în contractele de vânzare-cumpărare a societăţilor s-au constatat a fi false. 30 de miliarde de lei vechi a reuşit să salveze grupul Sterian prin manevrarea banilor între firme, sumă ce trebuia plătită la bugetul de stat.Tot în dosarul instrumentat de procurorul militar al DNA Bucureşti Vasile Doană, apare un nume interesant:

Cesionările de firme către persoanele fantomă au fost „legalizate” prin cabinetul notarului public Eugenia Codescu. Un alt nume de la un afacerist care apare în dosarul Păltânea este Vasile Creştin, administratorul societăţii Mesteacănul Agricultura SRL. Într-o altă cauză, Creştin a formulat un autodenunţ în care a precizat că i-a plătit lui Corneliu Păltânea suma de cinci milioane de lei vechi, la nivelul anului 1999, la cererea lui Lucian Toma Iordănescu, în contul firmei constructoare SC NICONS SRL, din Lipăneşti. Un alt denunţ care l-a vizat pe Păltânea a fost făcut de Ion Giosu, patronul SC HOLDING CREER SRL, care a fost obligat să-i plătească lui Păltânea 50 de milioane de lei vechi în contul aceleiaşi NICONS SRL, firma care a participat la construcţia vilei lui Păltânea.
În acelaşi dosar instrumentat de DNA Bucureşti se aminteşte că Păltânea l-a obligat pe Giosu să plătească suma amintită mai devreme, în schimbul protecţiei oferite de şeful SRI Prahova, Giosu reprezentând interesele unor italieni veniţi cu afaceri în România, despre care Păltânea a „uitat” să amintească în sistemul informaţional al SRI, asupra unor pretinse activităţi infracţionale desfăşurate de italieni pe meleagurile noastre.

Si alte fapte au fost in acelasi stil si nu vrem sa va plictisim. Dar vedeti ce inseamna Un Centru de Expansiune economica Rapida?! Dar un Centru de Afaceri Romano –Rus?! Mine de aur, nu alta!! Eu stau si ma intreb ce au pazit 10 ani aia de la Directia “E”- Securitate interna a SRI???!!!! (Ec Adrian Radu).

 

[1] Ondine Ghergut, “Secretul reformarii SRI”, Romania Libera din 26 martie 2014, editia electronica.

Eveniment

Prima primăvară în chirie: o rutină de piele cu o singură țintă

Publicat

pe

De

Instituțional Cup - Primăria Grădinari

În ziua în care ți-ai luat singur(ă) cheia de la primul apartament, ai simțit că viața se schimbă. În prima săptămână, de fapt, a început să se schimbe și raftul din baie: o sticlă cu spumă de curățare, un ser cu un nume lung, o cremă de zi, una de noapte, o mască cumpărată la reducere. Primăvara dă pielii semnale amestecate, iar tu, fără mama sau colega de cameră care să-ți spună lucrurile pe față, cumperi tot ce vezi pe rafturi.

Am adunat cinci greșeli pe care le fac aproape toți cei care se mută singuri, împreună cu soluțiile mici care le repară. Fără judecăți, cu puțin umor, pentru că toți am stat o dată cu zece sticluțe în mână, nehotărâți în fața oglinzii.

Prima greșeală: nouă produse în prima săptămână

E ușor de înțeles. Ai buget mic, dar mândria unui spațiu al tău, așa că bifezi totul odată. Problema e că pielea nu citește etichete și nu știe că aveai de gând să o îngrijești. Când pune pe față trei produse noi deodată, nu poți ști care ți se potrivește și care nu. Dacă apar roșeață sau disconfort, rămâi cu un mister de rezolvat într-o baie cu lumină proastă.

Soluția e plictisitoare și eficientă: alege un singur obiectiv pentru primele patru săptămâni. De pildă, pielea să fie curată și hidratată, fără strânsul acela neplăcut după spălat. Atât. Pentru obiectivul acesta ai nevoie de două produse: o spumă sau un gel blând și o cremă hidratantă potrivită tipului tău. Restul poate aștepta.

