Connect with us

Eveniment

GRUPUL INFRACTIONAL COORDONAT DE NEGULESCU MIRCEA si comisarul șef de politie PAREPA GHEORGHE

Publicat

acum 7 ani

pe

Liderii acestui grup de crima organizata au fost:

  • procurorul de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti si, apoi, la DNA- ST Ploiesti, NEGULESCU MIRCEA si
  • comisar șef de politie PAREPA GHEORGHE, fost sef Serviciu Investigarea Fraudelor, fost inspector șef adjunct al Inspectoratului Judetean de Poliție Prahova (ulterior inspector sef al I.P.J. Dolj și adjunct al directorului Directiei de Investigatii Criminale din cadrul I.G.P.R. Bucuresti).

Membrii grupului au fost:

  • comisar șef de politie IORDACHE MIHAI IULIANO, CNP 16___30, CI seria P_, nr. 000___ – ofiter operativ in cadrul Serviciului de Investigarea Fraudelor Prahova, detasat la PCA Ploiesti, apoi – din august 2015 – la D.N.A. – S. T. Ploiesti;
  • comisar de politie TOMA CIPRIAN, CNP 17____01 – ofiter operativ in cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor, detasat la D.N.A. – S. T. Ploiesti, militianul meloman, cel cu muzica greceasca in „suflet”;
  • inspector principal de politie CIOROBEA ION – ofiter operativ al Serviciului Investigarea Fraudelor Prahova, detasat la D.N.A. – S.T. Ploiesti;
  • comisar de politie OLTEANU EMANUIEL, fost ofiter operativ in cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor Prahova, in prezent functionar ANAF;
  • IUSTIN PARASCHIV – administrator al SC Ana și Cornel SRL și SC Carmistin SRL;
  • ȚIGĂNILĂ MIHAI RĂZVAN, asociat administrator al SC Uncom SRL Baba Ana;
  • entitati straine, persoane fizice si juridice din Ungaria (unde erau puncte de lucru ale clienţilor Best Meat International KFT sau FRIGO ERD), Germania, Grecia, Bulgaria si Olanda, inclusiv cetateni arabi rezidenti in aceste state europene (Orlando Emil Daher, Ali A. Ali, Atef El Said Abd El Aziz El Keleini, Omar Hamid, Mouhamed Kouli). În anul 2011, firme din spaţiul comunitar au declarat livrări către Carmistin SRL.: Olanda (Vion Apeldoorn, Vion Helmond, Vion Druten BV, Vion Boxtel BV, Van Rooi Meat BV), Germania (Tonnies Lebensmittel GmbH & Co.KG, B. & C. Tonniess Zerlegebetrieb GmbH, Danish Crown Fleish GmbH, Vion Perlenberg, Weidemark, Boseler Goldschmaus GmbH & CO.KG, Vion Zeven AG), Franţa (Aim Groupe, Cedro SAS, Algo Food SAS); alte ţări ale Uniunii Europene.

In anul 2013, functia de inspector sef  adjunct al I.P.J. Prahova era ocupata de comisarul șef PAREPA GHEORGHE, funcție pe care a deținut-o până în anul 2015. Anterior anului 2013, comisarul șef PAREPA GHEORGHE ocupase funcția de șef Serviciu Investigarea Fraudelor, în cadrul aceluiași inspectorat. Funcția a fost menținută vacantă și pe perioada cât a ocupat funcția de adjunct al șefului I.P.J. Prahova, tocmai pentru a-i permite să coordoneze în continuare nemijlocit și direct, activitatea serviciului, scopul fiind de a-si proteja interesele.

Pentru a-și putea impune interesul, se folosea – in mod neinstitutional – de câțiva ofițeri din cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor printre aceștia numărându-se: comisar șef IORDACHE MIHAI IULIANO, comisarul- „militianul meloman” TOMA CIPRIAN, inspector CIOROBEA (toți detașați la D.N.A. – S. T. Ploiești și comisar OLTEANU EMANUIEL (în prezent funcționar în cadrul A.N.A.F.).

La scurt timp după detașarea lui TOMA CIPRIAN la DNA – ST Ploiești, începând cu sfârșitul anului 2013 și comisarul șef IORDACHE MIHAI IULIANO a fost detașat la Parchetul Curții de Apel Ploiești, unde a lucrat, până în vara anului 2015, împreună cu procurorul Negulescu Mircea, ulterior fiind detașat, împreună cu acesta, la DNA – ST Ploiești.

Legatura infractionala dintre procurorul PCA, ulterior al DNA – ST Ploiesti, Negulescu Mircea si comisarul sef de politie Parepa Gheorghe:

In esenta, sprijinul fraudulos pe care PAREPA GHEORGHE il acorda anchetatorului penal NEGULESCU MIRCEA, consta in inregistrarea de catre primul, in evidenta specifica politieneasca, a unor lucrari penale fictive/contrafacute, pentru a li se da aparenta de penal, fara un suport factual obiectiv / real, care ii permiteau procurorului NEGULESCU MIRCEA (care, nu avea competenta materiala pe fapta, preluarea lor in partida proprie, in supraveghere, „pe mana scurta”). Lucrarile vizau persoane indezirabile, oameni de afaceri etc., care ii incomodau pe cei doi, prin afectarea interesului lor personal material ori al unor apropiati ai acestora). Ulterior, exercita presiuni asupra respectivilor „faptuitori” indezirabili (citarea la interogatorii, aducerea cu „mascatii”, purtare / cercetare abuziva (pentru a-i intimida si determina sa renunte la activitatile / actiunile concurentiale de piata libera, dar care ii prejudicia pe cei doi ori pe apropiatii / prietenii acestora.

Cazul Lemar (ds. nr. 72/P/2013 al Structurii centrale a DNA): mai mulți polițiști erau cercetați pentru infracțiuni de corupție, conexe infracțiunilor de corupție, abuz în serviciu, fals și uz de fals.