Un detaliu pe care îl uităm: produsele din magazin sunt făcute să arate bine pe raft, nu să-ți spună ce ai tu nevoie. Ambalaje luminoase, promisiuni scrise cu litere mari, reduceri de tipul trei la prețul a două. Cumpărătura făcută cu telefonul în mână, în metrou, e aproape întotdeauna mai scumpă decât cea făcută cu o listă scurtă, notată dinainte.

Dacă ai deja prea multe, strânge-le într-o cutie și scoate doar cele două. Celelalte nu dispar, doar așteaptă. Când rutina ta de bază e stabilă, adaugi câte un produs la două-trei săptămâni și vezi cum reacționează pielea.

A doua greșeală: schimbi totul în aceeași zi

Se întâmplă mai ales în prima lună, când pare că un nou început cere un nou tot. Faci o rutină nouă, un program nou de somn, o dietă nouă, un abonament la sală. Pielea simte efectele stilului de viață mai mult decât orice cremă, iar când schimbi totul simultan, nu ai cum să afli ce a ajutat și ce a stricat.

Aici ajută răbdarea cu o notiță. Scrie într-un caiet sau în telefon ce folosești și cum se simte pielea la două săptămâni. Nu e nevoie de detalii științifice, ci de observații simple: strânge, e uscată, e lucioasă, e liniștită. Peste o lună ai o hartă a ceea ce funcționează.

Mai e un obicei care ajută: lasă pielea să respire o seară pe săptămână. Fără ser, fără mască, fără experimente, doar spălat blând și crema obișnuită. Nu e o regulă științifică, e o pauză bună pentru tine. Te ajută să vezi cum arată pielea ta fără ajutoare și să observi dacă ceva a început să se schimbe.

Dacă te interesează mai mult despre cum se construiește o rutină de bază, fără exagerări și fără limbaj de laborator, merită să citești rubrica despre îngrijirea pielii zi de zi de pe Revista de Frumusețe, unde sfaturile sunt explicate pentru cei care abia încep.

Primăvara vine, în plus, cu schimbări de temperatură între interior și exterior, cu aerul uscat din apartament și cu ferestrele deschise la prânz. Pielea reacționează, uneori fără motiv aparent, iar prima tentație e să schimbi iar totul. Rezistă. O rutină simplă merită cel puțin două-trei săptămâni de încredere, înainte să o pui sub semnul întrebării.

A treia greșeală: ratezi dimineața

Seara, după serviciu, ai chef să faci un ritual: lumânare, muzică, produse bune. Dimineața, în schimb, fugi spre autobuz cu părul pe jumătate uscat. Rezultatul e o rutină de seară impecabilă și una de dimineață inexistentă, deși pielea e expusă soarelui tocmai în timpul zilei, mai ales primăvara, când lumina se schimbă mai repede decât obișnuința noastră.

Un gest scurt, de trei minute, e tot ce trebuie: apă la față sau un gel foarte blând, crema hidratantă și, dacă îți place, o protecție de zi potrivită tipului tău. Nu trebuie să fie scump. Trebuie să fie ceva ce vei folosi cu adevărat, pentru că cel mai bun produs e cel pe care îl ai pe raft, nu cel din reclama de la televizor.

Mulți tineri spun că nu au timp. Dacă ai timp să te uiți la telefon în baie, ai timp și pentru un gest scurt. Nu îți cer să faci mai mult, doar să muți două minute dintr-un loc în altul. Dimineața, când nu ești încă treaz de-a binelea, obiceiul face singur ce voința nu apucă să facă.

Pune produsul de dimineață la vedere, lângă periuța de dinți. Obiceiurile se prind de alte obiceiuri, iar un tub lăsat în sertar are mari șanse să fie uitat. Dacă ai o colegă de apartament, alegeți împreună un loc comun pentru lucrurile de bază, ca să nu le căutați în dimineți grăbite.

Pe de altă parte, nu căuta perfecțiunea. Ai zile în care sari peste ceva, ai nopți în care adormi în haine. Nu e un eșec, e viață. Important e să revii a doua zi la același punct, fără să te pedepsești, fără să cumperi încă un produs în loc de a face un gest simplu cu cele pe care le ai deja.

A patra greșeală: ocazia mare apare înainte să fii pregătit(ă)

Se întâmplă în prima lună: un interviu, o petrecere de casă nouă, o nuntă a unei verișoare. Și, brusc, simți nevoia să arăți altfel decât de obicei, cu o rutină rapidă de pregătire și poate cu un machiaj mai elaborat. Aici apar tentațiile: genele false cumpărate în ultimul moment, un fard nou pe care nu l-ai încercat, o mască de noapte lăsată pe față de trei ori mai mult decât scrie pe cutie.

Soluția e să alegi lucrurile pe care deja le știi. Dacă nu ai mai purtat gene false, nu le încerca prima dată în ziua evenimentului. Un material cu o comparație între gene false, extensii și rimel de volum te ajută să vezi ce se potrivește cu timpul și bugetul tău, fără să te arunci la întâmplare.

Mai gândește-te și la cine te poate ajuta. O prietenă care a mai trecut printr-un interviu, un coleg care știe cum se aranjează părul pentru o poză, o mamă la telefon care amintește să dormi înainte. Persoanele acestea nu au nevoie de un laborator, ci de un minut de atenție. O mică ocazie devine mai ușoară când nu o ții doar pentru tine.

Pentru zilele mari, pregătește-te cu o zi înainte: curăță pielea blând, hidrat-o și lasă-i timp să se liniștească. Încearcă machiajul o dată, în siguranță, acasă. Dacă ceva nu merge, ai timp să schimbi. Dacă totul merge, ai încredere în tine și, mai ales, nu te mai uita în oglindă la fiecare zece minute.

După eveniment, nu uita să te ocupi de ce a rămas: machiajul de pe față, adeziv pe pleoape, urmele zilei. Ia-ți cinci minute, nu zece, și lasă-ți pielea să se liniștească. Cu un șervețel curat și o cremă obișnuită, ești aproape la fel ca înainte, doar mai împăcat(ă) cu ce ai făcut.

A cincea greșeală: sari peste demachiere

Cele mai multe lucruri se strică după zile lungi. Vii acasă la unsprezece, ești obosit(ă), ai o pizza comandată, iar demachierea pare un lux. Te trântești în pat cu machiajul pe față și te trezești cu pielea care protestează. O dată nu e o tragedie, dar când devine obicei, își spune cuvântul.

Soluția se numește comoditate: pune demachiantul sau un șervețel special lângă pat, nu doar în baie. Cinci secunde și un șervețel mic sunt mai bune decât zero. În nopțile în care nu mai poți, un gest minim, de a șterge ochii și buzele, face deja diferența, iar a doua zi poți relua rutina obișnuită fără vinovăție.

Merită amintit și un lucru aparent banal: apa. Un duș foarte fierbinte pare minunat după o zi rece de primăvară, dar usucă. Alege o temperatură plăcută, nu arzătoare, și aplică hidratantul în primele minute după ieșirea din baie, când pielea încă mai are puțină umezeală.

Pielea are, în felul ei, răbdare. Nu cere minuni, cere regularitate. Cine îi dă asta într-un an de schimbări mari, cu un apartament nou, un program nou și prieteni noi, câștigă un reper care se vede în oglindă și se simte la atingere. Iar dacă ceva te îngrijorează cu adevărat, un specialist e întotdeauna cel mai bun sfat.

Dacă ar fi să alegi un singur lucru din tot ce ai citit, alege acesta: o rutină care rămâne la fel o lună întreagă. Două produse, un gest de dimineață, unul de seară, un caiet cu observații. Apoi, cu timpul, adaugi ce ți se potrivește. Primăvara următoare, vei avea deja o poveste a pielii tale, nu un raft plin de sticluțe uitate.