Cu ocazia desfășurării acestor activități, în baza ordonanțelor de delegare emise de procuror, s-a aflat și despre faptul că polițiștii comisar șef PAREPA GHEORGHE și comisar șef IORDACHE MIHAI IULIANO au fost implicați în protejarea activităților infracționale a doua firme din orașul Mizil, respectiv SC Ana și Cornel SRL și SC Carmistin SRL, administratorul acestora, IUSTIN PARASCHIV, fiind implicat în tranzacții ilegale de import – export cu carne de pasăre.

Nota: Este cel care controla SC Carmistin SA., beneficiara a lanţului evazionist, pe relaţia SC Dalex Lima SRL/ Sam Plus International SRL – SC Uncom Global Market SRL (Ţigănilă Mihail Răzvan ) – SC Bioland Invest SRL (Ţigănilă Mihail Răzvan ). Mihail- Răzvan Ţigănilă (39 de ani), născut în Mizil (Prahova), domiciliul în Ploieşti (Prahova) asigura legătura dintre Justin- Ovidiu Paraschiv şi Moubarak Mahmoud Sleiman.

Atât PAREPA GHEORGHE, cât și IORDACHE MIHAI IULIANO își desfășuraseră activitatea, în trecut, la Poliția orașului Mizil și erau în relații de prietenie cu familia PARASCHIV, care administra cele două societăți.

SC Ana și Cornel SRL și SC Carmistin SRL erau implicate în marea fraudă cu carne de pui ce provenea din import, cu preponderență din Grecia, Olanda și Germania, fraudă în care mai erau implicați și cetățeni arabi. De fapt, la nivel național, se creaseră mai multe circuite evazioniste, independente unele de celălalte.

Lanțul infracțional în care erau integrate cele două societăți a fost creat de PANAIT IUSTIN, prin înființarea pe numele mai multor apropiați ai săi de societăți comerciale, marea majoritate din Mizil, persoane cu preocupări interlope, fără putere financiară și dependenți de el. Una dintre societăți a fost înființată inclusiv în Ungaria, pe numele unui cetățean maghiar, născut în România, care cunoștea ambele limbi, fiind de mare încredere.

Activitatea infracțională, ca modalitate de lucru, era următoarea: importul de carne de pui din țările menționate se făcea faptic cu descărcarea directă în România, însă documentele circulau pe traseul Ungaria – România – Bulgaria – România, astfel încât în final ajungeau la SC Ana și Cornel SRL și SC Carmistin SRL, la prețurile de dumping.

PARASCHIV IUSTIN avea grijă ca produsele respective să ajungă la firmele sale având documente contabile ”bine spălate”, acest lucru reușindu-l prin interpunerea pe circuit a unor societăți comerciale așa cum am mai menționat, înființate pe numele unor persoane din anturajul său, precum și a unor societăți comerciale cu comportament de tip ”fantomă”.

Una dintre aceste societăți a fost SC Uncom SRL Baba Ana, societate a căror administratori și acționari erau soții ȚIGĂNILĂ.

ȚIGĂNILĂ este o persoană din lumea interlopă a Orașului Mizil, prieten din copilărie cu PARASCHIV IUSTIN, fără ocupație licită, având până atunci preocupări pe linia proxenetismului și a traficului de droguri.

Structura fiscală a DGFP Prahova s-a sesizat ca urmare a unei informări din Grecia, că SC Uncom SRL este implicată într-un circuit comercial ilicit cu produse din carne. În urma verificărilor efectuate, DGFP Prahova a întocmit un Raport de inspecție fiscală, stabilind un prejudiciu estimativ, a înființat poprire pe conturile SC Uncom SRL și a sesizat unitatea de parchet competentă – Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova.

Dosarul astfel constituit a ajuns pentru efectuarea cercetarii penale la I.P.J. Prahova, iar comisarul șef PAREPA GHEORGHE, pentru a da o soluție favorabilă și a proteja în fapt pe PARASCHIV IUSTIN, a repartizat lucrarea comisarului șef IORDACHE MIHAI IULIANO. Acesta, fără a efectua cercetări conform procedurii penale, s-a limitat doar la audierea soților ȚIGĂNILĂ și a propus soluția de NUP în mai puțin de 6 luni, acordând prioritate acestui dosar. Soluția a fost confirmată de Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova, ca urmare a influenței pe care o avea PAREPA asupra procurorului de caz.

Faptele penale ale lui IORDACHE MIHAI nu s-au limitat doar la soluționarea acestui dosar, ci ele s-au manifestat și prin amenințări ale inspectorilor fiscali din cadrul DGFP Prahova, față de care făcea presiuni pentru a debloca conturile SC Uncom SRL.

Aceste date și informații au fost comunicate oficial procurorului CAZACU MIHĂIȚĂ, atât verbal, cât și în scris.

Astfel, pe baza notei informative de sesizare s-a constituit un dosar separat și s-a primit delegare în vederea desfășurării unor activități. In fapt, au fost obtinute redări ale unor comunicatii telefonice din care rezulta foarte clar protecția pe care PAREPA GHEORGHE o acorda lui PARASCHIV IUSTIN, inclusiv în momentul în care polițiștii de poliție judiciară din cadrul DNA au efectuat o descindere la societatea comercială din Ungaria, implicată în circuitul evazionist al firmelor din Orașul Mizil.

Aceste note de redare se află la ds. nr. 150/P/2014, iar unele dintre ele au fost sustrase si ascunse de cms. sef de politie judiciara CONSTANTIN SORIN.

În susținerea activității infracționale al celor doi polițiști, la un moment dat, comisarul șef  BODEA VASILE, a intrat în posesia unor informații despre activitatea infracțională a firmei Uncom. Această structură a M.A.I. a sesizat I.P.J. Prahova printr-un material scris, clasificat secret de serviciu, și au avut loc discuții între comisarul șef PAREPA GHEORGHE și comisarul șef de poliție OSEACĂ VALENTIN (șef Serviciu SIPI Prahova la data faptelor), convenind să procedeze la desfășurarea unor activități în comun.

Deși avea înregistrată o lucrare penală cu același conținut, cms. șef PAREPA GHEORGHE nu l-a informat și pe șeful SIPI Prahova, dar a dispus ca materialul „secret de serviciu” furnizat de această structură să fie repartizat unui ofițer începător, care nu avea cunoștințe despre existența unui dosar penal având același obiect. Mai mult decât atât, acesta era coordonat de cms. șef IORDACHE MIHAI IULIANO.

Tot pentru a proteja activitățile infracționale ale lui PARASCHIV IUSTIN și următoarea notă emisă de o structura de informatii din Prahova, a fost repartizată de cms. șef PAREPA GHEORGHE unui nou ofițer, astfel încât niciunul să nu fie în posesia întregului fond de informații relevante care interesau cauza.

Abia după momentul în care D.N.A. – Structura Centrală declanșează perchezițiile ce vizau toate circuitele evazioniste cu carne de pui, respectiv și pe cel în care erau implicate cele două firme din Mizil, cms. șef PAREPA dispune reînregistrarea unui dosar penal, sesizându-se din notele trimise structura de informatii din Prahova.

Deși circuitele evazioniste față de care s-au declanșat acțiunile DNA, nu aveau legătură între ele, totuși ele au fost tratate operativ ca fiind un grup. Printre persoanele retinute atunci, a fost si administratorul celor două firme, PARASCHIV IUSTIN și directorul acestora, dar față de polițiștii din I.P.J. Prahova nu s-au întreprins măsuri penale și de nicio altă natură până în acest moment.

 

Acest lucru a fost posibil deoarece procurorul CAZACU MIHĂIȚĂ și cei doi polițiști de poliție judiciară cu care colabora au fost determinați de KOVESI LAURA CODRUTA să plece din D.N.A. imediat după acea acțiune.

Cu privire la sprijinul ilegal acordat gruparii de cms. șef de politie PAREPA GHEORGHE si ca o dovada incontestabila, este ca dupa incetarea raporturilor de serviciu cu M.A.I, PAREPA GHEORGHE a preluat – drept recompensa – firma specializata in servicii de paza si protectie a familiei PARASCHIV IUSTIN (implicat si arestat de D.N.A. intr-un dosar care vizeaza mafia produselor alimentare). Tranzactia constituie o luare de mita mascata deoarece:

– in conditiile in care valoarea de piata a firmei preluate era de peste 1 milion de lei, plata acesteia trebuia obligatoriu a fi facuta prin instrumente bancare, care nu exista (nu se regasesc in evidentele bancii la care era deschis contul vanzatorului);

– comisarul șef de politie PAREPA GHEORGHE nu poate justifica detinerea unei sume in cuantumul susmentionat, neavand resurse efective pentru a avea o astfel de disponibilitate baneasca din activitati licite.

Nota: Presa momentului titra: ”Miliardarul Iustin Paraschiv, anchetat în dosarul „Mafia cărnii” – unde s-a produs o evaziune de 70 de milioane de euro, s-a predat poliţiştilor astăzi, la primele ore ale dimineţii. Patronul Carmestin este suspectat că ar fi prejudiciat statul cu 12 milioane de euro prin tranzacţii fictive cu carne.În acelaşi dosar, în care prejudiciul total este estimat de procurorii anticorupţie la peste 70 de milioane de euro, instanţa supremă a mai decis, tot vineri, înlocuirea interdicţiei cu măsura arestului preventiv şi în cazul lui Orlando Emil Daher, Ali A. Ali, Atef El Said Abd El Aziz El Keleini, Omar Hamid, Mouhamed Kouli, Andrei Viorel Mardare şi Mihai Răzvan Ţigănilă. Magistratii de la ICCJ au admis recursul DNA fata de hotararea prin care acesta primise interdictie de a părăsi ţara. Omul de afaceri Justin- Ovidiu Paraschiv a fost pus sub acuzare de către procurorii anticorupţie în dosarul evaziunii fiscale de 70 de milioane de euro, în care au fost arestate deja 16 persoane, printre care şi procuroarea Angela Nicolae şi fiul ei, avocatul Daniel Nicolae. În acelaşi dosar este pus sub acuzare senatorul PSD de Giurgiu, Niculae Bădălău, care are fi primit mită 200 pulpe de pui, 200 bucăţi piept de pui şi 20 kg ficat de pasăre.”

 

Un alt caz în care cms. șef PAREPA GHEORGHE a protejat o altă rețea infracțională, este cel privind traficul cu băuturi alcoolice contrafăcute (țuică și vin) – produse puternic accizate. Rețeaua infracțională își desfășura activitatea pe raza județelor Prahova și Buzău.

Este vorba despre o acțiune pe care o structura de informatii din Prahova o declanșase în baza propriilor informații.

Conform datelor acestora, în Râmnicu Sărat, jud. Buzău, funcționa o fabrică de producere a alcoolului. În cadrul acesteia se produceau și băuturi contrafăcute, neevidențiate în documentele contabile ale unității și care aveau la bază alcoolul metilic, interzis consumului uman.

O parte din producția respectivă era comercializată în județul Prahova, în centrul comercial ”Gama Center” și de societăți de pe Valea Telejenului, Vălenii de Munte, Starchiojd, ajungând până în zona Chiojdu din jud. Buzău.

Se cunoșteau: autovehiculele utilizate în distribuțiea mărfurilor, locurile de depozitare, tipurile de produse, persoanele implicate, numerele de telefoane utilizate etc.

De asemenea, în mod conspirat, s-a intrat în posesia unor copii ale facturilor false ce erau utilizate de rețeaua de traficanți în acoperirea activităților infracționale, precum și a unor eșantioane din tipurile de băuturi alcoolice comercializate. Mai mult decât atât, existau indicii că persoana din jud. Buzău care producea astfel de băuturi, era protejată atât de inspectori fiscali din Buzău, cât și de un chestor de poliție din conducerea I.G.P.R. De asemenea, rețeaua infracțională era protejată la nivelul jud. Prahova de cms. șef PAREPA GHEORGHE.