Citeste in continuare

Eveniment

După o pauză de la rutină: ce reiei și ce lași pe mai târziu

Publicat

pe

De

După o pauză lungă, de câteva săptămâni sau chiar luni, oglinda din baie pare să spună altceva decât te așteptai. Pielea e mai încordată, unghiile s-au subțiat, iar sertarul cu cosmetice miroase a lucruri uitate. Cele mai multe femei fac atunci același lucru: cumpără prea mult și se apucă de toate deodată. După trei zile se plictisesc și renunță. Dacă ai puțin timp și nu ai avut niciodată o rutină organizată, e mai bine s-o iei invers: puțin, simplu și într-o ordine care se poate ține. Iată șase gesturi pentru început, de la cel mai lipsit de pretenții la cel care cere un pic mai multă răbdare.

1. Inventarul din sertar, înaintea oricărei cumpărături

Înainte să comanzi ceva, scoate tot ce ai pe masă și uită-te cu sinceritate. Ce ai folosit în ultimele luni, ce ai cumpărat dintr-un impuls, ce a rămas din vremuri în care ai avut alt tip de piele sau alt program. Cosmeticele care miros altfel, s-au separat sau au o textură schimbată merită puse deoparte. Dacă ai dubii, nu risca pe față.

Împarte produsele pe funcții: curățare, hidratare, unghii, păr, parfum. O grămadă mare se transformă în cinci mici, iar cinci grămezi mici se pot gestiona. Vei observa repede unde ai multe produse care fac același lucru și unde lipsește ceva esențial.

Gândește-te și la ce simți când folosești fiecare produs. Dacă te trage de piele, dacă te mănâncă, dacă îți displace mirosul, nu-l mai păstra din politețe față de banii cheltuiți. Un produs care nu se potrivește nu devine mai bun doar pentru că e scump.

Notează pe o hârtie ce îți lipsește cu adevărat. Nu lista de dorințe, ci cea de nevoi. De obicei, după un asemenea inventar, rămân două sau trei lucruri de cumpărat, nu zece. Restul poți folosi mai întâi, fără rușine.

Un detaliu mic, dar plăcut: ține la vedere doar ce vei folosi în următoarele zile. Restul pune-l într-o cutie, într-un loc neîncălzit. Un blat liber în baie face rutina să pară mai ușoară decât e.

Dacă ai nevoie de o regulă de bun-simț, ține minte că rutina trebuie să încapă în timpul pe care îl ai chiar și în cea mai grăbită dimineață. O listă frumoasă pe hârtie nu face nimic dacă ai nevoie de patruzeci de minute pentru ea. Începi cu zece, iar dacă într-o zi ai doar trei, faci trei.

2. Curățarea feței, în doi timpi și fără grabă

După o pauză, pielea poate fi mai sensibilă. Un gel blând, apă călduță și un prosop folosit pentru tamponare, nu pentru frecat, sunt de ajuns. Dacă ai purtat machiaj, îl îndepărtezi mai întâi cu un produs potrivit, apoi speli fața. Doi timpi, nu doi pași complicați.

Nu introduce mai multe produse noi în aceeași săptămână. Dacă pielea reacționează, nu vei ști care a fost cauza. Regula practică: un produs nou la câteva zile, observat cu atenție. Pare lent, dar e o investiție mică ce te scutește de roșeață și de întrebări.

Seara, dacă ai obosit și nu mai ai chef de nimic, o clătire cu apă și un șervețel curat valorează mai mult decât un ritual abandonat. Perfecțiunea nu e cerută. Pentru cine vrea să vadă cum se leagă gesturile acestea într-o ordine firească, pe ghidulfrumusetii.ro există idei despre rutine de frumusețe, bune de răsfoit fără grabă, la o cafea.

După aceea, dimineața, o simplă clătire și hidratare sunt suficiente. Nu trebuie să repeți aceleași două serii de produse de două ori pe zi. Fața are nevoie de mai puțin decât crede reclama, iar o piele lăsată în pace, pe un program stabil, se liniștește mai repede decât una atacată în fiecare dimineață cu o soluție nouă.

Iar dacă locuiești într-un oraș cu aer tare sau dacă lucrezi mult într-o încăpere încălzită, adaugă și o clătire cu apă dimineața. Nu e nevoie de produs, ci doar de obicei.