În luna iunie 2013, s-a discutat cauza cu procurorul general adjunct al PCA Ploiești, MIHĂILĂ CONSTANTIN AURELIAN, cu care s-a stabilit modalitatea prin care să se documenteze în comun această activitate infracțională.

După discuția avută cu procurorul general adjunct al PCA Ploiești, s-a înaintat oficial un document analitic care a stat la baza constituirii unui dosar penal. A fost desemnat un procuror de caz din cadrul PCA Ploiești, cu care s-a stabilit un plan de măsuri cu activitățile concrete ce urmau a fi desfățurate de fiecare parte, termene și responsabilități.

Serviciul Investigarea Fraudelor a efectuat o acțiune ce avea ca obiect tocmai comerțul ilegal cu băuturi contrafăcute, însă acțiunea nu a avut efectele scontate.

În lipsa de la serviciu a procurorului general adjunct, MIHĂILĂ CONSTANTIN AURELIAN (aflat in concediu de odihnă), din dispoziția șefului său, procurorul general al P.C.A. Ploiești, TUDOSE Mihail LIVIU, dosarul comun a fost retras de la PCA Ploiești și înaintat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, fiind repartizat procurorului STASIE EDUARD.

În mod „inexplicabil” la acel moment,   s-a declanșat acțiunea cu Serviciul Investigarea Fraudelor, fără o pregătire prealabilă și, astfel, s-a ajuns ca respectiva actiune politieneasca să eșueze si să se compromită tot ceea ce se lucrase si realizase până atunci.

Totul a devenit clar în momentul în care, în baza atribuțiunilor de serviciu și a delegării procurorului CAZACU MIHĂIȚĂ, o structura de informatii din Prahova a desfășurat acele activități de interceptare a unor convorbiri telefonice purtate de comisarul șef PAREPA GHEORGHE într-o altă cauză (ds. nr. 72 și 73/P/2013 – cazul Lemar), ocazie cu care acesta era felicitat de direcționalul de Prahova al I.G.P.R., chestorul BIRO. Felicitările aveau ca obiect modul în care acesta a gestionat situația traficului cu băuturi alcoolice contrafăcute și a reușit, astfel, să îl protejeze pe producătorul din jud. Buzău, care era un apropiat al chestorului din IGPR.

Procesele verbale si notele de redare ale acestor convorbiri telefonice se află la dosarul nr. 150/P/2015 al DNA-S.T. Ploiesti.

Și aceste aspecte au fost aduse la cunoștința procurorului CAZACU MIHĂIȚĂ, însă nici până în prezent nu s-au luat măsuri legale, fără ca acesta să aibă vreo implicare deoarece, așa cum am mai arătat, a fost determinat să plece din DNA.

Polițiștii menționați făceau parte din anturajul procurorului NEGULESCU MIRCEA, pe care îl sprijineau în toate activitățile ilegale pe care le întreprindea la nivelul IPJ Prahova. Vom reveni cu dezvaluiri senzationale privind „caracatita” din IPJ Prahova coordonata de procurorul Negulescu Mircea. (Ec Adrian Radu).

 

 

Articole pe aceiasi tema:
Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Eveniment

Manifestul 2035 – Viitorul muncii prin ochii tinerilor din județul Iași

Publicat

acum 4 săptămâni

pe

februarie 13, 2026

De

În anul 2026, tinerii din județul Iași, cu vârste între 15 și 19 ani, sunt invitați să contribuie activ la conturarea unei viziuni despre cum va arăta piața muncii în anul 2035.

Evenimentul principal va avea loc în perioada 27–28 martie 2026 și va reuni zeci de tineri din județul Iași interesați de viitorul lor profesional, de competențele care vor conta în următorii 10 ani și de schimbările necesare în educație pentru a răspunde realităților economice și tehnologice.

Un proiect construit de tineri, pentru viitorul lor

Manifestul 2035 nu este doar un eveniment, ci un proces de co-creare. Participanții vor lucra în echipe, vor analiza tendințe și vor formula o declarație a tinerilor din județul Iași despre viitorul muncii.

Documentul final va reflecta perspectiva lor asupra competențelor esențiale în 2035, asupra relației dintre școală și piața muncii și asupra rolului pe care instituțiile și companiile ar trebui să îl joace în sprijinirea noii generații.

20 de tineri vor ajunge la Bruxelles

Un element important al proiectului este oportunitatea oferită unui grup de 20 de participanți care, în perioada 26–30 iulie 2026, vor merge la Bruxelles pentru a prezenta concluziile și mesajele rezultate în cadrul Manifestului 2035.

Aceștia vor reprezenta vocea tinerilor din județul Iași într-un context european și vor contribui la dialogul despre transformările pieței muncii la nivelul Uniunii Europene.

De ce este relevant Manifestul 2035

Tinerii care astăzi au între 15 și 19 ani vor fi profesioniștii și antreprenorii anului 2035. Implicarea lor în discuțiile despre viitorul muncii este esențială pentru a construi un sistem educațional și profesional adaptat provocărilor următorului deceniu.

Manifestul 2035 oferă:
– un cadru structurat de dezbatere despre viitorul muncii
– oportunitatea de a contribui la o declarație oficială a tinerilor
– șansa de a reprezenta județul Iași la Bruxelles
– experiență practică de lucru în echipă și argumentare

Înscrieri deschise

Tinerii din județul Iași, cu vârste între 15 și 19 ani, se pot înscrie pe site-ul oficial al proiectului:
https://manifest.hessa-ngo.eu

Manifestul 2035 este o invitație directă către noua generație de a nu aștepta ca viitorul să fie decis pentru ea, ci de a participa activ la construirea lui.

Manifestul 2035 – Viitorul muncii prin ochii tinerilor este un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, Cod proiect: 2025-3-RO01-KA154-YOU-000373433, acesta creează un cadru de dialog și implicare pentru liceenii care doresc să își facă vocea auzită.

Citeste in continuare

Eveniment

Peste 1400 de spectatori entuziaști la premiera de gală a comediei ÎN PIELEA MEA, cu: George Tănase, Ioana State, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Ioana Ginghină, Daria Jane, Mihai Găinușă

Publicat

acum 4 săptămâni

pe

februarie 11, 2026

De

Premiera de gală a comediei „În pielea mea” de la Cinema City AFI Cotroceni București a fost primită pe 9 februarie de peste 1400 de spectatori cu aplauze, râsete și bucurie.
Numeroase vedete și influenceri au fost alături de actorii George Tănase, Ioana State, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Ioana Ginghină, Mihai Găinușă, Daria Jane, Cătălin Coșarcă și Toto Dumitrescu.

„Este o comedie care nu urmărește tiparele ultimelor comedii lansate în ultimul timp la noi. Filmul are o narațiune jucăușă cu personaje construite în jurul unei tematici aprins dezbătută în societatea de astăzi. Filmul nu conține înjurături și este bazat pe situații inspirate din viața reală.”, spune regizorul Paul Decu.

Echipa filmului „În pielea mea”, scris și regizat de Paul Decu, propune spectatorilor o abordare amuzantă a unei situații des întâlnite în micile certuri dintr-un cuplu: pentru cine e mai greu/ mai ușor. În urma unei provocări pe care patru cupluri de prieteni o duc la bun sfârșit, după multe peripeții, într-un weekend, personajele ajung să câștige o altă viziune despre relațiile lor, lăsând deoparte presupunerile, orgoliile și preconcepțiile, pentru a încerca să comunice mai bine între ei. 


Cu râs pe săturate, surprize și personaje pline de viață, comedia independentă „În pielea mea” intră în cinematografele din toată țara din 10 februarie.

Spectatorilor li s-a pregătit o surpriză pentru data de 12 februarie: o seară specială  „Date Night” organizată în mai multe cinematografe din rețeaua Cinema City unde toți cei care cumpără un bilet la comedia „În pielea mea” vor primi un premiu garantat din partea Avon.


Până pe 23 februarie, toți spectatorii din țară care și-au cumpărat bilet la filmul „În pielea mea” se pot înscrie în cursa pentru un iPhone 17 Pro Max, încărcând dovada achiziției biletului la cinema în formularul dedicat concursului, premiul fiind oferit prin tragere la sorți pe 24 februarie.

După proiecțiile speciale din Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea, cu săli pline, multe aplauze, râsete și discuții îndelungate cu spectatorii curioși și încântați de poveste și de prestațiile actorilor, caravana „În pielea mea” continuă în mai multe orașe.

Pe 11 februarie va avea loc proiecția specială „În pielea mea” de la Cinema City din City Park Constanța, de la 18:30, unde regizorul Paul Decu și actrița Azaleea Necula, originari din Constanța și împrejurimi, vor prezenta filmul alături de colegii lor Ioana State, Alexandra Răduță și Gabriel Vatavu.

Cinema City Shopping City Galați invită spectatorii pe 12 februarie de la 18:30 la întâlnirea cu actrițele Ioana State și Azaleea Necula și regizorul Paul Decu.

Pe 13 februarie la ora 18:30, spectatorii din Iași sunt invitați la proiecția specială din Cinema City Iulius Mall, alături de regizorul Paul Decu și de actorii Gabriel Vatavu, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță.

De „Ziua Îndrăgostiților”, pe 14 februarie, în Cinema City Iulius Mall  Suceava, de la 18:30, spectatorii sunt invitați la film alături de regizorul Paul Decu și de actorii Sergiu Costache, Vlad si Oana Gherman, Alexandra Răduță.

Cineplexx Băneasa Shopping City București găzduiește o proiecție specială în prezența întregii echipe pe 15 februarie, de la 17:30.

În Craiova, regizorul Paul Decu și actorii Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman vor ajunge la cinematograful Inspire VIP Electroputere Mall pe 16 februarie de la ora 18:00.

Actorii Vlad Gherman, Oana Gherman și Ioana Ginghină vin la întâlnirea cu publicul din Cinema City Vivo! Pitești pe 17 februarie, de la 18:30 și vor participa la o discuție după proiecție, alături de regizorul Paul Decu.

Caravana „În pielea mea” ajunge la Cinema City Shopping City Ploiești, pe 18 februarie, de la 18:30, la proiecția specială introdusă de regizorul Paul Decu, alături de actorii Ioana State, Vlad și Oana Gherman, Azaleea Necula și Gabriel Vatavu.

O comedie actuală și spumoasă, filmul „În pielea mea” este distribuit de T.R.I.B.E. Films.

TRAILER: https://bit.ly/InPieleaMea
Site oficial: inpieleamea.ro

Mai multe detalii, imagini de la filmări, fragmente din film, declarații din partea actorilor și informații despre concursuri sunt disponibile pe paginile social media ale filmului de Facebook, Instagram, TikTok.

Adrian Pădurețu semnează imaginea filmului. De sunet s-a ocupat Bogdan Ivanovici, de scenografie Anca Miron, iar de costume Francisca Vass.

 „În Pielea Mea” este un film produs de: CB MOTION PICTURES. 

Producător asociat: MAGNETIC MEDIA PRODUCTIONS 

Producător: Claudiu Boboc

Producător  executiv: Adela Mara

Manager producție: Iulia Cezara Roșu

Casting: ELEPHANT MEDIA  

Realizat cu sprijinul: 

Co-finanțatori: C&C HOUSE RESIDENCE, S&I BEST CORPORATION WEB DESIGN, CLIMA FREON

Sponsori: CLINICA RMN TINERETULUI; CLINICA IMAMED; OMV PETROM; MIKO BEAUTY PALACE; ȘERBAN & ASOCIAȚII; ESTEEM BODY SCULPT & SPA; PIZZERIA VOLARE; MERLIN’S; DOWNTOWN FITNESS MATEI BASARAB; THE COFFEE HOUSE; CLAUMAR PESCAR; UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI

Parteneri: AUTO ITALIA IMPEX SRL; KGM BUCUREȘTI – SMT PALLADY; RAZELM LUXURY RESORT – JURILOVCA; SCEMTOVICI & BENOWITZ GALLERY; CREATIVE AVOCADOS; ALCHEMICO.