3. Hidratarea: un singur produs, folosit constant

Dintre toate lucrurile, hidratarea se simte cel mai repede. O cremă potrivită, aplicată pe pielea încă ușor umedă, face diferența în câteva zile. Nu are nevoie să fie scumpă sau cu nume complicat, ci să-ți placă textura și să nu te irite.

Alege un produs, nu trei. Dacă după o săptămână te simți bine, păstrează-l. Dacă pielea strânge sau se descoamează, încearcă una mai bogată seara, mai ușoară dimineața. Cine trece de la două produse la zece îi ia pielii timpul de adaptare.

Nu uita de zonele uitate: gâtul, urechile, marginea maxilarului. O femeie care își hidratează fața, dar uită gâtul, are o rutină la jumătate. Iar cu o singură cremă bună, e simplu să le acoperi pe toate într-un minut.

Mai e un gest simplu: laptele de corp, în special după duș. Dacă ai puțin timp, aplică-l doar pe zonele uscate, coate, genunchi, gambe, și lasă restul pe altă dată. Contează să începi, nu să acoperi tot.

Dacă te hotărăști să-ți schimbi crema după o pauză, fă-o seara, când ai timp să observi cum se comportă pielea. Dimineața, în grabă, nu vezi că te înțeapă sau că lasă o peliculă lipicioasă. Seara, cu o lumină bună, descoperi repede dacă ți se potrivește sau nu.

4. Mâinile și unghiile: totul începe cu pregătirea

Mulți leagă ideea de unghii îngrijite de ojă frumoasă. În practică, rezultatul depinde mai ales de ce faci înainte: forma, cuticula, curățarea suprafeței. Pregătirea contează mai mult decât produsul.

După o pauză, unghiile pot fi mai subțiri sau mai fragile. Nu le forța cu pile dure. Scurtează-le puțin, tai uniform și netezește marginile cu mișcări într-o singură direcție. O unghie scurtă, curată, cu un strat transparent arată mai bine decât una lungă, ruptă. Dacă oja ta sare după două zile, de obicei vina nu e a produsului, iar cauzele reale sunt explicate pe înțeles în acest material, care merită citit înainte să arunci o sticluță.

Ulei de cuticule sau o cremă groasă pentru mâini, aplicate seara, sunt un ritual de două minute. Ține-le lângă pat sau lângă telefon, ca să nu te mai scoli după ele. Obiectele la îndemână se folosesc, cele din sertar se uită.

Dacă vrei să te dai cu ojă, lasă-o mai târziu, într-o seară liberă. Nu cu un termen de un sfert de oră înainte de ieșire, când orice zgârietură devine dramă.

Spală mâinile cu un săpun blând, nu cu unul care le lasă uscate, și șterge-le bine, mai ales între degete. O piele uscată în jurul unghiei are mai multe șanse să se crape, iar crăpătura nu se vindecă repede.

5. Protecția solară, chiar și când e înnorat

Dintre toate gesturile din listă, acesta se uită cel mai ușor și se simte cel mai târziu. O cremă cu protecție solară, aplicată dimineața, e un obicei pe termen lung, nu o regulă de vacanță. Nu are nevoie de multe cuvinte: o aplici ultima, după hidratare, pe față și pe gât.

Alege o textură care îți place, altfel nu o vei folosi. Unele sunt fluide și dispar în piele, altele lasă o peliculă. Probează câteva mostre, dacă ai ocazia. Cea mai bună cremă este cea pe care o pui zilnic.

Dacă ieși des pe stradă, mai ia și o pălărie sau ochelari de soare. Dacă lucrezi lângă fereastră, nici acolo nu strică. Nu e o prudență exagerată, ci o gestionare a pielii pe care o vei avea peste zece ani.

La finalul zilei, șterge fața de urmele de protecție solară cu aceeași grijă cu care ai aplicat-o. Un produs rămas peste noapte pe piele nu ajută pe nimeni, iar spălarea blândă face parte din același obicei, nu e un gest în plus. Nu uita nici de buze, care se arde mai ușor decât crezi, dar pe care puțini le protejează.