Partener social: Asociația „România Zâmbește”.

Distribuitor: T.R.I.B.E. Films.
www.facebook.com/TribeFilms.ro – www.instagram.com/tribefilms.ro/

Partener media principal: VIRGIN RADIO ROMANIA

Parteneri media: CineFan, News.ro, Zile și Nopți, Cinemap, Revista FILM, Playtech, Happ.ro, Cinefilia, Daily Magazine, Filme-carti, MovieNews, The Movienator, Munteanu.

Citeste in continuare

Eveniment

Ce spațiu minim ai nevoie pentru un pavilion cu masă de 8 persoane?

Publicat

acum 4 săptămâni

pe

februarie 10, 2026

De

Ce spațiu minim ai nevoie pentru un pavilion cu masă de 8 persoane?

Un pavilion bine ales nu se simte ca un cort pus peste o masă, ci ca o cameră temporară în aer liber. Diferența dintre cele două se vede imediat în gesturi: cât de natural te ridici de pe scaun, dacă poți trece pe lângă cineva fără să îl obligi să se tragă, dacă farfuria se așază fără să atingi cotul vecinului și, poate cel mai important, dacă oamenii stau relaxați sau cu umerii strânși, ca într-un compartiment de tren.

Când pui o masă pentru opt persoane sub pavilion, nu cumperi doar un acoperiș, ci un anumit grad de confort, de circulație și de libertate.

Întrebarea despre spațiul minim pare simplă, dar răspunsul are două fețe. Una este strict geometrică: câți metri pătrați încape să „închidă” o masă cu opt scaune. Cealaltă ține de felul în care oamenii folosesc spațiul: cât loc au să se ridice, unde se pune o tavă, dacă intrarea rămâne liberă, dacă mai rămâne un colț pentru un cooler, o veioză sau pentru cineva care se retrage un minut de la masă.

Un spațiu minim adevărat nu este cel în care încape, la limită, mobilierul, ci cel în care se poate trăi o masă întreagă fără ca spațiul să te certe la fiecare mișcare.

De ce spațiul „minim” nu e o cifră fixă

Când vorbim despre opt persoane, există cel puțin trei variabile care mută serios ecuația. Prima este forma mesei: dreptunghiul consumă altfel spațiul decât o masă rotundă. A doua este tipul de scaune: un scaun lat, cu brațe, cere altă respirație decât un scaun subțire, de terasă. A treia variabilă este intenția.

O masă pentru o cină liniștită are nevoie de altă margine de siguranță decât o masă pentru o petrecere în care oamenii se ridică des, se salută, aduc farfurii, se apleacă după tacâmuri, trec cu tăvi.

În practică, „minimul” se calculează pornind de la două zone diferite. Prima zonă este zona de ședere, adică masa plus spațiul necesar scaunelor. A doua zonă este zona de circulație, adică spațiul în care te poți strecura în spatele cuiva care stă jos sau în care poți deschide o intrare fără să lovești marginea mesei.

Un reper simplu pentru confort

Pentru o ședere normală, un adult are nevoie de aproximativ 55–60 cm de lățime la masă. Asta înseamnă că o masă pentru opt persoane, dacă este dreptunghiulară, va ajunge frecvent în zona de 180–220 cm lungime, cu 85–100 cm lățime. Dacă este rotundă, diametrul tipic pentru opt persoane se duce în zona de 150–180 cm, în funcție de cât de lejer vrei să fie.

Scaunul, la rândul lui, are o adâncime de aproximativ 45–50 cm. Când cineva stă, scaunul nu rămâne lipit de masă, iar când se ridică, scaunul se trage înapoi. Aici se pierde, de obicei, spațiul care îi prinde pe oameni în pavilion: scaunele au nevoie de loc să se miște, iar pavilionul are nevoie de margine ca să nu te trezești cu pânza la spate sau cu un picior de structură exact în zona în care ar trebui să treacă un om.

Pentru un minim realist, merită să gândești așa: la dimensiunea mesei adaugi, pe fiecare latură pe care stau oameni, un spațiu de aproximativ 75–90 cm. În zona aceasta intră scaunul, mișcarea de a te așeza și un culoar îngust care permite trecerea atunci când e nevoie. Dacă vrei un confort bun, adaugi mai degrabă 100–110 cm pe laturi.

Calculul minim pentru o masă dreptunghiulară de 8 persoane

O configurație clasică pentru opt persoane este cu trei persoane pe fiecare latură lungă și câte una la capete. În această variantă, masa are adesea 200 cm lungime și 90 cm lățime, valori foarte comune în mobilierul de grădină. Dacă luăm această dimensiune ca reper, spațiul de ședere se calculează adăugând marginile de utilizare.

Pe laturile lungi, unde stau câte trei persoane, scaunele trebuie să aibă loc să fie trase și să rămână o minimă „fâșie” de trecere. Dacă adaugi aproximativ 85 cm pe fiecare parte, lățimea totală ocupată de masă cu zona de utilizare ajunge la 90 cm plus 85 cm plus 85 cm, adică aproximativ 260 cm.

Pe lungime, unde ai capete și laturi, tot trebuie să lași loc pentru scaun și un minim de acces. Dacă adaugi câte 85 cm la capete, lungimea totală devine aproximativ 200 cm plus 85 cm plus 85 cm, adică 370 cm.

Asta înseamnă că o amprentă de aproximativ 2,6 m pe 3,7 m poate fi considerată un minim funcțional pentru o masă de 8 persoane, în sensul că oamenii se pot așeza și se pot ridica fără să fie mereu la limită. În metri pătrați, vorbim de circa 9,6 m².