Pentru problemele de piele care nu trec sau care se agravează, cere sfatul unui medic dermatolog. O rutină bună nu înlocuiește un consult, ci îl completează.

În zilele în care dimineața e plină, mută crema de zi lângă cheile de la ușă sau lângă ceașca de cafea. O vei aplica în drum spre ieșire, fără să ți se pară o sarcină separată. Rutinele care trăiesc cel mai mult sunt cele așezate pe traseul tău obișnuit.

6. Un mic ritual de seară, de cinci minute

Ultimul gest nu e un produs, ci un moment. Cinci minute seara, cu lumina mai joasă și telefonul lăsat pe alt raft. Speli fața, aplici crema, îți ungi mâinile, respiri o dată-n plus. Pare puțin, dar e partea pe care cele mai multe femei o ating cel mai greu și o apreciază cel mai mult.

Dacă îți place parfumul, pune o picătură pe încheietură, nu pe haine, ca să-l simți când ești singură cu tine. Nu e despre impresii, ci despre plăcere. O rutină care aduce o bucurie mică are șanse mult mai mari să rămână.

Nu te judeca dacă într-o seară sari peste. Rutinele frumoase nu se rup din cauza unei seri ratate, ci din cauza sentimentului că ai pierdut tot. Reiei a doua zi, de unde ai rămas.

Mâine, alege un singur gest din cele șase. Pe cel mai ușor. Apoi lasă-l să devină obicei, cu două săptămâni de răbdare, înainte să adaugi altul. După o pauză, frumusețea nu se reface dintr-o lovitură, ci din repetiții mici, făcute cu bunăvoință față de tine.

Citeste in continuare

Eveniment

Cinci publicații online de business intră pe piața media din România

Publicat

pe

SEO Digital lansează o rețea de cinci site-uri dedicate economiei, companiilor și antreprenoriatului: capitalbusiness.ro, businessmag.ro, bilantbusiness.ro, gazetaeconomica.ro și ziarulcompaniilor.ro.

Timișoara, 10 august 2026 – SEO Digital S.R.L. anunță lansarea a cinci publicații online independente dedicate mediului de afaceri din România. Cele cinci site-uri, capitalbusiness.ro, businessmag.ro, bilantbusiness.ro, gazetaeconomica.ro și ziarulcompaniilor.ro, acoperă știri și analize din economie, finanțe, companii, antreprenoriat, piețe și industrii, tehnologie, marketing și carieră.

Lansarea vine într-un moment în care mediul de afaceri românesc trece printr-un val de schimbări legislative și economice: peste 3.100 de firme și PFA au intrat în insolvență doar în primele cinci luni din 2026, salariul minim a fost majorat de la 1 iulie, iar noile reguli fiscale au modificat impozitarea dividendelor, regimul microîntreprinderilor și obligațiile de raportare electronică. În paralel, piața de fuziuni și achiziții a atins un nivel record, cu tranzacții de aproximativ 6 miliarde de dolari în prima jumătate a anului.

„Antreprenorii și managerii au nevoie de informație verificată, explicată pe înțelesul lor și livrată rapid. Am construit aceste publicații pornind de la o observație simplă: multe schimbări care afectează direct o firmă mică sau mijlocie ajung la ea prea târziu sau într-un limbaj greu de aplicat în practică. Ne propunem să acoperim exact acest gol”, declară Eduard, fondator SEO Digital.

Cele cinci publicații și adresele lor

Capital Business – capitalbusiness.ro
Business Mag – businessmag.ro
Bilanț Business – bilantbusiness.ro
Gazeta Economică – gazetaeconomica.ro
Ziarul Companiilor – ziarulcompaniilor.ro

Fiecare dintre cele cinci publicații are propria structură editorială și propriul unghi de abordare, dar toate pornesc de la aceleași principii: informație documentată pe surse oficiale, actualizată constant și orientată către decizia de business. Conținutul este organizat pe categorii precum Afaceri și companii, Antreprenoriat, Economie și finanțe, Piețe și industrii, Marketing și vânzări, Tehnologie și inovație, Carieră și dezvoltare.