În realitate, pavilionul nu este o „cutie” perfectă, iar picioarele structurii, în special la modelele cu cadru, intră în colțuri și pot reduce unghiurile utile. De aceea, o amprentă calculată la milimetru devine frustrantă. Un pavilion cu dimensiuni standard apropiate de această amprentă este, de obicei, unul de 3 x 4,5 m. În el, masa dreptunghiulară de 200 x 90 încape cu un culoar acceptabil și cu posibilitatea de a orienta masa astfel încât intrarea să rămână logică.

De ce 3 x 3 m este, de regulă, prea strâmt pentru opt

Un pavilion de 3 x 3 m are o suprafață de 9 m². Pe hârtie pare aproape de cei 9,6 m² calculați mai sus. În practică, diferența dintre 3,0 m și 3,7 m pe direcția lungă este exact diferența dintre o masă care se folosește firesc și o masă în care oamenii se lovesc de margini.

Dacă pui o masă de 200 cm într-un spațiu de 300 cm, îți rămân 100 cm pentru ambele capete, adică 50 cm pe fiecare parte. În 50 cm nu intră un scaun normal tras înapoi. Intră, cel mult, un scaun împins aproape complet sub masă, iar persoana de la capăt va trebui să iasă „în diagonală”, cu scaunul ridicat sau cu masa împinsă.

Pe lățime, o masă de 90 cm într-un spațiu de 300 cm îți lasă 210 cm, adică 105 cm pe fiecare parte. Pare acceptabil, dar aici apare problema picioarelor pavilionului și a faptului că 3 x 3 m este adesea folosit cu intrări pe două laturi. Când deschizi un perete lateral sau ridici o ușă, fix în acel spațiu ar trebui să circule oamenii.

Se poate folosi 3 x 3 m pentru opt persoane, dar numai cu compromisuri clare. Masa trebuie să fie mai scurtă, în jur de 160–180 cm, scaunele trebuie să fie înguste, iar capetele mesei fie se evită, fie se rezolvă cu bănci, care împing zona de mișcare mai mult spre interior. Funcționează, dar nu este varianta pe care o alegi dacă vrei o masă care să dureze ore fără să simți că spațiul te împinge înapoi.

Calculul minim pentru o masă rotundă de 8 persoane

Masa rotundă are un avantaj social: oamenii se văd mai bine, conversația curge altfel, iar nimeni nu stă la „capăt” ca într-o masă de protocol. Din punct de vedere al spațiului, însă, un disc are nevoie de o „coroană” egală de jur împrejur. Dacă masa are 160 cm diametru, iar tu adaugi o margine de utilizare de 85–90 cm, ajungi la un diametru total de aproximativ 160 cm plus 180 cm, adică 340 cm.

Asta înseamnă că un pavilion pătrat de 3 x 3 m este, matematic, sub necesar, iar unul de 3,5 x 3,5 m ar fi mai aproape de un minim funcțional. În dimensiunile standard, un pavilion de 3 x 4,5 m permite o masă rotundă de 150–160 cm plasată astfel încât să rămână un culoar mai generos pe o parte, lucru foarte util pentru servire.

Aici mai apare o subtilitate: masa rotundă îți cere scaune distribuite uniform. Dacă pavilionul are picioare în colțuri, scaunele din diagonale ajung mai aproape de structură, iar oamenii simt, în spate, acea senzație că stau „lipiți” de marginea pavilionului. De aceea, pentru o masă rotundă de opt persoane, o amprentă de 3 x 4,5 m este, din nou, o alegere mai sigură decât 3 x 3 m.

Spațiul minim recomandat în funcție de scenariu

Dincolo de calcule, merită să alegi un răspuns care poate fi aplicat rapid în viața reală. Dacă obiectivul este să ai o masă de opt persoane cu scaune normale, care să permită intrare, ieșire și un minim de trecere, dimensiunea minimă utilă se învârte în jurul unei amprente de aproximativ 3 x 4,5 m. Aceasta nu este o cifră arbitrară, ci un fel de prag sub care apar fricțiuni repetate, iar peste care lucrurile devin firești.

Dacă vrei să păstrezi în pavilion și un spațiu pentru servire, un colț de depozitare temporară sau o mică zonă de relaxare, atunci dimensiunea se duce natural spre 3 x 6 m. Nu pentru că masa ar crește, ci pentru că evenimentul crește. O masă pentru opt oameni rareori înseamnă doar opt scaune și o masă. Înseamnă sticle, platouri, o persoană care se ridică des, un copil care se strecoară, o tavă care vine din bucătărie, o umbrelă de lumină seara. Spațiul suplimentar nu e lux, e fluiditate.

Când devine relevant un pavilion pliabil

Când spațiul este limitat sau când vrei flexibilitate, apare tentația de a alege un pavilion pliabil. Avantajul este clar: montaj rapid, transport ușor, posibilitatea de a-l muta în curte după soare și vânt.

Din perspectiva spațiului minim, însă, trebuie privit cu atenție un detaliu: pereții și cadrul unui pavilion pliabil au adesea puncte de întărire, îmbinări și picioare care intră în zona utilă. Asta nu înseamnă că este mai prost, ci că, la dimensiuni mici, fiecare centimetru contează.

Pentru o masă de opt persoane, un pavilion pliabil de 3 x 3 m rămâne, în majoritatea cazurilor, o soluție de compromis, bună pentru mese scurte, pentru o pauză de prânz sau pentru situații în care circulația în jurul mesei nu este esențială. Dacă vrei să stea opt persoane două, trei ore fără stres, un pliabil de 3 x 4,5 m sau de 3 x 6 m se potrivește mult mai bine cu realitatea corpului uman și a mișcărilor de la masă.

Detaliile care schimbă, pe tăcute, spațiul necesar

Nu doar dimensiunile de pe etichetă contează. Sunt câteva situații în care un pavilion aparent suficient devine insuficient.

Intrarea și axa de circulație

Oamenii intră, ies, trec cu farfurii. Dacă intrarea este pe latura scurtă a pavilionului și masa este așezată pe lungime, capătul mesei poate bloca intrarea sau o poate face incomodă. În mod practic, merită să ai o „axă” de circulație, o zonă care rămâne liberă. Într-un pavilion de 3 x 4,5 m, această axă se poate obține ușor prin plasarea mesei ușor decalat, astfel încât să ai pe o parte un culoar mai lat.

Într-un pavilion de 3 x 3 m, orice decalăre înseamnă că pe cealaltă parte nu mai rămâne loc nici pentru scaune, nici pentru mișcare. De aceea, 3 x 3 m forțează simetria, iar simetria, de multe ori, strică circulația.

Tipul de scaune

Scaunele cu brațe sunt comode, dar cer lățime. Un scaun de 60–65 cm lățime „mănâncă” spațiu la masă și la mișcare. Dacă pui opt astfel de scaune, masa trebuie să fie mai lungă sau oamenii se vor înghesui. În plus, când scaunul se trage înapoi, brațele se lovesc mai ușor de picioarele pavilionului sau de pereții laterali.

Scaunele înguste, de 45–50 cm, îți permit să reduci lățimea efectivă a zonei de ședere. Dacă urmărești un minim strict, scaunul este, uneori, mai important decât masa.

Băncile și soluțiile mixte

Băncile reduc un tip de spațiu și cresc altul. Reduc spațiul pentru tragerea individuală a scaunului, fiindcă banca se mișcă mai rar și, în general, se împinge sub masă. În schimb, banca cere loc pe lungime, iar oamenii se ridică mai greu din mijloc, dacă banca este plină. Pentru opt persoane, băncile pe laturile lungi și scaune la capete pot face posibil un pavilion mai mic, dar schimbă dinamica mesei. Este o alegere bună pentru familii, mai puțin bună pentru o masă formală.

Un exemplu concret de dimensionare, fără teorie inutilă

Să presupunem că ai o masă dreptunghiulară de 200 x 90 cm și scaune standard de terasă. Vrei ca oamenii să poată sta, iar cineva să poată trece măcar pe o parte cu o tavă. Alegi să lași, în jurul mesei, o margine de utilizare de aproximativ 90 cm pe laturi și 85 cm la capete. Spațiul ocupat devine, aproximativ, 370 x 270 cm.

Dacă pavilionul este de 3 x 4,5 m, ai 450 cm pe lungime. După ce pui cei 370 cm, îți rămân 80 cm. Poți distribui această diferență ca să creezi intrarea și un mic spațiu liber la celălalt capăt. Pe lățime, ai 300 cm.

După ce pui cei 270 cm, îți rămân 30 cm. Asta pare puțin, dar aici se vede de ce calculele trebuie citite cu realism. Cele 270 cm sunt o medie. Într-o seară obișnuită, scaunele nu sunt toate trase la maximum simultan. În plus, poți crea un culoar mai lat pe o parte și mai strâns pe cealaltă, iar oamenii vor folosi instinctiv partea mai lată.

Într-un pavilion de 3 x 3 m, aceeași masă îți lasă pe lungime doar 30 cm diferență, ceea ce înseamnă că, practic, capetele vor fi în tensiune permanentă. O masă se poate pune, dar evenimentul nu se așază.

Spațiul minim pe care îl simți ca minim, nu ca pedeapsă

Dacă ar fi să răspund cu o singură propoziție, fără să te oblig la calcule, aș spune așa: pentru o masă de 8 persoane, cu scaune normale și cu un minim de circulație, ai nevoie de un pavilion de cel puțin 3 x 4,5 m, adică de aproximativ 13,5 m², ca să poți folosi masa firesc. Sub acest prag, intri în zona în care fiecare detaliu trebuie micșorat, iar confortul devine un joc de compromisuri.

Apoi, dincolo de minim, apar situațiile în care spațiul suplimentar schimbă atmosfera. La 3 x 6 m, masa de opt devine doar o parte a scenei. Rămâne loc pentru servire, pentru o persoană care se plimbă, pentru o mică zonă de depozitare, pentru un colț de lumină. Oameni care, altfel, s-ar ridica și ar pleca după o oră, rămân, pentru că spațiul nu îi obosește.

Observații practice despre amplasare, care influențează spațiul util

Un pavilion montat pe iarbă moale se simte mai mic decât același pavilion montat pe o terasă dreaptă, fiindcă scaunele „intră” în sol, se mișcă greu și oamenii își adaptează poziția. În plus, dacă pavilionul este prins cu corzi sau greutăți, aceste ancoraje pot ocupa exact zonele pe unde vrei să treci. La dimensiuni minime, ancorarea devine, paradoxal, o problemă de spațiu, nu doar de siguranță.

De asemenea, trebuie luată în calcul și înălțimea laterală. Unele pavilioane au pereți care coboară în pantă sau au elemente textile care reduc, aproape psihologic, spațiul. O masă poate să încapă, dar dacă pânza atinge spatele cuiva, senzația de înghesuială apare imediat. Un pavilion cu pereți verticali sau cu margini ridicate păstrează zona de ședere mai liberă.

Un răspuns clar, adaptat realității

Când pui în balanță toate aceste elemente, spațiul minim util pentru un pavilion cu masă de 8 persoane se așază în jurul dimensiunii 3 x 4,5 m, cu mici variații în funcție de forma mesei și de tipul scaunelor. Dacă masa este rotundă și are diametru mare, ai nevoie de mai mult pe lățime. Dacă masa este dreptunghiulară și scaunele sunt înguste, poți coborî ușor, dar vei simți imediat limita.

Masa de opt oameni este o mică comunitate, chiar și pentru o seară. Spațiul în care o așezi decide dacă se simte ca o întâlnire caldă sau ca o negociere de coate. Un pavilion ales cu un minim realist nu îți promite perfecțiune, dar îți dă un lucru foarte prețios: gesturi care curg fără să fie corectate de fiecare dată de lipsa de loc.

Citeste in continuare

Un ziar dedicat orașului tau

Știrile Săptămânii