Publicațiile sunt disponibile gratuit, fără paywall, și pot fi accesate de pe orice dispozitiv. Cititorii pot urmări noutățile direct pe site sau prin canalele de social media asociate fiecărei publicații.

Rețeaua este operată de SEO Digital S.R.L., companie fondată în decembrie 2024 și dezvoltatoare a platformei seodigital.ro, care conectează advertiserii cu peste 3.000 de publicații verificate din România pentru advertoriale, comunicate de presă și campanii de vizibilitate online.

Despre SEO Digital S.R.L.

SEO Digital S.R.L. este o companie românească specializată în marketing de conținut și SEO, cu sediul în Timișoara, județul Timiș. Operează platforma seodigital.ro, agenția targetseo.ro și o rețea de publicații online din domenii diverse, de la business și economie la lifestyle și tehnologie.

Citeste in continuare

Un ziar dedicat orașului tau

memorial Pet Constanta

Stiri noi din Iași

acum 2 zile

Parfumuri premium pentru toamnă și iarnă: ce alegi când vrei o impresie de durată

Cum alegi un parfum premium? Ghid pentru sezonul rece Există parfumuri pe care le uiți până ajungi acasă și parfumuri...

Uncategorizedacum 2 zile

Wegovy® a redus grăsimea din ficat la valori normale la aproape 9 din 10 participanți cu obezitate și steatoză, într-o analiză prezentată la EASD 2026

Tratamentul cu semaglutidă a redus conținutul mediu de grăsime din ficat cu aproape două treimi, după 72 de săptămâni, potrivit...

Sportacum 3 zile

Padbol România, pe primul loc la Stockholm: două echipe pe podium și 13 victorii în 14 meciuri

Padbolul românesc revine din Suedia cu trofeul Cupei Internaționale de la Stockholm și două clasări pe podium. Adrian Cătrună și...

Uncategorizedacum 3 zile

Cinci idei pentru a surprinde mai bine lumina de toamnă în fotografiile realizate cu telefonul

Cum te ajută seria HONOR 600 și funcțiile bazate pe AI să pui în valoare culorile și atmosfera orei de...

Afaceriacum 3 zile

Harta-firmelor.ro: platforma gratuită care arată cine se află în spatele companiilor din România

Cine deține, de fapt, o firmă? Ce alte companii mai controlează aceiași oameni? A intrat vreodată în insolvență sau are...

Uncategorizedacum 4 zile

HONOR a lansat în China HONOR Magic9 Pro Max, cu un flux profesional complet pentru producție cinematografică dezvoltat împreună cu ARRI

Poziționat drept un sistem cinematografic portabil, noul flagship integrează două camere de 200 MP optimizate prin ARRI Image Science, Cinematic...

Uncategorizedacum 4 zile

Zyxel Networks le oferă furnizorilor de servicii gestionate (MSP) și companiilor în creștere posibilitatea de a face mai mult cu mai puține resurse, prin intermediulcelei mai recente actualizări Nebula

Identity Federation, Passkey și capacitățile mai inteligente de depanare ajută MSP-urile și echipele IT să-și eficientizeze fluxurile de lucru și...

acum 5 zile

Madridul viitorului, proiectat de studenți: Saint-Gobain România lansează etapa națională a celei de-a XXII-a ediții a Concursului Internațional de Arhitectură

Saint-Gobain România lansează etapa națională a celei de-a XXII-a ediții a Concursului Internațional de Arhitectură pentru Studenți. Până la 15...

Alexandru Nazare Alexandru Nazare
Socialacum o săptămână

Ministrul Alexandru Nazare anunţă că România a trecut și actualul test de rating al agenției S&P, evitând retrogradarea în Junk!

Ministrul Alexandru Nazare anunţă că România a trecut cu bine de una dintre cele mai importante evaluări economice ale acestui...

ASE ASE
Socialacum o săptămână

ASE: Verificările nu au confirmat prezența ploșnițelor în clădirile universității

În contextul imaginilor și materialelor video distribuite în spațiul public privind posibila prezență a ploșnițelor în imobilul „Virgil Madgearu” al...

Știrile Săptămânii